”Este un diriginte foarte implicat și îndrăgit de elevi. Organizează ieșiri cu ei în oraș, excursii, alege teme frumoase de dirigenție. Weekend-ul trecut au fost la Viena, iar miercuri a comandat pizza pentru a-i vedea fericiți. Este un om cu suflet mare și foarte modest”. Sunt cuvintele unui părinte care ne-a scris despre Virgil Popa, profesor la Colegiul Național Bănățean din Timișoara. Fost învățător la sat, Virgil Popa predă Educație tehnologică și este diriginte la clasa a VI-a. Sunt primii elevi pe care îi are ca diriginte și, pentru că în toamnă a găsit o clasă nu foarte unită, profesorul a ales să iasă cu elevii în afara școlii, la film, în parc, la muzeu, astfel încât ei să se cunoască mai bine. Un lucru important pentru profesor îl reprezintă starea de bine a elevilor, și nu doar la clasa unde este diriginte, dar și organizarea unor lecții atractive și deprinderea unor abilități de care copiii vor avea nevoie în viață.
Virgil Popa (foto) predă de trei ani la Colegiul Național Bănățean. Este absolvent de științe agricole și inginerie genetică și a intrat în învățământ imediat ce a terminat facultatea. Mai întâi a fost învățător suplinitor, timp de trei ani, la Școala Gimnazială Uivar, în satul Răuți. S-a specializat mai apoi în educație tehnologică (are și specializarea pe agricultură) și a predat această disciplină la Sânmihaiu Român, la Utvin și ultima dată, înainte de a veni la colegiul din Timișoara, în comuna Cărpiniș.
Profesorul este din satul Pustiniș, comuna Uivar, și până anul trecut, înainte de vacanța de iarnă, a făcut naveta la Timișoara. De luna aceasta s-a mutat la oraș din cauza problemelor cu transportul, pentru că ”autobuzul mereu întârzia, mereu se strica”. Are 35 de ani și admite că, fiind un profesor tânăr, elevii se pot apropia mai ușor de el, dar vede în acest lucru și ”un mic dezavantaj”: ”Uneori, elevii au impresia că suntem prieteni, însă nu este așa și poate fi controlabil acest lucru. Le reamintesc că există o anumită conduită la școală, anumite limite în relația profesor-elevi și fiecare dintre noi are niște îndatoriri.”
”Nu sunt un profesor sever”, continuă să ne povestească Virgil Popa, ”merg pe partea aceasta de stare de bine” și ”cred că uneori elevilor le prinde mai bine o lecție de viață decât o lecție de educație tehnologică”. Amintind de lecțiile de viață, profesorul face referire la acele momente din timpul orelor când discută cu elevii, pornind de la problemele cu care ei se confruntă.
”Fac acest lucru la toate clasele unde este nevoie, unde simt că sunt copiii mai agitați, întâmpină anumite probleme ori depășesc nivelul acela în care ei cred că suntem prieteni sau au impresia că pot să facă exact ce fac cu colegii lor. Sunt discuții, explicații referitoare la situații din viața de zi cu zi și cumva încerc să-i pregătesc pentru faptul că vor fi oameni ai societății când vor fi maturi. Acum își formează ei conștiința, mai ales copiii de gimnaziu – eu doar cu copii de gimnaziu lucrez, predau la clasele V-VIII – și este bine să înțeleagă anumite lucruri, faptul că școala nu-i pregătește doar la o anumită materie, română ori matematică, ei deprind și anumite abilități pe parcursul școlii: punctualitate, seriozitate… Tot timpul pun accent pe lucrurile acestea. Totuși, îi pregătim să fie viitorii oameni ai societății”, spune Virgil Popa.
Orele de dirigenție
Toate aceste lucruri le discută și cu elevii săi de clasa a VI-a la orele de dirigenție, inclusiv despre ceea ce se întâmplă în clasă, acele mici neînțelegeri care apar în rândul copiilor (”discutăm despre cauze-efecte; nu caut vinovați din start, prima dată încercăm să identificăm cauza și apoi stabilim dacă există vinovați”). Primul lucru pe care l-a făcut însă atunci când a preluat clasa a fost să-i apropie pe elevi, aceștia să formeze un colectiv unit.
”Nu i-am găsit atât de uniți”, mărturisește profesorul, motiv pentru care a ales să iasă cu ei în afara școlii, decizia fiind luată împreună cu părinții. Prima oară au ieșit la un film și la un suc (”un film de animație, cu o morală faină, despre prietenie și faptul că uneori ai impresia că ai reușit singur, dar de fapt stă cineva în spatele tău, familia sau prietenii”). Apoi au ieșit la muzeu, au mers la un street food festival și le-a cumpărat înghețată, au mers în parc și ultima ieșire a fost plimbarea cu Vaporetto pe Bega.
”Eram doar noi pe vapor și căpitanul ne-a pus muzică. Ne-am distrat, am dansat… Lor nu le venea să creadă, nu se așteptau să dansez cu ei. De fapt, prin aceste ieșiri în oraș, am ales să ne cunoaștem mai bine, să ne cunoaștem și în mediul acesta, în afara școlii, pentru că la școală suntem mai serioși, mai rigizi, dar în oraș putem să râdem, putem să glumim. Este și acesta un mod de a ajunge la starea de bine”, declară profesorul.
În decembrie, Virgil Popa a fost cu o parte dintre elevii săi la Viena, la Târgul de Crăciun, iar pentru anul acesta are deja planificate alte excursii. Una dintre ele este cea din Săptămâna ”Școala Altfel”, când va merge cu elevii, cu trenul, la Jimbolia pentru a vizita șase muzee. Profesorul povestește că, pentru această săptămână, le-a pregătit elevilor săi câteva ”activități interesante”. O zi va fi dedicată activităților de creativitate, în care elevii vor face un colaj cu fotografii din timpul ieșirilor în oraș, la care vor adăuga mesaje educaționale, de tipul celor cu care au împodobit bradul de Crăciun.
Într-o altă zi, vor avea invitați unul dintre psihologii școlii și trei părinți din sistemul medical, MAI și IT, cu care vor discuta despre bullying, acceptare, toleranță, despre acordarea primului ajutor ori riscuri în mediul online. Va urma o vizită la Muzeul de Artă, iar ultima zi va fi dedicată activităților artistice, în care copiii vor avea parte de dans și karaoke. O zi care se potrivește cu ceea ce face profesorul în afara școlii, fiind absolvent al Școlii Populare de Arte și interpret de muzică populară (foto), însă spune că totul ”este la nivel de pasiune”.
Relația cu părinții
La cinci luni de la începerea școlii, Virgil Popa mărturisește că elevii din clasa sa s-au schimbat, au ajuns să fie un colectiv unit, ”poate prea uniți, pentru că nu mai aflu imediat ce se întâmplă”, remarcă profesorul cu umor.
”Se vede o schimbare și părinții îmi spun că simt și ei această schimbare. Eu discut foarte mult cu părinții și pentru mine cea mai mare bucurie este că am găsit o comunitate de părinți cu care pot colabora. Împreună încercăm să rezolvăm anumite situații și de fiecare dată când le-am cerut ajutorul sau o părere, au răspuns. Toți ne dorim să fie mai bine pentru copii. Vin și eu cu propuneri, vin și părinții cu propuneri”, spune profesorul.
De altfel, părintele care ne-a scris a ținut să sublinieze modul în care dirigintele abordează relația cu elevii, spunând că ”i-a adus la un alt nivel, merge la ei în pauze să vadă dacă sunt bine și vorbește cu fiecare în parte”. ”Surprizele au fost neașteptat de plăcute”, a completat părintele de la care a pornit povestea profesorului din Pustiniș.
Lecțiile de educație tehnologică
Virgil Popa a susținut examenul de Titularizare, a obținut cea mai mare notă, însă a refuzat singurul post titularizabil pe care ar fi putut să îl ocupe pentru că și-a dorit să predea la Colegiul Național Bănățean. La orele de Educație tehnologică, face multe lucruri practice cu elevii, pornind de la ceea ce prevede programa școlară. De exemplu, la clasa a V-a, la lecția despre alimente de origine vegetală în stare prelucrată (făină, zahăr, ulei), copiii creează tablouri din paste, pe care le pot și picta, fiecare în funcție de imaginația lui. Elevii de clasa a VI-a confecționează case din hârtie, atunci când învață despre mediul de construcții.
”Încerc să îi atrag la ore, mai ales că acum avem și partea aceasta de tehnologie care ne ajută foarte mult. De pildă, la clasa a V-a, le-am vorbit despre tunsul oilor și pentru ca ei să găsească interesant ce le explicam, le-am spus povestea unei oi din Australia, rătăcite de 7 ani, care nu mai fusese tunsă. Le-am arătat poze și s-au minunat câtă lână putea să aibă.
Pentru a-i captiva, vin cu exemple din viața reală, le arăt pe Youtube plugul, tractorul, le pun tot felul de filmulețe. Sunt videoclipuri de 5-10 minute pe care le inserez în timpul lecțiilor pentru a le oferi și altceva, nu doar să le predau și să apară momentele acelea de plictiseală. Încerc să structurez lecțiile foarte simplu, cu liniuțe sau cu scheme și o parte din timp mergem pe abilități practice, cu exemple din viața reală, cu filmulețe”, explică profesorul.
”Ce pot să fac mai bine…”
Virgil Popa recunoaște că meseria de profesor este solicitantă, pentru că ”generațiile se schimbă și trebuie să fim întotdeauna în ton cu copiii, în pas cu ei”. Satisfacțiile pot fi însă mari, dar pentru a ajunge acolo lucrează la ”această stare de bine a clasei”, în timp ce el, ca profesor, încearcă să fie mereu pozitiv.
”Nu tot timpul îmi iese, dar încerc. Ideea este să nu rămânem pe loc ori blocați într-o problemă. Dacă intri în panică atunci când apare o situație anume, nu ai rezolvat nimic. Trebuie să încerci să găsești cauza, rezolvarea, dacă se poate…
Pe de altă parte, am învățat de la părinții și bunicii mei că nu este niciodată o rușine să ceri ajutorul. Când copiii mă întreabă ceva și nu sunt sigur de răspuns, nu pot să îi mint sau să spun ce cred eu. Atunci ne documentăm împreună și aflăm împreună. Cam așa funcționez și încerc să transmit mai departe aceste lucruri. Într-adevăr, ei sunt mici la 12-13 ani, dar dacă li se spun lucrurile acestea în mod repetat, ei vor înțelege.
În general, eu nu stau să mă gândesc la ce nu am făcut bine, mă gândesc la ce pot să îmbunătățesc. Acesta este principalul meu scop: hai să văd ce pot să fac mai bine”, mai declară profesorul de la colegiul din Timișoara.
Sursa foto: Arhiva personală – prof. Virgil Popa
Citește și:
- Ora de istorie ca o poveste în care trecutul este adus în prezent. Profesoara își întreabă elevii: „Tu ce ai făcut astăzi pentru visul tău?”
- Clubul părinților, creat de o profesoară într-un liceu din Timișoara: ”Dacă părinții au sprijinit școala întotdeauna, trebuie să facem și noi ceva pentru ei”
- Fă rai unde predai! O școală primitoare, cu spații atractive și clasă în aer liber, pentru copiii din Bucovăț. În curte a fost amenajată și o cancelarie
- Clasa în care fiecare copil a avut ziua lui specială și învățătoarea face orele altfel: „Stârnirea curiozității este cel mai bun aliat pentru învățare”
