Programa școlară la Limba și literatura română, criticată de profesori și scriitori: „Ne întoarce în urmă cu decenii. Ce se petrece acum este o rușine”

Programele școlare la limba și literatura română pentru clasa a IX-a, propuse de Ministerul Educației, ”sunt mai învechite decât cele din anii 1990”, duc ”studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă” și ”ne vâră în același canon din timpul comunismului, de parcă n-ar exista încă o jumătate de secol de literatură”. Sunt câteva dintre reacțiile unor profesori și scriitori după lansarea în consultare publică a noilor programe de liceu, pe care ministrul Daniel David le descria drept ”o schimbare paradigmatică a unor programe deja vechi de aproape 20 de ani”.

”Ministerul habar nu are ce face, iar oamenii care fac programele habar nu au ce e literatura azi” spun, în schimb, vocile critice, care atrag atenția cât de greu este de cucerit ”copilul tehnologiei, al vizualului, al gândirii accelerate cu letopisețe și începuturile literaturii”: ”Par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev.” Opiniile exprimate în spațiul public :

Scriitoarea Ioana Nicolaie:

• ”Minunat, avem programă la liceu! În sfârșit, că a fost în blocaj ani de zile! Iar asta însemna că se va duce totul spre viitor, nu?; că suntem ultimii din Europa la citit, nu?; că ăia cu decizia sunt sexiști din naștere, altfel nu se explică de ce nu se studiază nici măcar o scriitoare pentru bacalaureat; că părem așa, cam din peșteră, fiindcă-n toate manualele Europei, din orice țară UE adică, găsești o mulțime de scriitoare. La noi nu, lipsesc și din partea „auxiliară” din cele mai multe cărți după care învață liceenii – am luat o dată manualele de la mai multe edituri și-am căutat scriitoare. Nimic, da nimic! Acum, dacă le ia ani ca să propună o programă, atunci va fi una prietenoasă, mi-am zis, cu scriitori contemporani, cu pagini în care să apară cuvinte bizare ca telefon mobil, internet, inteligență artificială etc. Liceenii nu mai citesc de ani buni, chiar dacă unii profesori se luptă din toate puterile să-i convingă că nu există educație reală fără cărți citite. Nu se putea să nu vină, în sfârșit, o programă vertebrată pe ideea de „plăcere a lecturii”. Ei bine, ce se petrece de fapt cu programa asta nouă e halucinant: ne întoarce în urmă cu decenii, ne vâră în același canon din timpul comunismului, de parcă n-ar exista încă o jumătate de secol de literatură; cucerește-l pe copilul tehnologiei, al vizualului, al gândirii accelerate cu letopisețe și începuturile literaturii (care, cred, n-ar trebui să se predea nici în amărâții ăia trei ani de facultate, ci numai la masterat)! Nu știu cine face programele astea, dar ce se petrece acum este o rușine, fiindcă se batjocorește viitorul copiilor noștri. Și se spulberă ideea culturii umaniste care trebuie să se facă în școală, fiindcă numai acolo se poate face. Că educația noastră e praf se vede în barometrele care măsoară consumul cultural. De-acum va deveni și pulbere. Praf și pulbere.” (postare pe Facebook)

Scriitorul Mircea Cărtărescu:

• ”Au înnebunit moderniștii! Un comando de dadaiști și integraliști inconștienți au venit cu o nouă programă pentru clasa a noua de liceu, în care autori tineri și încă nevalidați de critică precum Ion Neculce, Ioan Codru Drăgușanu sau Dinicu Golescu, experimentaliști stricători de limbă, uzurpă locul cuvenit clasicilor venerați și iubiți de elevi, Pitarul Hristache, Macarie, Eftimie și Azarie, ca să enumerăm doar câțiva. Unde sunt faimoasele Pripeale? Unde e Palia de la Orăștie? Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? În numele decenței și-al bunului simț, încetați cu aceste provocări! Întoarceți-vă la alfabetul chirilic, la curata limbă românească a lui Glad, Gelu și Menumorut! Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!” (postare pe Facebook)

Citește și: Cum este noua programă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a? Profesoara Adriana Bogatu: „O întoarcere în timp. Salt mortal. Fără plasă”

Emil Munteanu, profesor de limba și literatura română, laureat Merito 2022:

• ”De ce cred că noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a riscă să îndepărteze elevii de literatură? Am citit cu atenție propunerea făcută de Ministerul Educației pentru clasa a IX-a: trunchi comun + curriculum de specialitate, fără un canon fix de autori, cu studierea unor genuri literare — letopisețe, basme, poezii, nuvele, romane, comedii etc. În sine, nu e rău să diversifici; dar mă întreb: cât este această structură adaptată realității și sensibilităților unui adolescent de 14–15 ani? La intrarea în liceu, literatura ar trebui să fie pentru ei un spațiu de descoperire a sinelui, a lumii, a emoțiilor, a identității, un spațiu al dialogului și al problematizării. Ar trebui să simtă că literatura li se adresează direct, că are un sens personal și social astăzi, nu doar istoric. O programă „diacronic-tematică” riscă să transforme literatura în muzeu: texte vechi, contexte istorice, forme fixe, fără legătura reală cu prezentul lor. Dacă vrem să formăm cititori, nu doar elevi care trec o probă, cred că ar fi fost mai nimerit ca acea programă de tip „istoric-structurat” să fie introdusă abia după ce elevii au avut ocazia să descopere literatura cu libertate — poate din clasa a X-a. Până atunci, clasa a IX-a ar trebui să fie despre deschidere, curiozitate, identitate, dialog cu lumea contemporană. Reforma este binevenită — nu neg asta. Dar mă tem că, prin acest model, riscăm să pierdem generații de adolescenți. Ei nu vor mai iubi literatura, nu o vor mai putea considera parte din ei. Orice început presupune entuziasm, se face cu inima, e menit să trezească interesul, să apropie de viață. Când reflexul critic și cultural e format, responsabilitatea, rigoarea și dimensiunea istoric-literară se așază firesc. Invit pe toți cei care cred că literatura ar trebui să rămână un spațiu viu de întâlnire cu lumea — elevi, părinți, profesori — să reflecteze la ce tip de programă avem nevoie cu adevărat.” (postare pe Facebook)

Ștefan Baghiu, lector universitar la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu:

• ”S-a reformat programa la literatura română pe clasa a 9-a. Ca toate măsurile luate până acum de Ministerul Educației, reforma la română e o prostie de care nu avea nevoie nimeni, de fapt. (…) Cine predă știe cât de greu e să faci epocile premodernă și modernă interesante din nou pentru tineri care cresc în era AI & TikTok. Până și la facultate. Știe cât de greu e pentru un tânăr să înțeleagă resorturile ideologice pe care s-a construit modernitatea. Sau cât de greu e să găsești o literatură contemporană pentru generația lor. Ministerul a promis că reformează programele. Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă. Au ieșit programele noi, sunt mai învechite decât cele din anii 1990. Par făcute de niște oameni care nu au mai vorbit de 35 de ani cu un elev. Și la facultate e arid să faci doar asta, mai combini cu cursuri mai interesante, găsești căi. La clasa a 9-a e somn direct. Reforma programei de clasa a 9-a constă, de fapt, în – atenție – organizarea cronologică a materiei. S-a trecut la o programă pe ani. Sigur, criteriul cronologic e fundamental (istoricitatea e ficțiunea fundamentală a înțelegerii culturii). Doar că acum a rămas doar asta. Înainte era pe teme, unde, de bine, de rău, mai combinai niște lucruri contemporane. Copiii intră în clasa a 9-a acum și studiază o epocă hiper întinsă (premodernă și începutul modenității) ca la 1970. Așadar, unde înainte mai făceai o comparație între ceva poet de secol 19 și Cărtărescu, acum faci doar ceva poet de secol 19. Nu apare niciun text mai interesant (un roman haiducesc, un SF) și nu apare nicio autoare – câte erau ele, acolo. (…) Ce vizează programa? “Receptarea formelor literare în dinamica lor” și “analiza contextelor transnaționale”. Visează doar. Adevărul gol goluț e că ministerul habar nu are ce face, iar oamenii care fac programele habar nu au ce e literatura azi.” (postare pe Facebook)

Liviu Papadima, profesor universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din București:

• ”Actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale ”celebrităților” culturii noastre. Asta, evident, începând cu clasa a IX-a, cea mai anostă dintre toate, o bună conductoare a mesajului ”Copii, băgați-vă mințile în cap! A început Liceul!” (…) O singură, ultimă remarcă: am citit rând cu rând proiectul noii programe de română pentru clasa a IX-a, am găsit o mulțime de aberații și, cel mai trist, am găsit în rândurile programei o permanentă absență. Ce lipsește cu desăvârșire din acest proiect este elevul însuși, cu nevoile și cu dorințele lui. Textul e un malaxor al lui ”trebuie” – ”se recomandă”, în actualul jargon educațional, deja osificat de decenii. Pentru iubitorii de parade militare, aș compara viziunea acestui proiect cu un marș al tinerilor care își duc mâna la chipiu scandând ”Servim patria!” – articolul integral pe contributors.ro.

Radu Vancu, scriitor și profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” Sibiu:

• ”E noaptea minții, iertați-mi expresia neacademică. Până și pe vremea mea, acum o jumătate de mileniu, când eram în clasa a noua, cronicarii erau plictiseala absolută. Nimeni nu-i citea, atunci când îi citea, altfel decât cu silă ironică & exasperată. Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii & literatura veche sunt rețeta perfectă. Vor crește convinși că literatura e o artă defunctă, care nu poate interesa pe nimeni care vrea să înțeleagă lumea contemporană, cu temele ei atât de pasionante: AI, străpungerile din științele minții & științele naturale, editarea genetică, încălzirea globală, singurătatea anxiogenă a rețelelor etc. Clasa a noua era, pentru profesorul de română, cea mai permisivă: avea pentru un an libertatea de a le aduce copiilor scriitori contemporani, care să le arate că literatura e și despre toate temele contemporane, y compris cele enumerate mai sus (& multe altele pe lângă ele). Că ea vorbește hipnotic despre bucuriile & spaimele lumii contemporane. Că literatura le poate fi un aliat în lumea asta nouă. Un aliat de la care pot învăța. Și care le poate aduce plăcere & bucurie, în cel puțin la fel de multă măsură ca și jocurile & rețelele. Acum, posibilitatea asta s-a închis. O minte birocratică înfiorător de închisă face ca literatura să fie, pentru copiii noștri, ceva înfiorător de anacronic. Și de lipsit de orice relevanță. Și de separat de orice formă de plăcere. (…) Ministerul Educației are acum altă reacție înmărmuritoare: nu doar că nu deschide programa înspre literatura contemporană – dar învechește și mai mult literatura din manualele copiilor noștri. Care pierde orice șansă de a mai reprezenta în ochii lor o ființă vie, un prieten, un aliat. Devine ceva istoricizat integral & definitiv & ireparabil. Nu înțeleg ce au crezut că ar avea de câștigat copiii noștri din asta. Dar înțeleg perfect ce au făcut cu literatura: au transformat-o, în ochii lor, în ceea ce Ion Creangă numea un cumplit meșteșug de tâmpenie.” (postare pe Facebook)

Șerban Iosifescu, expert educațional 

• ”La Limba română, studiul merge ”diacronic” și începe, ca și până acum, cu literatura veche și se oprește în secolul al XIX-lea. Oare acesta este cel mai bun mod de a dezvolta plăcerea de a citi, într-o limbă și cu texte fără relevanță pentru elevii de acum (mai ales că vorbim de învățământul obligatoriu)? Chiar mă întreb cum va continua studiul literaturii și, mai ales, cum va fi (dacă va fi) studiată literatură contemporană, mai ales cea din ultimele două decenii (abundentă și interesantă), mult mai aproape de elevi decât Ion Neculce, Anton Pann sau Diderot.”  (postare pe Facebook)

• Au fost publicate programele școlare pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a. Conținuturile propuse și autorii recomandați – consultare publică
• Noile programe școlare pentru liceu, lansate în consultare publică. MEC: Propunerile vor fi publicate etapizat până miercuri, 26 noiembrie