Liceenii vor începe clasa a IX-a cu un modul dedicat literaturii, intitulat ”Reflecții despre literatură”, iar profesorii vor avea posibilitatea de a alege textele studiate în funcție de specificul clasei și de obișnuințele și interesele elevilor, a anunțat Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română, în cadrul unui eveniment online de prezentare a noii variante de programă pentru Limba și literatura română. ”După parcurgerea acestui modul în care profesorii au oportunitatea de a face relații între texte dintre cele mai diverse, inclusiv literatura interbelică, literatura contemporană, urmează formarea competențelor în funcție de un conținut pe care l-am organizat diacronic”, a mai precizat Bogdan Rațiu.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a organizat, marți, un eveniment de prezentare a programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a într-o formă revizuită, fără a se renunța la criteriul cronologic de studiere a literaturii, prin includerea unor sugestii primite în perioada de dezbatere publică.
Noua arhitectură a studierii literaturii la liceu, prezentată de profesorul Bogdan Rațiu, membru al grupului de lucru – principalele precizări:
- Domeniul ”literatură” se focalizează pe două competențe generale, în care am încercat să subliniem raportul dintre texte și contexte, dar și abordarea propriu-zisă a textelor, cu accent pe texte studiate integral. Toate aceste conținuturi și, implicit, competențele iau în calcul modul în care sunt prezentate procesele receptării la PISA și am încercat în cadrul competențelor să facem acest transfer dintre ceea ce este menționat ca mod de receptare în evaluările de tip PISA și ceea ce presupune modelul curricular pe care noi l-am ales.
- E vorba de un model integrat între modelul dezvoltării personale, modelul cultural și cel estetic. Atunci, accentul l-am pus pe comprehensiune și pe interpretare, dar bineînțeles că nu am lăsat deoparte analiza specifică receptării formelor literare pe care noi le-am propus.
- Competențele pe care le avem în vedere vizează atât cunoștințe declarative, pe care le-am organizat în mod diacronic, cât și cunoștințe procedurale. De aceea, am accentuat atât în partea de literatură, cât și în partea de limbă, strategii de formare a competențelor. În cazul literaturii, este vorba de strategii de comprehensiune și de interpretare și în modul acesta facem legătura cu ceea ce s-a întâmplat în programa de gimnaziu.
- În liceu, elevii intră în lumea literaturii încercând să își construiască acele instrumente necesare pentru înțelegerea și interpretarea textelor. Aș sublinia că la începutul clasei a IX-a, am construit un modul dedicat literaturii, literatură care este văzută atât ca reprezentare a realității, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor, accentul fiind pus pe ideea pe care vrem să o transmitem elevilor că textul literar e un discurs complex despre lume și despre condiția umană.
- De aceea, profesorii vor avea aici oportunitatea de a-și alege textele în funcție de specificul clasei, de obișnuințele elevilor, de interesele lor și de felul în care și-au format competențele în anii de gimnaziu. Credem că este un modul de început care poate să facă legătura și cu anii de gimnaziu pentru că l-am intitulat ”Reflecții despre literatură” în concordanță cu tema generală din clasa a VIII-a – Reflecții despre lumea din jur.
- După parcurgerea acestui modul în care profesorii au oportunitatea de a face relații între texte dintre cele mai diverse, inclusiv literatura interbelică, literatura contemporană, urmează formarea competențelor în funcție de un conținut pe care l-am organizat diacronic.
- Fiecare perioadă pe care am propus-o urmărește același demers deductiv: de la contexte la texte, de la general la particular. În acest sens, fiecare perioadă este focalizată asupra contextului socio-istoric, e vorba de evenimente, de mentalități, dar, atenție, nu se intră într-o detaliere, ci noi propunem o perspectivă de tip survol care să îl introducă pe elev în realitatea acelui moment istoric. Ulterior discutăm despre contextele culturale, dar pe care le interogăm de fiecare dată, pentru că în interiorul competențelor veți vedea că accentul este pus pe sensibilizare și exprimare culturală și pe reflexibilitate și gândire critică. Lucrurile nu sunt văzute strict descriptiv, ci le vom pune sub semnul întrebării, încercând să corelăm de fiecare dată cu contextul elevului și cu lumea de azi.
- După prezentarea contextului socio-istoric și a contextului cultural, urmează o prezentare a paradigmelor estetice specifice acelor contexte și ulterior reprezentări despre lume prin texte literare specifice perioadei. În acest sens, am dorit să oferim spațiu profesorilor să creeze relații între texte pentru a evidenția temele, valorile, formele literare pe care le avem în vedere în această perioadă. Și treptat ajungem și la studiul textelor, texte care reprezintă anumite forme specifice paradigmelor estetice pe care le studiem.
- Credem că în modul acesta am organizat cât se poate de riguros, de coerent, deductiv și în același timp cauzal, conținuturile pentru a le oferi șansă colegilor, profesorilor să își aleagă textele reprezentative și să observe modul în care elevii reușesc să perceapă fenomenul literar în toată complexitatea sa.
În aceeași conferință, Oana Fotache Dubălaru, coordonatorul științific al programelor școlare pentru Limba și literatura română și decan al Facultății de Litere din București, a anunțat că lista recomandărilor de autori a fost extinsă în noua variantă de programă. Alte precizări făcute de Oana Fotache Dubălaru:
- Am încercat acum să clarificăm acolo unde a fost nevoie, să nuanțăm niște lucruri, să explicităm rolul criteriilor și ale întregului concept pe care l-am avut în vedere. Astfel că a reieșit, cred eu, a rezultat o programă modernă, o programă care permite profesorului adaptări la profil, la nivelul clasei, la elevi în primul rând, pentru că programa e doar cadrul în care se va desfășura apoi toată activitatea la clasă și în care elevii vor învăța de-a lungul anilor de liceu mai multe despre literatură și vor reuși să folosească mai bine în contexte practice limba română.
- Am privit literatura ca pe un mod de cunoaștere a lumii, ca pe o fereastră către lume, ca pe un sistem care are mai multe componente. Felul în care am dispus conținuturile s-a raportat întotdeauna la contextul socio-istoric al fenomenului literar, la contextele transnaționale, punând în evidență legăturile dintotdeauna ale literaturii române cu literatura europeană și alte literaturi ale lumii. Am încercat de data aceasta să punem mai bine în evidență rolul temelor literare, să definim mai clar formele literare și să clarificăm conceptele pe care le avem în vedere în structurarea acestui concept de programă.
- Modul acesta de dispunere a conținuturilor va continua în următorii ani, pentru următoarele programe: în clasa a X-a cu prezentarea romantismului eminescian, cu prezentarea lui Mihai Eminescu ca figură esențială nu numai a secolului XIX românesc, a literaturii române, urmând să parcurgă ulterior în clasa a X-a, a XI-a și a XII-a, unde numărul de ore se reduce pentru trunchiul comun, toate epocile literare importante, cu formele pe care ele le desfășoară, cu temele care ies în evidență, literatura modernă, modernistă, literatura neomodernistă, postmodernismul românesc și încheind în clasa a XII-a cu generația 2000 de autori.
- Aș spune că în forma actuală proiectele de programă pun un accent mai mare, dau un rol mai mare și o încredere mai mare decât s-a văzut inițial profesorilor de limba și literatura română care au la dispoziție un sfert din numărul total de ore pentru ceea ce consideră necesar să facă în funcție de fiecare clasă și de profil, pentru activități de tip remedial, acolo unde este nevoie, pentru activități de consolidare a cunoștințelor acumulate, pentru performanță acolo unde este cazul și există motivația necesară.
- Un principiu al flexibilității a ghidat și structurarea modulelor pe care le propunem și care pot fi parcurse într-un ritm mai rapid sau mai lent, cu accente pe care profesorul le va considera necesare din nou. Nu există o definire strictă a numărului de ore care se vor aloca unui tip de context, unei teme, unei forme literare, ci toate lucrurile acestea se vor regla din interacțiunea concretă la clasă cu elevii.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat vineri, 19 decembrie, că au fost aprobate noile programe școlare pentru liceu. Singura programă care a rămas în aprobare este cea de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.
Proiectul care propune o studiere cronologică a literaturii, începând de la cronici și letopisețe, a stârnit multe reacții negative, fiind trimis către minister inclusiv un memoriu de ”regândire integrală” a programei.
Citește și:
- Programele pentru liceu au fost aprobate. Excepție face programa la Limba și literatura română: „Mă aștept la integrarea propunerilor din timpul dezbaterilor”
- Propunerile Merito de îmbunătățire a programelor școlare pentru liceu. Model mixt tematic-cronologic și AI literacy, la Limba și literatura română
- Memoriu pentru „regândirea integrală” a programei de limba și literatura română pentru clasa a IX-a: Proiectul „readuce în școli un model depășit”
- „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?” Memoriu pentru susținerea programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
- Programa școlară la Limba și literatura română, criticată de profesori și scriitori: „Ne întoarce în urmă cu decenii. Ce se petrece acum este o rușine”
- Cum scoatem liceul din „Epoca de Piatră”? Coaliția pentru Educație semnalează lipsa experimentelor obligatorii din programele pentru biologie și științe
