Învăţământ gratuit, profesori bine pregătiți, teme puţine, multe activităţi practice şi metode de predare neconvenţionale. Așa poate fi descris sistemul de învăţământ finlandez, recunoscut în toată lumea pentru eficienţa lui, relatează digi24.ro.
Paivi Pohjanheimo, ambasadoarea Finlandei în România, a explicat, în urmă cu ceva timp, la emisiunea ”Jurnal pentru copii”, ce înseamnă sistemul de educație finlandez: ”În mod obișnuit ne concentrăm pe pregătirea profesorilor, pentru că pregătirea profesorilor aduce după sine un sistem de gândire pentru metodele de predare despre care noi credem că au adus aceste rezultate bune în sistemul nostru de școlarizare.”
”Elementele de bază care au fost pilonii succesului pentru sistemul nostru educațional au fost acolo din anii 1970. Iar atenția a fost mereu pe metodele de predare ale profesorilor. Profesorii au calificări la nivel de master, care includ obligatoriu și pedagogia. Principalul scop al acestei reforme este să le ofere profesorilor instrumentele de care au nevoie pentru a susține și îndruma un copil, pentru ca el să fie în stare să facă față provocărilor viitoare ale digitalizării, lumii digitale”, a precizat ambasadoarea Finlandei în România.
Narcisa Suciu, care locuiește de mai bine de zece ani în Finlanda alături de soțul și fiica ei, Daria, spune că ”diferența majoră” față de sistemul de educație din România este faptul că ”profesorii sunt foarte bine pregătiți”.
”Au mult mai puține responsabilitați, ca școlari, știi? La noi trebuie să… trebuie să… Acolo nu prea „trebuie să”, acolo e foarte frumos dacă tu-ți găsești drumul sau, mă rog, așa mi se pare mie că e. Mi-a plăcut că se apleacă foarte mult asupra părților practice, în așa fel încât copilul să descopere foarte devreme dacă-i place să cânte, de exemplu. Poate că nu-i place. La fel, la sport. Toți copiii învață să înoate foarte devreme, toți copiii învață să schieze foarte devreme. Într-adevăr, au teme mult mai puține, înspre deloc, însă tot ce se face la clasă, tot ce ei discută la clasă și tot ce învață la clasă am văzut că-i rămâne în memorie mult mai bine imprimat decât ce învăța aici”, a mai spus Narcisa Suciu.
Anual, finlandezii cheltuiesc 2.100 de euro pentru educarea unui copil, în timp ce România doar 248 de euro pe an.
Citește și:
- Educația, în anul 2018: Patru miniștri, multe gafe, schimbări și decizii controversate
- Decizie: Profesoarele pot rămâne în activitate, ca titular, până la 68 de ani. Care sunt condițiile
- Ministrul Educaţiei: „Este greu să vii în faţa elevilor dacă eşti tu un profesor de nota 5”
- Fondul clasei. Ecaterina Andronescu: Dacă părinții strâng bani, aduc imagine negativă școlii
- Andronescu: Se renunţă la ideea de manual unic. În noua metodologie, accentul l-am pus pe calitate
