Consiliul Național al Elevilor transmite într-un comunicat de presă, semnat alături de Federaţia Coaliţia pentru Educaţie, că susține noua metodologie de acordare a burselor şcolare, inclusiv acordarea de burse de merit pentru 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu. Potrivit CNE, acordarea procentuală a burselor de merit poate creşte ”echitatea din sistem şi motivaţia elevilor de la toate nivelurile şi filierele de învăţământ” și ”ar putea aduce beneficii în direcţia unei distribuţii mai echitabile a resurselor în sistemul public între elevii cu o situaţie socio-economică favorabilă şi cei proveniţi din medii nefavorabile”.
Ministerul Educației a lansat, săptămâna trecută, în consultare publică proiectul metodologiei-cadru de acordare a burselor școlare, care elimină pragul minim de acordare a burselor de merit (media 9.50) și stabilește că bursele de merit se acordă pentru ”30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, inclusiv elevii din clasa a IX-a, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale, cu condiția să nu fi acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior”.
- De asemenea, vor beneficia de burse de merit elevii care au obținut premiile I la concursurile şcolare și extrașcolare naţionale recunoscute și finanțate de Ministerul Educaţiei sau fără finanțare, precum și elevii care au obținut medalii de aur la campionatele naţionale organizate de federaţiile sportive naţionale în sporturi olimpice.
- ”Pot primi bursă de merit doar elevii promovați la toate disciplinele și care au obținut media 10 la purtare, la finalul cursurilor din anul școlar anterior, în condițiile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023”, se arată în proiect.
”Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Coaliţia pentru Educaţie salută modificările aduse în criteriile de acordare a burselor şcolare, introducerea unor noi tipuri de bursă şi creşterea cuantumurilor acestora”, se precizează în comunicatul de presă, transmis Agerpres.
În ceea ce privește acordarea burselor de merit pentru „30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu sau liceu”, cele două organizații vin cu următoarele argumente:
- ”O analiză mai atentă asupra acestei problematici arată că o astfel de măsură poate creşte concomitent echitatea din sistem şi motivaţia elevilor de la toate nivelurile şi filierele de învăţământ, pornind de la învăţământul gimnazial până la cel liceal. În mod similar, în mediul universitar, bursele sunt acordate pe baza aceluiaşi criteriu procentual, nefiind stabilit un prag minim de la o specializare la alta.”
- ”Până acum, bursa de merit era obţinută în urma atingerii unui prag minim al mediei. Această măsură era una discriminatorie, deoarece nu toţi elevii au aceleaşi oportunităţi în familie sau în comunitatea lor. În plus, criteriile de evaluare nu sunt unitare în toate şcolile, dat fiind că nu există încă o evaluare standardizată la nivel naţional.”
- „În 2021-2022, aproximativ 35% din toţi elevii de gimnaziu şi liceu (aprox 1.280.000) au primit bursă non-socială, de merit (peste 8,50 – 369.946), de studiu (7,50-8.50 – 74.299) sau performanţă (651). În 2022-2023, aprox 34% din toţi elevii de clasele V-XII au primit bursă non-socială: de merit (peste 9,50 – 268.299) de studiu (7,50-9.50 – 95.612) sau performanţă (9996), dat fiind că s-au modificat criteriile şi a fost scoasă clasa a V-a. Analiza acestor date prin raportare la rezultatele obţinute la examenele naţionale conduce la o situaţie paradoxală: numărul mediilor mari a crescut, în vreme ce rezultatele statistice înregistrate la examene sunt în regres. Se poate observa cum stabilirea unui prag de medie nu face altceva decât să crească artificial rezultatele obţinute la clasă, care nu se justifică în condiţiile unor evaluări standardizate.”
- ”Acordarea procentuală a burselor de merit ar putea aduce beneficii în direcţia unei distribuţii mai echitabile a resurselor în sistemul public între elevii cu o situaţie socio-economică favorabilă şi cei proveniţi din medii nefavorabile. De asemenea, va diminua diferenţele în modul în care sunt alocate resursele şi sunt privite şcolile din mediul urban faţă de cele din mediul rural sau colegiile naţionale faţă de restul liceelor.”
- ”În plus, prin încurajarea şi recunoaşterea eforturilor şi a progreselor la nivel de clasă, modificarea adusă în noua reglementare contribuie la creşterea motivaţiei în rândul elevilor care nu vor pot putea atinge niciodată pragul minim de 9,50 şi care au cea mai mare nevoie să fie încurajaţi. Acest prag este de neatins pentru cei mai mulţi dintre elevii din mediul rural, unde jumătate dintre elevi au media la evaluarea naţională mai mică de 5.50 şi care, mai departe, ajung la liceu, cu medie de admitere mică. Astfel, există clase unde toţi elevii beneficiază de burse de merit, dar şi foarte multe alte clase sau şcoli întregi unde niciun elev nu se ridică la acest standard, chiar dacă depun eforturi în procesul de învăţare.”
- ”Nenumărate studii la nivel internaţional arată că rezultatele educaţionale ale elevilor sunt în mare măsură determinate de nivelul de educaţie şi bunăstare materială al părinţilor, respectiv de statutul socio-economic. Faptul că obţinerea bursei de merit este un obiectiv fezabil îi va încuraja şi pe elevii din medii vulnerabile să facă eforturi mai mari pentru a progresa şi a se afla printre primii din clasă, indiferent de sistemul de evaluare de la clasă sau de nivelul acesteia. Pe termen lung, o astfel de reglementare ar putea inclusiv să crească numărul de elevi din şcolile cu oportunităţi reduse care reuşesc să promoveze examenele naţionale, fiind constant motivaţi la nivelul clasei să fie printre cei mai buni.”
- ”Având în vedere că, la momentul actual, nu se poate asigura o evaluare standardizată şi obiectivă a tuturor elevilor din România, este important ca performanţa elevilor să fie raportată numai la colegii lor de clasă. De foarte multe ori, se pot constata diferenţe semnificative între rezultatele obţinute la clasă şi cele de la examenele naţionale sau testele standardizate.”
- ”Factori precum situaţia socio-economică a familiei, accesul elevilor la meditaţii şi alte oportunităţi, gradul de exigenţă a profesorilor, şcoala, liceul, profilul şi specializarea la care elevii studiază, pot afecta în mod direct rezultatele elevilor şi, implicit, acordarea burselor, dacă criteriul este bazat pe un prag minim de medie. De aceea, considerăm că abordarea din metodologia propusă, care pune accentul pe rezultatele la clasă, oferă mai multe şanse elevilor din medii vulnerabile, încurajându-i să realizeze progrese în învăţare, indiferent de nivelul de la care pornesc.”
”În încheiere, apreciem modificările aduse prin noua metodologie de acordare a burselor şcolare, ca un pas în direcţia creării unui sistem mai echitabil. Cu toate acestea, considerăm că, deşi aceste măsuri pot contribui la reducerea segregării în sistemul educaţional, sunt necesare măsuri de intervenţie integrate în acest sens. Pentru a asigura un impact semnificativ, este esenţial ca noile prevederi să fie supuse unei evaluări atente şi să fie adaptate în mod corespunzător în funcţie de nevoile identificate. Suntem deschişi pentru a colabora într-un parteneriat constructiv cu Ministerul Educaţiei şi alte părţi interesate pentru a contribui la monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de acordare a burselor, cu scopul de a oferi şanse egale şi reale pentru toţi elevii din România”, mai transmit cele două organizații.
În comunicat se precizează că acest punct de vedere este susținut și de ARDOR, Teach for Romania, Asociaţia ROI, BRIO, Şcoala Questfield, Organizaţia Umanitară CONCORDIA și Tineri pentru Tineri.
Citește și:
- Asociațiile elevilor critică noul sistem de acordare a burselor școlare și solicită extinderea numărului de elevi care beneficiază de burse de merit
- Bursele elevilor începând cu anul școlar 2023-2024. Proiect: Primii 30% dintre elevii fiecărei clase primesc burse de merit. Care sunt condițiile
