Colecția de lucrări a elevilor din clasa învățătoarei Georgeta Caspruf te poartă într-o călătorie în lumea artei. Mici tablouri cu flori sau desene abstracte, pietre colorate și obiecte pictate, lucrări care îți provoacă imaginația par a fi opera unor artiști, dar nu, ele sunt realizate de copii, îndrumați de un profesor pasionat de desen. Georgeta Caspruf predă la Școala Gimnazială Coresi din Târgoviște, anul acesta are clasa a II-a, Clasa Libelulelor, și de trei ani a transformat orele de Arte vizuale în adevărate ateliere de pictură. ”Creativitatea dă amprenta personală, leagă individul de ceea ce studiază, dă savoarea care rămâne după ce totul trece”, spune învățătoarea care creează povești, se joacă mult cu copiii și desfășoară ore în aer liber pentru că ”cel mai bine se prind lecțiile în natură”.
Povestea orelor de artă din clasa Georgetei Caspruf a început în urmă cu trei ani când învățătoarea căuta ”o cale spre inima copiilor”.
”Într-o zi, mi-a venit ideea să facem povești desenate. Așa am luat-o de la capăt cu tot ceea ce încercasem anterior și am predat prin desen. Eu desenam pe flip-chart, iar ei desenau pe caiete. De exemplu la litera ”W”, am desenat pinguinul Willy și m-am costumat în pinguinul care nu voia la școală. De aici o întreagă poveste…”, mărturisește Georgeta Caspruf.
Și, într-adevăr, povestea a mers mai departe, iar orele de Arte vizuale au devenit ”locul” în care copiii își dezvoltă creativitatea și dau frâu liber imaginației.
”Educația fără dezvoltarea creativității nu există. Creativitatea dă amprenta personală, leagă individul de ceea ce studiază, dă savoarea care rămâne după ce totul trece. Repet mereu cuvintele pe care mi le-a spus un copil: ”Cu o floare și o visare pot să fac o poiană”. Eu încerc să-i duc pe copii prin niște ”poiene” unde să mai vadă și altceva din lumea aceasta, să aibă curajul de a încerca. Mereu le spun: Ne trebuie foarte mult curaj pentru a picta. Nu oricine face cireșe albastre”, spune Georgeta Caspruf.
Pasionată de desen și în căutare de tehnici și instrumente diferite, învățătoarea transformă orele de desen în mici provocări, copiii folosind, în realizarea lucrărilor, de la pungi din plastic reciclate până la bețișoare pentru urechi ori carduri expirate:
”În general, folosesc tehnicile recomandate de programă. Totuși, fiind vorba de arte vizuale, e păcat să nu mai învățăm câte ceva nou. Astăzi sunt așa de multe oportunități de a vedea ceea ce lucrează alții și de a învăța de la ei. O tehnică pe care am încercat-o de curând a fost ”glisarea”, unde am folosit pungi din plastic, reciclate, carton și diferite nuanțe de vopsea acrilică. Urmează să folosim pungile cu bule, pe post de ștampile. Cele mai reușite și spectaculoase ștampile le-am obținut din secțiuni de legume. Începeți cu apio și veți vedea ce nebunie iese. Apoi am făcut construcții din legume. Instrumentele folosite pentru pictură și desen sunt cele convenționale, cum ar fi pensulele, în cazul picturii, dar și cele mai neobișnuite: bețișoare pentru urechi, scobitori, resturi de cartonașe, carduri expirate, ață, plasă…. multe altele.”
Pentru că cei mici resping lucrurile plictisitoare, Georgeta Caspruf ne povestește cum își desfășoară orele pentru ca elevii săi să nu se plictisească. ”Dacă ne referim la orele de arte vizuale, încercăm să pliem temele din programa școlară pe aplicații cât mai atrăgătoare. Totul pleacă de la o poveste. Urmărim tutoriale, strângem materiale, ascultăm muzică atunci când lucrăm. Eu lucrez cu ei. Atât frontal cât și individual. Expunem toate lucrările. După ceva timp, când lucrările merg acasă la elevi, îi sfătuiesc pe părinți să le permită copiilor să expună lucrările în propriile locuințe.
Și noi, adulții, respingem ceea ce este plictisitor. Am dori ceva care să ne facă bine la suflețel. Încerc să mă joc cât pot de des cu copiii, să creez situații de joacă, să învățăm de la ce ne oferă mediul în care ne dezvoltăm. Când am desenat păpădii pentru prima dată, mai întâi am ieșit în grădină, le-am studiat cu lupa, am citit despre ele, am cules câteva și apoi, în clasă, a fost ușor să introducem desenul cu geluri colorate. Tema era ”Efectul liniei”, dar noi am desenat păpădii, folosind ca instrumente gelurile colorate.”
Jocul este cel mai important în toate situațiile de predare-învățare, mai explică Georgeta Caspruf, și ”cel mai frumos exemplu” pe care vrea să-l aducă în atenție este Teatrul: ”Nu numai teatrul elaborat, cu repetiții și scenariu bine conturat. Jocul de rol, acela în care elevii primesc doar cinci minute pentru a da viață unor personaje dintr-o lecție. Le place copiilor foarte mult.”
Cu o experiență de 40 de ani la catedră, învățătoarea știe ce le place copiilor și ce nu îi atrage și ne explică cum procedează în acele situații și cu acele lucruri pe care copiii le resping:
”Copiii iubesc jocul și situațiile în care creează ceva. Copiii nu agreează situațiile pe care nu le înțeleg și, trist, dar adevărat, unii copii din ziua de azi resping tot ceea ce nu este plăcere imediată. Aici am ajuns la o discuție lungă, despre care se scrie mult și se face puțin. Este vorba despre părinții care se lasă înlocuiți de butoane. Putem face o listă mare de activități pe care copiii nu le iubesc la școală, dar depinde de educația timpurie a copilului, de școala la care învață, de profesor, de zona geografică, de multe coordonate. Cum procedez? Depinde de situație. Cel mai trist este când profesorul nu găsește un loc primitor pentru un sfat bun deoarece familia nu merge în aceeași direcție cu școala.”
Pe lângă profesorul pasionat de desen și care pune accent pe joc la școală, am descoperit la Georgeta Caspruf și plăcerea de a organiza multe activități afară, excursii cu elevii, dar și ore în aer liber. Învățătoarea ne explică această evadare din clasă prin prisma rezultatelor pe care le obține cu elevii săi.
”Am observat că cel mai bine se prind lecțiile desfășurate în natură. Am avut două burse de studiu în Suedia și în Finlanda, pentru a mă perfecționa în desfășurarea activităților în aer liber. Acolo am văzut cât de mult timp petrec elevii și profesorii lor în aer liber, cât de independenți sunt elevii, cum se petrece totul. Încerc să desfășor și eu cât mai multe activități în care elevii mei să conștientizeze că cele mai frumoase forme și modele le aflăm în natură și că noi, oamenii, trebuie să învățăm să avem o relație corectă cu mediul înconjurător”, spune învățătoarea care are în plan, cu elevii săi, mai multe excursii în perioada următoare (la Peștera, în Munții Bucegi și o tabără de astronomie la Mărișel, în județul Cluj), dar și să continue proiectul internațional ”Learning About Forest”, pe care copiii și părinții lor îl îndrăgesc foarte mult.
Școala unde își desfășoară activitatea, Școala Coresi din Târgoviște, are multe proiecte, ne spune Georgeta Caspruf, fiind recunoscută și apreciată pentru că oferă copiilor și altceva în afară de orele de curs. Învățătoarea, la rândul său, este cea care a inițiat turul de ciclism din oraș, care anul acesta ajunge la ediția 21.
”Acum, suntem în plină organizare a proiectelor deja consacrate pentru această perioadă: Turul de ciclism, Parada Verzilor, Trofeul Coresi (concurs național de circulație rutieră). Turul de ciclism a fost inițiativa mea, din 1998 și până în prezent. Acest eveniment a pornit de la ideea că trebuie să avertizăm populația pentru o viață mai sănătoasă și…. de la faptul că toți copiii cicliști doreau să meargă și ei prin oraș cu bicicleta. În ziua turului, pe parcursul desfășurării, se oprește circulația în oraș. Totdeauna am găsit înțelegere la Primăria orașului și la Poliția rutieră, care ne-au fost parteneri în buna desfășurarea evenimentului. La eveniment participă copii, părinți, bunici și, bineînțeles, profesori. Consider că o școală bună este un vector de educație în rândul întregii comunități în care funcționează”.
Întorcându-ne la desen și pictură, Georgeta Caspruf ne spune că are propriile lucrări, dar, adaugă modest, ”nu cred că excelez”. Cert este că talentul pe care l-a moștenit din familie a ajutat-o foarte mult în procesul de predare: ”Pe vremea când am intrat la Liceul pedagogic, era probă eliminatorie Desenul și caligrafia. Cred am moștenit ceva talent și rigoare de la tata și cred că acestea mi-au ajuns ca să predau. Când am intrat în învățământ, nu erau materiale didactice și desenam singură toate planșele. Și elevii înțelegeau și asta mă face să cred că erau bune. Așa făceam toți atunci.
Totuși, acum învăț din tutoriale. Am căzut în patima gelurilor colorate, a vopselelor acrilice și a tehnicii Zentangle. Recunosc faptul că abia aștept vacanța ca să mai încerc ceva. Și da, aș vrea să fac o școală, dar vârsta îmi spune altceva, așa că voi rămâne la vizite în muzee și la tutorialele de pe Internet.”
Cât despre ora de Arte vizuale de la școală, Georgeta Caspruf ne convinge cât de importantă este. Pentru starea de bine, pentru dezvoltarea copiilor: ”Sper din toată inima să nu mai fie niciun învățător care să facă Matematică în loc de arte, cu toate că Matematică plus Arte egal combinația vieții. Priviți la Fibonacci! Sper ca învățătorul să deseneze, să picteze, să taie, să lipească, să… se murdărească… și apoi să admire împreună cu elevii lui. Sper să nu mai fie niciun învățător care să spună: ”Cele mai bune lucrări sunt…”. Sper ca să ni se permită să punem în orar cele două ore de arte, una lângă alta, în aceeași zi, pentru ca toți copiii să aibă timp să termine lucrările.”
Iată alte lucrări realizate de elevii învățătoarei Georgeta Caspruf:
Foto: facebook.com/ Georgeta Caspruf
Georgeta Caspruf este profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Coresi, din Târgoviște.
Predă din 1979, a absolvit Colegiul Pedagogic, specializarea Limba engleză, și apoi Facultatea de Geografie.
Are un Master în Științe ale educației și burse de studiu, în domenii diferite ale educației.
Citește și:
- Adriana Bălaj, profesoara care face Istoria să fie ”fun”. Elevii săi au organizat alegeri prezidențiale și au făcut campanie electorală
- Adriana Bârcean, o profesoară care s-a mutat la țară, predă engleza la Simultan și îi învață pe copii că viața este faină
- Impresiile unui inspector școlar după o vizită în școlile din Finlanda. Diana Bucuță: ”Reforma începe cu noi, în fiecare clasă”
- Antoneta Împușcatu, directoarea care a desființat cancelaria și face naveta zilnic la școală: Trei lucruri pe care le-ar schimba în educație
- Povestea educatoarei care a muncit și a reușit să le ofere copiilor din sat o grădiniță ca afară: ”Atunci când vrei, se poate”
- Claudia Badiu: ”Cred în puterea jocului și a inteligenței emoționale. Mi-aș dori ca barometrul bucuriei în clasa noastră să indice mereu cote înalte”
- Școala altfel în fiecare zi. O oră la clasa învățătoarei Claudia Chiru: ”La școală venim cu bucurie!”
- Învățătoarea din Bacău care a creat un orar personalizat pentru elevii săi: ”Cred în învățarea bazată pe bucurie mai mult decât în orice altă strategie”
