Federația „Coaliția pentru Educație” atrage atenția asupra lipsei cerințelor obligatorii pentru experimente și activități practice din programele de liceu aflate în proces de revizuire, în special la biologie și științe (STEM). Coaliția consideră necesare ”practica obligatorie și evaluată sistematic în programele de științe”, ”învățarea în profunzime prin reducerea volumului de conținuturi” și ”integrarea explicită a explorării carierei și a relevanței pentru viața reală”.
”Conform analizei și poziției publice transmise de Coaliția pentru Educație, în timp ce în Marea Britanie, Germania sau Franța programele includ 12–15 experimente obligatorii, evaluate sistematic, în propunerile actuale din România nu există cerințe obligatorii privind activitățile practice la biologie și, în general, la științe. Coaliția pentru Educație susține că experiența practică nu poate fi opțională. În același timp, școlile au nevoie de resurse adecvate, inclusiv acces la tehnologie și soluții virtuale, care pot sprijini experimentarea acolo unde infrastructura fizică este limitată”, transmite Federația într-un comunicat de presă – Cum scoatem liceul din „Epoca de Piatră”? La științe: experimente obligatorii, practică, relevanță.
- „Am întâlnit absolvenți de liceu care nu au făcut niciun experiment în toți anii de școală, care nu știu ce li se potrivește și către ce domeniu de studiu sau profesional să se îndrepte. Problema nu este că avem prea puțin conținut, ci că avem prea puțină aplicabilitate și relevanță.” – Simona David-Crisbășanu, președinta Coaliției pentru Educație.
Coaliția avertizează că ”ruptura dintre școală și viața reală se reflectă direct în nivelul ridicat al abandonului universitar, în special după primul an de studii”, dar și faptul că ”mulți tineri ajung la facultate fără experiențe practice, fără exercițiul gândirii critice și fără o explorare reală a intereselor și opțiunilor profesionale – un eșec care își are rădăcinile în liceu”.
- “Pentru a fi relevante, ideile științifice trebuie conectate la contexte din lumea reală, cum ar fi sănătatea, mediul, tehnologia și societatea. Relevanța îi ajută pe elevi să înțeleagă scopul științei și îi motivează să se implice. Elevii nu trebuie doar să învețe fapte științifice, ci și să dezvolte capacitatea de a pune întrebări, de a concepe si pune in practica investigații, de a interpreta date, de a evalua dovezi și de a raționa științific.” – Constantin Lomaca, profesor cu experiență la nivel internațional și membru al Consiliului Director al Coaliției pentru Educație.
Potrivit profesorului, ”trebuie acordată atenție legăturilor interdisciplinare, în special cu matematica, alfabetizarea digitală și educația pentru sustenabilitate”, în timp ce ”curriculumul trebuie să ofere șanse reale tuturor elevilor, prin parcursuri diferențiate și exemple adaptate cultural”.
- “Experimentarea, cercetarea și evaluarea echilibrată sunt esențiale. Evaluările ar trebui să măsoare nu numai cunoștințele, ci și abilități precum cercetarea, raționamentul și comunicarea. Iar toate acestea nu pot funcționa fără profesori sprijiniți real prin dezvoltare profesională, materiale didactice bine concepute, condiții de laborator sigure și sarcini de lucru gestionabile. O programă bună este actualizată permanent, pe baza analizei rezultatelor elevilor și evoluțiilor științifice”, mai explică Constantin Lomaca.
Coaliția pentru Educație mai precizează că ”recunoaște eforturile substanțiale depuse pentru actualizarea programelor după 20 de ani și apreciază deschiderea către consultare publică, perioadă care s-a încheiat pe 12 decembrie”.
”Cu toate acestea, experiența sistemelor educaționale performante demonstrează că schimbarea reală necesită mai mult decât actualizarea terminologiei. Atât pentru biologie, cât și pentru celelalte științe, sunt necesari: Descriptori clari și măsurabili de competență; Practică obligatorie și evaluată sistematic în programele de științe; Învățare în profunzime prin reducerea volumului de conținuturi; Aliniere între obiectivele programei, profilul absolventului și evaluare; Definirea structurii Bacalaureatului 2030, pentru o aliniere clară între programă și evaluare; Pregătire profesională pentru cadrele didactice și asigurarea resurselor necesare; Integrarea explicită a explorării carierei și a relevanței pentru viața reală”, se menționează în comunicat.
Totodată, Coaliția pentru Educație semnalează ”limite serioase ale procesului de consultare: implicarea insuficientă a profesorilor din învățământul preuniversitar, a practicienilor din școli, care lucrează cu elevi cu nevoi diferite”.
”De aceea, există riscul ca revizuirea programelor să nu se traducă într-o schimbare reală la clasă, perpetuând o abordare centrată pe conținut, în detrimentul aplicabilității, gândirii critice și relevanței pentru elevi. În urmă cu câteva luni, chiar ministrul Educației, Daniel David, afirma că liceul românesc <nu este nici măcar în Evul Mediu, ci în Epoca de Piatră>. Coaliția pentru Educație își exprimă speranța că aceste propuneri, alături de cele transmise de alți experți și comunități educaționale, vor fi luate în considerare în forma finală a programelor, pentru ca această situație să nu rămână o realitate pentru următoarele generații”, mai transmite Coaliția.
- Poziția completă a Coaliției pentru Educație și infograficul comparativ ⇒ aici.
Programele școlare pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru de liceu, care vor intra în vigoare în anul școlar 2026-2027 pentru elevii de clasa a IX-a, s-au aflat în dezbatere publică până pe 12 decembrie.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat, luni seară, prelungirea exclusivă pentru disciplina Limba și literatura română a perioadei alocate pentru integrarea sugestiilor exprimate în timpul dezbaterii publice.
