Din această toamnă vor funcționa alte 28 de școli-pilot pe lângă cele șase unități de învățământ care au început pilotarea în anul școlar 2021-2022. Lista noilor școli-pilot a fost publicată, joi, de Ministerul Educației. Astfel, modelul ”Lazăr” va fi extins în noul an școlar la 9 licee, în 12 școli gimnaziale din mediul rural va fi pilotat un model de predare în echipă la Informatică și TIC, cu sprijinul specialiștilor IT, iar în alte 13 unități de învățământ se va pilota organizarea modulară a orarului, astfel încât ”numărul disciplinelor de studiu programate într-o perioadă de învățare să fie mai mic”.
Ministerul Educației informează că au fost semnate ordinele de ministru prin care 28 de unități de învățământ din întreaga țară primesc statutul de școală-pilot, începând cu anul școlar 2022 – 2023.
”Acestea se adaugă celor șase scoli vizionare, care în anul școlar trecut au pilotat elemente inovative la nivel de organizare a planului-cadru, a structurii anului școlar sau a evaluării, pilotări care au stat la baza unor măsuri implementate deja la nivel de sistem începând cu noul an școlar: perioade mai scurte de învățare în alternanță cu perioade de odihnă, înlocuirea tezelor cu alte tipuri de evaluări, eliminarea mediilor semestriale”, precizează ministerul.
Cele șase școli-pilot care funcționează din anul școlar 2021 – 2022 sunt: Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare , Școala Gimnazială nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași, Școala Gimnazială „Ion Neculce” din Iași, Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din Sibiu și Școala Gimnazială „Gheorghe Vernescu” din Râmnicu Sărat.
Lista celor 28 de unități de învățământ care dobândesc statutul de școli-pilot începând cu anul școlar 2022-2023:
- Colegiul Economic Ion Ghica din Târgoviște
- Liceul Teoretic Mihai Ionescu din București
- Școala Gimnazială Dr. Luca din Brăila
- Școala Gimnazială Excelsis din Ploiești
- Colegiul National Gheorghe Șincai din București
- Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Petroșani
- Școala Superioară Comercială Kretzulescu din București
- Colegiul Național Decebal din Deva
- Liceul Tehnologic C-tin Brâncuși din Sf. Gheorghe, Covasna
- Colegiul National Gh. Murgoci din Brăila
- Liceul Teoretic Nicolae Iorga din Brăila
- Liceul Teoretic Constantin Angelescu din Brăila
- Liceul Tehnologic Independența din Sibiu
- Colegiul Național Octavian Goga din Sibiu
- Colegiul Național Zinca Golescu din Piteșt;
- Școala Gimnazială Mihai Eminescu din Buhuși, Bacău
- Școala Gimnazială nr. 1 Văculești din Botoșani
- Școala Gimnazială „Gheorghe Popovici” din Lozna, Botoșani
- Școala Gimnazială „Ioan Murariu” din Cristinești, Botoșani
- Școala Gimnazială „Maria Enescu Cosmovici” din Mihăileni, Botoșani
- Școala Gimnaziala „Mihail Sadoveanu” din Dumbrăvița, Botoșani
- Școala Gimnazială Strejnicu din Târgșorul Vechi, Prahova
- Școala Gimnazială Gura Vitioarei din Prahova
- Școala Gimnazială Puchenii Mari din Prahova
- Școala Gimnazială Podenii Noi din Prahova
- Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Potigrafu, Prahova
- Școala Gimnazială „Laurențiu Fulga” din Fulga, Prahova
- Școala Gimnazială „C-tin Stere” din Bucov, Prahova.
Ce se pilotează în aceste școli. Precizările Ministerului Educației:
- Una dintre pilotările începute în anul școlar precedent de către Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București va fi extinsă în noul an școlar la 9 unități de învățământ liceal. În acest sens se realizează cadrul propice pentru o evaluare mai pertinentă a impactului asupra rezultatelor școlare a modelului propus, respectiv reorganizarea materiei din trunchiul comun la clasa a XII-a, astfel încât să permită elevilor să se concentreze, în ultimele două perioade de învățare, pe materiile de interes în raport cu examenele de bacalaureat și de admitere la facultate. În funcție de aceste rezultate, este posibilă extinderea modelului la nivel național din anul școlar următor.
- De asemenea, va continua pilotarea modelului de predare-învățare în sistem blended learning, cu predare alternativă cu prezență fizică și online, fie la intervale periodice, fie în mod regulat, ca parte a orarului săptămânal. La pilotarea acestui model, început anul trecut pentru nivelul gimnazial, se adaugă nivelurile liceal, inclusiv forma de învățământ seral și postliceal. Scopul pilotării acestui model îl reprezintă atât optimizarea folosirii infrastructurii existente, cât mai ales reducerea abandonului școlar.
- În plus, cu sprijinul Societății pentru Excelență și Performanță în Educație, în 12 școli gimnaziale din mediul rural va fi pilotat un model de predare-învățare în sistem blended learning care să aducă la clasă, la disciplina Informatică și TIC, un specialist din domeniul informaticii, care va preda online, de la distanță, alături de profesorul titular de curs, conținuturile din programă care acoperă componenta de informatică. Se urmărește astfel evaluarea impactului participării unor specialiști din afara sistemului de învățământ la creșterea calității și atractivității unor discipline cu grad mare de specializare.
- În ceea ce privește învățământul particular și confesional, se suplimentează pilotarea resurselor educaționale alternative, începute anul trecut, cu pilotarea în trei unități de învățământ particular a unor modificări curriculare care să respecte specificul confesiunii în cadrul căreia funcționează acestea. Se urmărește, astfel, pilotarea unui model de învățământ confesional care să poată fi autorizat ca atare de către Ministerul Educației și care să permită cultelor recunoscute în România să își organizeze mai eficient, într-un mediu controlat, propriile rute de învățare, în acord cu valorile și principiile societății românești.
- Pe lângă aceste aspecte, în 13 unități de învățământ de nivel gimnazial și liceal se va pilota organizarea modulară a orarului, urmând principii pedagogice moderne, astfel încât numărul disciplinelor de studiu programate într-o perioadă de învățare să fie mai mic, cu respectarea numărului de ore din planul-cadru per total în anul școlar, nu pe săptămână. În acest context se pilotează un model de descentralizare a implementării planului-cadru național, model ce poate fi generalizat, în funcție de rezultatele obținute, odată cu intrarea în vigoare a noilor planuri-cadru începând cu anul școlar 2023 – 2024.
- De o importanță aparte este pilotarea în învățământul profesional dual a unui model curricular nou, în care învățarea la locul de muncă, la agenți economici, va reprezenta 50% din numărul total de ore de teorie și practică. Această pilotare va fi esențială în implementarea noilor planuri-cadru pentru învățământul profesional, din perspectiva reformei propuse de Proiectul România Educată și din perspectiva noului cadru legislativ.
Ministerul Educației mai anunță că va continua pilotarea înregistrării situației școlare exclusiv în format electronic, încurajând unitățile de învățământ să folosească platformele existente pe piață și să renunțe la folosirea documentelor în format fizic.
Potrivit sursei citate, în anul școlar 2022-2023, 742 de unități de învățământ au decis să renunțe la catalogul clasic, în format fizic.
- Lista celor 742 de unități de învățământ poate fi consultată AICI.
