Discipline studiate modular și orar special pentru clasele a XII-a. Primul an de pilotare la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” – concluzii/raport

Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” din București va intra în al doilea an de școală-pilot în care elevii din clasele IX-XI vor avea un orar modular, cu mai puține discipline studiate într-o săptămână, iar elevii claselor a XII-a vor veni la școală, în doua parte a anului școlar, trei zile din săptămână pentru disciplinele de examene, restul orelor derulându-se online asincron. La finalul primului an de pilotare, elevii și părinții au apreciat transformările curriculare, considerându-le benefice, se arată într-un raport al colegiului, însă nu toți profesorii s-au adaptat la noul sistem modular. Acest lucru ”s-ar fi produs mai ușor dacă proiectul ar fi beneficiat de sprijinul Ministerului Educației prin sesiuni de formare în vederea trecerii de la sistemul clasic de predare la sistemul intensiv”, se menționează în raport.

În anul școlar 2022-2023, Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” din Capitală a demarat programul de școală-pilot, în care a preluat modelul implementat de Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, în anul școlar 2021-2022, pentru clasele a XII-a și a introdus un model nou, de curriculum studiat modular, pentru clasele IX-XI, prin care a fost eliminată ”problema supraîncărcării elevilor cu 13-17 domenii de studiu în cursul unei săptămâni, concentrându-le atenția asupra a doar 8-9 domenii de studiu”.

Raportul privind implementarea programului de școală-pilot în anul școlar 2022-2023, publicat pe site-ul colegiului, arată că, potrivit evaluării după un an de implementare, ”proiectul și-a atins obiectivele în mare măsură, în condițiile în care unele dintre acestea pot fi măsurate abia după doi ani de implementare”, însă evidențiază ”nevoia unor ajustări și a unui sprijin real și consistent din partea ISMB și a Ministerului Educației pentru optimizarea proceselor necesare atingerii obiectivelor asumate”. Obiectivele proiectului-pilot prezentate în document sunt:

• reducerea numărului de discipline studiate de elevi într-o săptămână;
• diminuarea nivelului de învățare superficială;
• centrarea procesului didactic pe formarea de competențe reale;
• îmbunătățirea ritmului de învățare și adaptarea procesului didactic la nevoile specifice reale ale elevilor claselor a XII-a pentru pregătirea examenului de bacalaureat și a examenelor de admitere în învățământul superior.

Cum a fost implementat modelul Lazăr

• Elevii claselor a XII-a au studiat toate disciplinele din planul-cadru în sistem clasic până în săptămâna 18, timp în care toți profesorii au predat în întregime conținuturile din programa școlară, iar în a doua parte a anului școlar a fost realizat un orar special astfel încât elevii din clasele a XII-a au fost prezenți la școală trei zile din săptămână (nu neapărat consecutive) pentru disciplinele de interes pentru examene, celelalte discipline derulându-se online asincron.
• Opțiunile elevilor din clasele terminale pentru a treia probă scrisă a examenului de bacalaureat au fost captate încă din septembrie 2022 pentru formarea grupelor de pregătire în sistem fizic la toate disciplinele selectate de elevi. Profesorii care au derulat ore online asincron au stabilit cu elevii modalitățile și calendarul întâlnirilor online (sincron) sau față în față pentru lămurirea unor aspecte ce țin de disciplina în cauză sau pentru eventuale evaluări.

Cum s-au desfășurat orele la clasele IX-XI

• Pentru clasele IX-XI au fost elaborate scheme orare personalizate, în funcție de profil și de specializare. Unele discipline s-au studiat anual, în sistem clasic, altele în sistem modular, pe parcursul a 6-12-18-24 săptămâni, până la epuizarea numărului total de ore alocat disciplinei prin planurile-cadru. 
• Astfel, disciplinele care aveau alocate 1-2 ore/săptămână s-au studiat într-o perioadă mai scurtă, cu 3/4/6 ore pe săptămână (în seturi de 6 săptămâni, numite hexaestre), excepție făcând Educația fizică și unele ore din CDȘ din domeniile specifice profilului/specializării. Au existat discipline distribuite pe perioada unui hexaestru (educația muzicală sau educația plastică) sau a două sau trei hexaestre, astfel încât numărul total de ore prevăzut pentru elevi într-o săptămână să nu fie modificat.

”Evaluarea elevilor s-a făcut continuu pe parcursul modulului, media anuală încheindu-se la final de modul. Modalitățile de evaluare au rămas la dispoziția profesorului, dar au fost comunicate elevilor încă de la începutul fiecărui modul.

Unul dintre aspectele importante în derularea proiectului este faptul că cei mai mulți dintre profesori s-au adaptat acestui program de pilotare. L-au considerat o provocare, și-au adaptat stilul de predare și de evaluare, au regândit modul de interacțiune cu elevii. În plus, este remarcabil faptul că au depășit cu succes schimbările frecvente de orar și particularitățile implementării celuilalt proiect-pilot, catalogul electronic. Două provocări dificile, în același an școlar, au fost parcurse fără mari sincope de profesorii Colegiului Național Gheorghe Șincai”, se precizează în raport.

Feedback-ul elevilor, părinților și profesorilor

La sfârșitul lunii mai – începutul lunii iunie, elevii, profesorii și părinții au fost chestionați în legătură cu percepția asupra rezultatelor învățării, după primul an de implementare a proiectului-pilot. Pentru clasele IX-XI, cercetarea a fost realizată de către experți din cadrul Departamentului de Științele Educației – Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, iar la clasele a XII-a, chestionarele de satisfacție au fost aplicate de către echipa de implementare a proiectului de școală-pilot. Ce au evidențiat răspunsurile, potrivit raportului:

• ”Aplicarea proiectului-pilot pentru clasele a XII-a a fost percepută, de elevi și de părinți deopotrivă, ca un real sprijin pentru elevi de a se concentra, în ultima parte a anului școlar, pe disciplinele de bacalaureat și de admitere la facultate, 95% dintre ei considerând proiectul un avantaj față de sistemul clasic”;
• ”Respondenții afirmă, în majoritate, că elevii nu au fost afectați de ritmul mai alert al predării din prima parte a anului școlar și că studierea unor discipline în regim online asincron, pe o perioadă de zece săptămâni, nu reprezintă o deteriorare a educației lor pentru viață.”

• La clasele IX-XI, din analiza răspunsurilor, reiese că ”pilotarea curriculumului modular a fost percepută diferit de elevi și de părinți în raport cu profesorii”, se menționează în raport.
• ”Răspunsurile la întrebarea despre rezultatele învățării denotă faptul că, în timp ce părinții și elevii consideră că nivelul de cunoștințe al elevilor a crescut datorită sistemului modular, profesorii consideră contrariul.”
• ”Realitatea, analizată de comisie din documentele școlare, arată astfel: 51% dintre mediile generale au crescut față de anul trecut, când școala a funcționat în sistem clasic, 47% dintre mediile generale au scăzut și 2% au rămas la fel. Creșterile sau descreșterile de medii generale nu sunt semnificative, acestea constând în câteva sutimi, iar mediile generale ale elevilor din Colegiul Național Gheorghe Șincai sunt, în majoritatea lor, între 9 și 10.
• Așadar, percepțiile elevilor și ale părinților diferite de cele ale profesorilor au legătură, mai degrabă, cu acceptarea și adaptarea la noul sistem de studiu. Elevii și părinții au agreat din start ideea și s-au integrat foarte repede, în timp ce nu toți profesorii au înțeles că într-un sistem nou, cu predare intensivă a unor discipline, metodele de lucru trebuie adaptate.”

Concluzii după primul an de pilotare

”Aplicarea celor două seturi de transformări ale curriculum-ului, la clasele IX-XI-curriculum modularizat, iar la clasele a XII-a studiul în format fizic la disciplinele de examene și în format online asincron, NU a condus la vreo deteriorare a rezultatelor învățării, ci la o mai bună organizare a timpului elevilor pentru învățarea eficientă”, se arată în raportul colegiului.

”Elevii și părinții acestora au apreciat implementarea proiectului, atât pentru clasele IX-XI, organizarea modulară a curriculum-ului, cât și pentru clasele a XII-a”, iar ”profesorii nu au fost afectați de proiectul-pilot nici în ceea ce privește norma didactică, nici în plata lunară a salariului”.

”Adaptarea profesorilor la noul sistem modular s-ar fi produs mai ușor dacă proiectul ar fi beneficiat de sprijinul Ministerului Educației prin sesiuni de formare în vederea trecerii de la sistemul clasic de predare la sistemul intensiv”, se arată în raport.

Totodată, în document sunt evidențiate punctele tari și punctele slabe ale programului-pilot, precum și oportunitățile și amenințările. La punctele slabe este menționată, printre altele, ”rezistența la schimbare, neargumentată, a unor profesori ai școlii”, în timp ce la amenințări se regăsesc lipsa finanțării pentru cheltuieli materiale de către Primăria Sectorului 4, procesele intentate școlii de Primăria Sectorului 4 și amenințarea relocării, repartizarea pe posturi rezervate/vacante a unor profesori care nu cunosc modelul pilotat sau ”lipsa de interes și de sprijin din partea ISMB și ME în ceea ce privește monitorizarea și facilitarea măsurilor de contracarare a riscurilor identificate și prezentate în fișa de înscriere ca școală pilot”.

Pentru al doilea an de implementare – se precizează în raport – Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” și-a propus mai multe acțiuni de optimizare a proiectului de școală-pilot, printre care se numără:

• dialog cu Comisia de Mobilitate a personalului didactic de la nivelul Municipiului București pentru ca, în ședințele publice de distribuire a posturilor, profesorii aspiranți la posturile vacante/rezervate din C.N. Gh. Șincai să fie informați despre specificul școlii, mai ales despre cele 6 schimbări de orar din timpul anului școlar;
• realizarea unor sesiuni de formare pentru profesorii școlii, la începutul anului școlar 2023-2024, cu specialiști din domeniu pentru o tranziție mai ușoară a profesorilor sceptici de la metodele clasice la altele moderne și diversificate pentru sistemul modular;
• restabilirea și intensificarea comunicării cu Primăria Sectorului 4 în vederea finanțării
  corecte a școlii, în ceea ce privește cheltuielile materiale.

Raportul integral privind implementarea programului de școală-pilot la Colegiul Național Gheorghe Șincai în anul școlar 2022-2023, aprobat prin Ordinul nr. 4872/2022 – anul I de implementare – poate fi citit AICI.

Citește și:

• Colegiu din Petroșani, școală-pilot: Elevii au mai puține discipline pe săptămână, cei de clasa VIII-a și a XII-a au trecut în sistem hibrid și se pregătesc pentru examene
• Un alt mod de a face școală, experimentat la o clasă de-a V-a: Tezele au fost eliminate, materia este predată pe arii de învățare