Ora de astronomie, la clasele primare. Învățătoarea predă un opțional, face experimente cu elevii și duce tema spațiului cosmic la toate disciplinele

0
Experiment în curtea școlii: Elevii învățătoarei Bianca Boroș au aflat cum s-au format craterele pe Lună

Bianca Boroș, învățătoare la Colegiul Național Bănățean din Timișoara, pregătește, alături de alte două învățătoare din Brașov și Bacău, un opțional de astronomie pentru ciclul primar. Elevii săi din clasa pregătitoare au deja această oră dedicată descoperirii universului, însă tema spațiului este una pe care învățătoarea o aplică la toate disciplinele. Despre spațiul cosmic au învățat și copiii din generația trecută, acum în clasa a V-a. Ei au aflat, de exemplu, cum multe lucruri create pentru misiunile în spațiu au fost adaptate și utilizate la scară largă. ”Orice informație științifică pe care le-o ofer elevilor o aduc în actualitate: unde folosim sau vedem acest lucru în viața de zi cu zi”, spune învățătoarea. Pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă fenomene și lucruri abstracte pentru ei, învățătoarea a apelat la experimente, o practică la care nu a renunțat nici în timpul școlii online și o continuă și acum la clasa pregătitoare. 

Bianca Boroș (foto) este la a doua generație de elevi (înainte a lucrat 9 ani ca educatoare) și este pasionată de astronomie încă de când era elevă la gimnaziu. Era fascinată de imaginile din manualele de limba engleză și își amintește și acum, la 34 de ani, fiecare detaliu, cum arătau astronauții și stația internațională spațială în acele cărți.

Chiar dacă drumul a dus-o către Liceul Pedagogic, Bianca Boroș nu a renunțat la pasiunea ei și a adus astronomia la clasă. A participat la cursuri naționale și internaționale pe tema spațiului cosmic și, după fiecare dintre ele, a implementat la ore ce învăța. În România, un astfel de curs este organizat de Biroul European de Resurse pentru Educaţie Spaţială – ESERO, scopul programului fiind acela de a-i pregăti pe profesori să utilizeze spațiul cosmic drept context pentru predarea și învățarea științei, tehnicii, ingineriei și matematicii (STEM).

Învățătoarea din Timișoara a început să folosească această temă la clasă în urmă cu câțiva ani și pentru că s-a dovedit atractivă pentru copii pregătește, împreună cu învățătoarele Manuela Piroșca din Brașov și Lidia Sabău din Bacău, un nou opțional pentru învățământul primar. Disciplina se va numi ”Descoperă Universul” și va putea fi aleasă ca materie de studiu după ce va obține avizul Ministerului Educației.

Activitățile oferite de acest opțional dezvoltă competențe în toate ariile curriculare, dar vizează în special transmiterea informațiilor referitoare la spațiul cosmic. Se bazează foarte mult pe activități hands-on și pe experimente, pentru că acesta este modul cel mai facil de a transmite informații atât de abstracte pentru copii. Activitățile pe care le propunem sunt ușor de pus în practică, nu va fi greu pentru cadrele didactice. De multe ori se folosesc lucrurile din casă, din bucătărie pentru realizarea experimentelor, nu ai nevoie să achiziționezi ceva în mod deosebit”, explică Bianca Boroș.

Spațiul cosmic, la clasa pregătitoare

Elevii săi din ”Clasa Astronomilor” fac opționalul o dată pe săptămână, iar ultimul experiment l-au realizat chiar astăzi, când au aflat cum s-au format craterele pe Lună, folosind câteva lucruri din bucătărie (făină, cacao) și pietre de diferite dimensiuni:

Informațiile legate de spațiul cosmic nu se opresc însă la această oră opțională, pentru că învățătoarea duce tema către toate celelalte discipline, corelează informațiile și predă integrat. ”Aleg un subiect pe care îl abordăm în fiecare săptămână. Am reușit până acum să discutăm despre formarea zilelor și a nopților, despre formarea anotimpurilor, despre fazele Lunii. Temele le tot reluăm și le aducem în actualitate. La Comunicare, de exemplu, când am învățat sunetul și litera N, am identificat planeta Neptun care începe și se termină cu sunetul n. Până la urmă, orice element poate fi adus în atenția copiilor, din orice domeniu. Dacă învățătorul, cadrul didactic alege să introducă informațiile respective în clasă și o face într-un mod care îi atrage pe copii, cu siguranță interesul lor se va deplasa în acea direcție”, declară învățătoarea.

O experiență frumoasă au trăit recent micuții din clasa pregătitoare când au primit provocarea de a fotografia, timp de aproape două luni, Luna. O activitate derulată în cadrul unui proiect internațional creat de o profesoară din SUA, în care copiii au studiat imaginile surprinse de ei, au discutat despre fazele Lunii, despre distanța de la Pământ la Lună, despre eclipsa de Lună și chiar au avut prilejul de a observa cea mai lungă eclipsă din ultimii 100 de ani. ”Activitățile propuse în proiect sunt foarte interesante. Sunt destinate elevilor mai mari, dar eu le-am adaptat pentru elevii micuți. Citim povești, legende…”, precizează Bianca Boroș.

Experiența foștilor elevi

La generația trecută, învățătoarea a organizat activități extracurriculare legate de spațiul cosmic, iar în clasa a IV-a a putut aborda integrat conținuturile pe această temă la trei materii: științe, geografie și istorie.

”Pentru că cele trei manuale de istorie, geografie și științe nu erau corelate, am decis să modific și să predau în prima parte a anului școlar tot ce era legat de spațiul cosmic. Să fie și la geografie, să fie și la științe, să fie și la istorie. Temele apăreau abordate mai devreme sau mai târziu la fiecare materie, dar mi se părea normal și firesc să fie conectate și corelate. Copiii au ajuns să observe că există foarte multe puncte comune între aceste materii, iar faptul că am abordat tema integrat i-a ajutat foarte mult”, spune Bianca Boroș.

Pe de altă parte, orice informație științifică pe care învățătoarea le-o oferă elevilor este adusă în actualitate: unde folosim acest lucru, unde îl vedem în viața de zi cu zi. Copiii află în acest mod lucruri interesante la care nu s-ar fi gândit sau și-ar fi imaginat cu totul altfel. De exemplu, faptul că mâncarea congelată a apărut în urma experimentelor făcute pentru trimiterea astronauților în spațiu. Așa s-a ajuns la punguțele cu alimente pe care noi, astăzi, le găsim în magazine. Sau cum a apărut apiratorul cordless.

”Aspiratorul fără fir a fost creat pentru că aveau nevoie cosmonauții în timpul misiunii Apollo 11 să deplaseze un furtun ca să preia o mostră din praful lunar. Cum nu puteau căra un cablu de 20 de metri de la capsulă până în spațiu, au creat un miniaspirator fără fir. Tehnologia respectivă a mers apoi către utilizatorul de rând. Practic, tot ceea ce se creează pentru spațiu ajunge la noi, la utilizatorul de rând. Inclusiv ochelarii polaroid au fost creați pentru călătoria în spațiul cosmic și ulterior s-a constatat că se pot folosi și pe pârtia de schi, ca mijloc de protecție”, povestește învățătoarea.

Copiii sunt captivați de astfel de povești, iar Bianca Boroș mărturisește că bucuria ei este că poate să îi învețe lucruri pe care și ea și-ar fi dorit să le învețe când era elevă: ”Poate că aș fi ales o altă carieră… Eu le-am spus că ei sunt generația din care vor fi aleși următorul călător pe Lună și cel care va ajunge pe Marte.”

Anul trecut, elevii au avut oportunitatea de a discuta într-o întâlnire online cu Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spațiu, iar o dorință a învățătoarei este să ajungă cu elevii din actuala generație la Agenția Spațială Europeană. Acolo a urmat un curs, alături de alți doi profesori din colegiu, și experiența lor s-a concretizat în crearea unui atelier de robotică în școală și achiziționarea unor roboței din piese de Lego pentru copiii din învățământul primar.

Despre experiența școlii online, învățătoarea povestește că foștii săi elevi nu au întâmpinat dificultăți întrucât erau obișnuiți cu tehnologia (încă din clasa a III-a, ei veneau cu telefoanele în fiecare zi la școală), însă greu le-a fost să stea acasă și să nu mai interacționeze fizic cu colegii. Pentru a ”reanima” învățarea în clasa virtuală, în mai anul trecut, învățătoarea le-a trimis copiilor un kit de prim ajutor pentru școala de acasă.

”Le-am trimis atunci tot felul de lucruri și fiecare obiect din kit avea un scop, un rol. Aveam sticluța cu praf ”Eu pot!”, cerneală colorată, ne-am făcut ochelari ca să vedem lumea dintr-o altă perspectivă… Am continuat să facem experimente, fie în timp real, fie le făceau ei și îmi trimiteau filmările”, relatează învățătoarea.

O zi dedicată lecturii

Tot cu generația trecută, Bianca Boroș a desfășurat un club de lectură. Timp de cinci ani, din clasa pregătitoare până în clasa a IV-a, ziua de vineri a fost dedicată exclusiv cărților: ”În fiecare vineri, citeam și beam ceai la școală. Ne făceam ceai în clasă, era un adevărat ritual. Citeam câte o carte pe lună, participam atunci la clubul de lectură al Editurii Arthur și ei citeau și acasă din cartea respectivă. Așa trăiam o satisfacție când un copil rămânea fascinat de o carte și venea să îmi spună că mama i-a zis să mai lase cartea și să se culce.”

Fiecare carte citită era urmată de o analiză ”până în cea mai adâncă esență”, iar tot acest efort de a citi toată ziua de vineri s-a dovedit că a meritat la finalul clasei a IV-a.

”Eu am avut oroare de scris compuneri când eram elevă. Nu știu dacă am făcut bine că nu le-am dat de făcut compuneri pompoase – asta o să aflu pe parcurs, voi vedea cum se vor descurca foștii mei elevi mai departe – dar analizam întotdeauna cărțile pe care le citeam și le dădeam scurte pasaje în clasă de analizat. Mă interesa ce putea face elevul acolo și nu să vină cu pompoșenii făcute acasă de părinți.

Îmi amintesc că în clasa a IV-a am citit cartea Minunea, am văzut și filmul înainte, dar ei au fost profund impresionați de carte. Mi-au spus că filmul nu a transmis emoția. Asta este diferența dintre un film și o carte: cartea transmite emoția, filmul nu. La film, totul trece rapid. Mi-am dat seama atunci că a meritat tot acest efort, pentru că toate celelalte ore trebuia să meargă ață ca să îmi permit luxul celor patru ore de citit de vineri”, mărturisește Bianca Boroș.

Învățătoarea își încurajează și elevii din generația actuală să citească. Sunt deja la a doua carte, citesc acasă cu părinții, iar unii elevi sunt atât de atrași de ideea de a citi încât vin și împrumută cărți din biblioteca clasei. De 15 ani de când este în învățământ, Bianca Boroș a avut tot timpul o minibibliotecă în clasă, cu cărți aduse de acasă, iar până în pandemie, copiii au avut și un spațiu de lectură amenajat în clasă, cu perne și mochetă, dar nu a mai putut fi folosit din cauza regulilor impuse de pandemie. Acest lucru nu i-a împiedicat însă pe elevi să continue să citească o carte în clasă, fiecare în banca lui. ”Ce dezvoltă cititul în mintea unui copil nu dezvoltă nimic altceva”, se declară convinsă Bianca Boroș.

O noapte la școală

Pentru foștii elevi, clasa a IV-a s-a încheiat cu o experiență inedită ce merită pusă în evidență: o noapte în care au dormit la școală. ”Biletul de intrare” la ”eveniment” l-a constituit o pereche de șosete noi, folosită de copii mai târziu în timpul unui joc, iar în curte au avut sarcina de a construi un cort folosind bețe de la jaloanele pentru educație fizică și pătura fiecărui membru din echipă.

La activitate au participat, alături de ei, elevii unei clase de-a V-a și diriginta lor, Cristina Șunei, profesoară de educație fizică. Ce s-a vrut prin această activitate? ”Unul dintre scopuri a fost ca elevii din clasa a V-a să împărtășească experiențele lor și să le dea sfaturi celor din clasa a IV-a pentru a se adapta mai ușor mediului școlar din gimnaziu”, ne lămurește învățătoarea din Timișoara.

Sursa foto: Arhiva personală – prof. Bianca Boroș

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.