Laura Piroș, învățătoarea care își inspiră colegii în activitățile de la clasă: ”Jocul generează bună dispoziție, relaxare, bucurie”

1
Foto: facebook.com

Învățătoarea Laura Piroș își invită de trei ani colegii profesori în clasa pe care o are la Brașov. Ce-i drept, virtual. Și-a dat seama cât de importantă este colaborarea dintre profesori și cât de mult contează să primești o idee, așa că a creat o pagină de Facebook, ”Clasa mea”, și un site, în care prezintă activitățile pe care le face cu elevii săi și modul cum își desfășoară orele. Învățătoarea spune, într-un interviu acordat SparkNews.ro, că folosește foarte mult jocul didactic, dar, în aceeași măsură, exercițiul, conversația și experimentul. ”Povestea și jocul sunt pretexte și contexte de învățare”, consideră Laura Piroș. 

Laura Piroș este o sursă de inspirație pentru mulți învățători. În interviul pe care i l-am solicitat după ce am descoperit un site și o pagină plină de activități, idei și jocuri, învățătoarea explică de ce a avut această inițiativă, cât de important este jocul la clasă, ce activități preferă elevii săi și, nu în ultimul rând, ce ar schimba în învățământul primar.

SparkNews.ro: Aveți o pagină de Facebook ”Clasa mea” și un site unde prezentați diferite materiale didactice, activități, jocuri. Când a început povestea și cum v-a venit ideea de a crea acest site?

Laura Piroș: Site-ul ”clasamea.eu” a luat naștere în urmă cu trei ani, atunci când copiii mei erau deja în clasa I. Clasa pregătitoare a fost o experiență nouă pentru mine și, timp de un an, mi-au fost de mare folos materialele și ideile postate de colegi în grupurile de pe Facebook. Mi-am dat seama cât de importantă este colaborarea între profesori și cât de mult contează să primești o idee. Cât de multe idei se pot naște pornind de la o fotografie, de la o experiență prezentată, de la o fișă sau un material video. În vacanța de vară premergătoare clasei I am înființat un astfel de grup și am început să postez și eu materialele pe care le-am pregătit pentru clasa mea. De aici s-a născut și numele site-ului.

”Pentru că activitățile au fost gândite de mine mi-a fost ușor ca pe parcursul lecției să ajustez un material sau o parte din activitate dacă a fost necesar. Au fost și situații în care am creat un material, l-am prezentat colegelor și apoi l-am îmbunătățit ținând cont de sugestiile lor. Trebuie să spun că am întâlnit adevărați profesioniști, oameni pe care îi respect și îi admir pentru tot ce fac cu elevii lor.”

Am spus ”clasa mea” dorind să subliniez faptul că materialele prezentate sunt cele pregătite pentru elevii mei, că poate nu se potrivesc în totalitate altei clase, că sunt perfectibile și că, în esență, reprezintă un punct de pornire, poate o sursă de inspirație pentru activitățile colegilor mei. Reacțiile acestora m-au determinat să le strâng laolaltă, să le organizez pe discipline, și mai apoi pe domeniile din interiorul fiecărei discipline, așa cum apar ele în programa școlară.

Cumva, în acest mod, am simțit că pot să le vin în ajutor și celor aflați încă pe băncile școlii și celor aflați la început de drum punându-le la dispoziție experiența mea, mai ales că toate materialele prezentate pe site sunt însoțite de descrierea destul de detaliată a activității.”Zarul înmulțirii”

Inspirați foarte mulți colegi. Am întâlnit recent o învățătoare care, la ora de Matematică, le-a propus elevilor unul dintre jocurile prezentate de dvs, Zarul înmulțirii. Ce vă spun acești colegi? Cum văd ceea ce faceți?

Așa cum spuneam, colaborez excelent cu o mulțime de colegi pe care i-am cunoscut în spațiul virtual. Pe unii chiar am avut ocazia să îi întâlnesc personal la diverse evenimente. Am primit aprecieri, mulțumiri, cu alte cuvinte, feedback pozitiv. Unul dintre materialele de pe site are aproape 30000 de descărcări, ceea ce mie îmi spune ceva. Simt o mare bucurie atunci când văd în fotografiile postate de colegi o idee sau un material conceput de mine. ”Clasa mea” nu mai înseamnă doar clasa a III-a A de la Școala 6 Brașov. În ”clasa mea” ne regăsim o mulțime de copii, de învățători, de părinți din toată țara.

Insistați foarte mult pe ideea de joc în procesul de predare. Aș vrea să ne explicați de ce. Cât de important este jocul la ora de Matematică, la ora de Română și de ce învățătorii ar trebui să îl folosească?

Într-adevăr, folosesc foarte mult jocul didactic atunci când acesta vine în întâmpinarea obiectivelor pe care le urmăresc. Dar, în aceeași măsură, folosesc exercițiul, conversația sau experimentul, metodele pentru dezvoltarea gândirii critice și iubesc metodele de simulare – jocul de rol și dramatizarea. Revenind la jocul didactic, îmi vin în minte cuvintele lui Lucian Blaga – Copilul râde: „Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”. Jocul didactic este metoda care se potrivește particularităților psihologice și de vârstă ale copiilor din ciclul primar (și preșcolar) și care satisface trebuințele de acțiune, de exprimare, de mișcare ale copilului. În cadrul jocului, copilului se implică activ, cu toate resursele pe care le deține. Jocul generează bună dispoziție, relaxare, bucurie, echilibrând astfel efortul pe care îl presupune învățarea. În anul școlar trecut am inițiat chiar un proiect județean pe această temă – ”ProDIDACT – Joc și învățare în clasa noastră”, în cadrul căruia învățători din toată țara au prezentat momente din activitățile în care au folosit jocul didactic la diferite discipline și care s-a finalizat cu o publicație ce conține aceste exemple de bună practică.

De ce ar fi de preferat la ore un ”Cufăr al faptelor bune”, de exemplu, sau ”Roata înmulțirilor”?

”Cufărul faptelor de bune” este doar un moment din cele patru ore ale zilei în care toate lecțiile au fost concepute pornind de la povestea ”Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă. La Comunicare în limba română am învățat litera F și am evidențiat faptele bune ale fetei moșneagului, la Matematică și explorarea mediului am învățat despre măsurarea timpului și am aflat care era programul zilnic al fetei, iar la Dezvoltare personală am putut discuta despre programul zilnic al școlarului.

Și ”Roata înmulțirilor” are în spate o întreagă poveste. De data aceasta, una inspirată din tehnologie și din jocurile copilului meu. Astfel, povestea și jocul devin pretexte și contexte de învățare. Copilul meu are 13 ani, așa că i-am cam luat toate jocurile și le-am dus la școală.

Ne mai puteți da exemple de astfel de jocuri…

Și puzzle-ul este la mare preț, așa am început anul școlar, alegând ca temă piesele de puzzle, mesajul fiind ”Ne potrivim ca piesele unui super puzzle” (34 litere – 1/copil). De aici, decorul clasei și multe activități pentru întărirea coeziunii grupului. Uneori, pur și simplu adaptez câte un joc cunoscut, cum este ”Țară, țară, vrem ostași!, la ora de Matematică.

Cum reacționează elevii dvs. când le propuneți un joc?

Copiii mei sunt mereu în așteptarea unui joc. Foarte rar am repetat jocurile, prin urmare, dacă anunț un joc sunt extrem de curioși și de entuziasmați. Le-am captivat atenția și de aici învățarea devine plăcută, antrenantă și eficientă.

Ne puteți spune o activitate care i-a impresionat foarte mult?

Întrebându-i pe ei, am primit răspunsuri variate, preferințele lor acoperind atât activitățile de la școală, din sala de clasă, cât și cele pe care le-am desfășurat în cadru non-formal. Cea mai recentă experiență a fost învățarea metodei figurative de rezolvare a problemelor. Erau convinși că este un fel de bau-bau al matematicii. Le-am prezentat o problemă și i-am provocat să o rezolve folosind piesele Lego, materialul concret pe care îl utilizăm cel mai des.

”S-au jucat” cu ele, le-au sucit, le-au învârtit, au încercat, au greșit și au luat-o de la capăt până când au descoperit calea spre rezolvarea problemei. În momentul în care au înțeles despre ce e vorba s-au simțit triumfători, succesul le-a aparținut în întregime, iar trecerea de la piese la desenarea segmentelor a fost firească. La Limba și literatura română au primit ca temă redactarea unui e-mail pe care mi l-au trimis mie. Cele mai multe mesaje exprimau încântarea lor față de ora de matematică.

Pentru că s-au jucat cu Lego?

Nu neapărat că s-au jucat cu Lego. Se tot joacă cu ele la Matematică, așa am învățat înmulțirea. Erau fericiți că au înțeles metoda grafică. Doar că au înșeles-o pentru că, înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisă, am exersat cu piesele (învățarea experiențială despre care se tot vorbește).

De 1 Martie, 8 Martie, ați primit un cadou. Copiii v-au scris pe tablă: ”Cea mai bună doamnă din lume”. Care este secretul unui profesor bun?

Cred că un profesor bun este în primul rând un om bun, un om care se duce în fața copiilor cu inima deschisă, care reușește să dea încredere fiecărui copil, să îl susțină, să îl încurajeze, să îl ghideze. Un profesor bun nu este doar capabil, ci și pasionat, un om dispus mereu să învețe, un om echilibrat, conștient de responsabilitatea pe care o are față de fiecare copil în parte. Nu știu dacă sunt un profesor bun în fiecare zi, chiar dacă zilnic găsesc pe tablă cel puțin o inimioară. Dar știu că am muncit mult pentru a mă transforma într-unul eficient.

Ce credeți că îl face pe copil să vină cu plăcere la școală? Și care ar fi cheia, soluția pentru o școală atractivă?

Un copil vine cu plăcere la școală atunci când aceasta este un mediu prietenos în care se simte în siguranță (emoțional și fizic), în care are relații sănătoase cu cei din jurul său, un mediu în care se poate exprima liber, își poate aduce contribuția la construirea lui, având sentimentul că îi aparține.

Din punctul dvs. de vedere, ce ar trebui schimbat în învățământul primar? 

Schimbări, schimbări, schimbări…a început să ne fie teamă de acest cuvânt. Pentru că mereu suntem puși în fața unei schimbări. Dar, de cele mai multe ori, nu este o schimbare în profunzime. Cea mai importantă schimbare ar trebui să pornească de la noi, din clasa noastră, din școala noastră. Este necesar ca fiecare dintre noi să își propună o schimbare de mentalitate în primul rând și să muncească pentru asta căci nu se va întâmpla peste noapte. Dacă aș avea totuși puterea de a schimba ceva în învățământul primar, acest lucru ar fi sistemul de evaluare. Cel din alternativa Step by step mi se pare mai potrivit pentru clasele primare, dar greu de aplicat la o clasă cu 34 de elevi și un singur cadru didactic.

Despre evaluările de la clasele a II-a și a IV-a… Cum le vedeți? Sunt eficiente?

Despre eficiența acestor testări s-a tot discutat și părerile sunt împărțite. Personal, eu cred că sunt eficiente ținând cont de faptul că măsoară nivelul competențelor de bază la finalul clasei a II-a, respectiv a IV-a, competențe care sunt prevăzute în programa școlară, de altfel. Faptul că aplic niște teste care nu au fost elaborate de mine ca învățător al clasei aduce un plus de obiectivitate evaluării. Dar, pentru a fi cu adevărat eficiente, nu este suficient să ne mulțumim cu a constata și înregistra niște rezultate. Important este ce facem cu acestea pentru a aduce progres școlar.

În final, câteva gânduri pentru părinții care își dau copiii la clasa pregătitoare în toamnă. Este perioada înscrierilor. Ce ar trebui ei să știe? Ce înseamnă această clasă pregătitoare și ce vor face copiii în primul lor an de școală?

După șase ani de la înființarea clasei pregătitoare nu cred că aceasta mai reprezintă o necunoscută pentru părinți. După cum îi spune și numele, rolul clasei pregătitoare este acela de a face trecerea de la grădiniță la școală și de a-i pregăti pe copii pentru viața de școlar. Primul an de școală este pentru acomodarea copiilor cu colegii, cu doamna învățătoare, cu școala și nu trebuie confundat cu clasa I. Clasa pregătitoare nu aduce note sau teme pentru acasă, activitățile de învățare se îmbină cu cele de joc și relaxare. Cred că de cele mai multe ori părinții sunt mai emoționați decât copiii. Este foarte important ca părinții să îl încurajeze pe cel mic, să discute permanent cu el despre ceea ce a învățat la școală sau despre prietenii pe care și i-a făcut,  să se îndrepte spre învățător cu încredere, cu deschidere, să fie pregătit pentru un parteneriat real cu școala, în beneficiul propriului copil.


Vă prezentăm câteva dintre activitățile propuse de Laura Piroș pe clasamea.eu:

”Cufărul faptelor bune” – Matematică

”Țară, țară, vrem ostași!”

”Lego – Matematică”

”Roata înmulțirii”

Foto: clasamea.eu și facebook.com/Clasamea.eu


Laura Piroș este profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 6 ”Iacob Mureșianu” din Brașov și are o experiență la catedră de 24 de ani:

Sunt absolventă a Școlii Normale ”Andrei Mureșanu”, a Facultății de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității Transilvania din Brașov și am absolvit programul de masterat ”Psihopedagogia educației timpurii și a școlarității mici” în cadrul aceleiași universități. Experiențele mele au fost diverse și din fiecare dintre ele am avut ceva de câștigat și de învățat. Am lucrat în mediul rural și urban, în învățământul primar și preșcolar și am gradul didactic I. Din câțiva ani îndrum practica pedagogică a studenților de la Facultății de Psihologie și Științele Educației. M-am implicat în proiecte diverse, am participat la sesiuni de formare, am făcut parte din numeroase echipe de lucru de la nivelul școlii până la nivel național.”


Citește și: 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.