Paula Epurianu, o profesoară care a renunțat la „șabloane”: „Cobor mult mai aproape de nevoile copiilor și ei se deschid foarte ușor către mine”

0
Elevii din clubul de debate, înființat de profesoara Paula Epurianu în urmă cu 11 ani

Paula Epurianu predă la Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Botoșani, unde anul acesta s-au luat cele mai multe note de 10 la Română, la examenul de Bacalaureat, după Colegiul Național ”Sfântul Sava” din București. Printre absolvenții cu 10 se numără și foști elevi ai săi și Paula Epurianu povestește cât de bucuroși sunt liceenii atunci când obțin rezultate la care nu se așteptau. Satisfacția profesoarei de română este că a reușit să le dea încrederea pe care ei nu o aveau și că vor pleca mai departe cu ”o altă abordare”. Paula Epurianu este profesorul care s-a schimbat. ”Eu nu am fost dintotdeauna acest profesor care sunt acum”, spune profesoara. Le vorbește copiilor ”de la suflet la suflet”, este atentă la starea lor, la nevoile lor și alta este atmosfera în clasă: se simt bine și elevii, și profesorul.

Paula Epurianu a avut și anul trecut, și acum doi ani elevi de 10 la BAC, însă vorbește cu modestie despre acest lucru: ”Am și eu o părticică acolo… Doamna directoare a spus că locul doi pe țară, anul acesta, este cea mai frumoasă realizare a noastră de mult timp încoace.” Profesoara se bucură pentru fiecare dintre elevii săi, indiferent de notă, important este ca ei să fie încrezători și să își conștientizeze valoarea. Despre liceenii cu nota maximă, mărturisește că are ”un sentiment foarte plăcut, cu atât mai mult cu cât vine uneori de la copii de la care mă aștept să ia peste 9,50, dar nu mă aștept la 10 curat”.

”Ei sunt atât de entuziaști. Reacția lor mă umple de cea mai mare bucurie. Pentru ei e sentimentul de confirmare că încrederea pe care le-am dat-o până atunci nu s-a consumat în van, pentru că ei au momente când au senzația că nu sunt atât de buni pe cât le spun eu că sunt. Ne confruntăm cu o foarte mare lipsă de încredere a copiilor în ei înșiși și confirmări de genul acesta le deschid aripile. Mulți dintre ei, după acest moment, își dau seama că în sfârșit au depășit pragul acela pe care credeau că nu îl vor depăși și au curajul să plece altfel mai departe, cu o altă abordare”, povestește Paula Epurianu (foto).

Corector, ani la rândul, la examenul de Bacalaureat, profesoara din Botoșani spune că într-o lucrare vede ”strălucirea” unui copil, ”dragul cu care a lucrat”. Nu este de acord cu învățarea unor comentarii și ar schimba structura actuală a subiectului de la Limba și literatura română, pe partea de eseu. ”De foarte multe ori, ideile sunt prefabricate” – explică profesoara – ”efectiv, luate niște bucățele din predare și în foarte puține locuri creează ei. Consider că acest lucru nu evaluează mai nimic din competențele copilului. Dacă ar da un text la prima vedere mai lung, în care să ceară același lucru, dar aplicate pe fragmentul acela, la prima vedere, s-ar vedea ce poate să scoată un copil dintr-un text.

Foarte mulți elevi nu au încredere în ei, foarte mulți se apucă foarte târziu de învățat și, în clipa în care se apucă de învățat și constată câtă materie este, intră în panică. Atunci dacă nu le dai tu, la clasă, ceva cu care să construiască, se duc la pregătire și iau comentarii gata făcute. Din punctul acesta de vedere, consider că nu avantajează subiectul acela de eseu pe foarte mulți copii. Într-adevăr, copiii aceștia care iau 10 sunt dintre aceia care reușesc să aducă un plus. Chiar dacă pleacă pe o schemă predată la clasă, se vede că ei își dau interesul să îmbunătățească cu ceva. Atunci, e normal ca profesorul corector, după ce vede aproape zece eseuri la fel, să facă diferența când citește unul mai îndrăzneț, cu o frază mai asumată.”

Paula Epurianu aștepta o schimbare a examenului de Bacalaureat pentru generația care a susținut anul acesta Evaluarea Națională. ”Transformarea” începută pentru ei de la clasa pregătitoare se oprește însă la liceu, iar profesoara se declară dezamăgită de acest lucru. În clasa a IX-a, nu există o programă nouă (”este o schemă de programă”), nu sunt manuale, copiii învață din manuale tipărite înainte ca ei să se nască. ”Este foarte-foarte dezamăgitor pentru că au încercat să facă niște lucruri și le-au oprit la jumătatea drumului. Eu speram să văd o schimbare și la Bacalaureat pentru acești copii când ajung în clasa a XII-a. Dacă tot ne-am asumat generația aceasta de schimbare, să o ducem până la capăt”, declară profesoara de română.

Cu toate minusurile și pusă în situația de a recapitula la clasa a IX-a lucruri făcute deja în gimnaziu (noțiunile aduse din programa de liceu la gimnaziu ), profesoara încearcă să compenseze cu metode și texte care să le deschidă copiilor ”orizonturi altfel”. În paralel, Paula Epurianu se concentrează și pe un alt aspect: relația cu elevii și atmosfera creată în clasă.

”De la suflet la suflet”, în sala de clasă

Paula Epurianu a urmat cursul de Mentalitate Deschisă în Educație, în cadrul proiectului SuperTeach (acum este facilitator), și a dus în clasă lucrurile învățate acolo. Predă și la gimnaziu, și la liceu (”este fascinantă această șansă de a-i duce pe copii din clasa a V-a până în clasa a XII-a”, ”o experiență foarte frumoasă să văd cum cresc”) și este foarte atentă la nevoile copiilor.

”Sunt atentă la starea lor de moment și nu las lucrurile să treacă așa. Mă duc la copil, îl mângâi, îi pun mâna pe umăr, ești bine, ești OK… Lucrurile acestea îi ajută atât de tare să depășească momentele dificile prin care trec, chiar spun ce au pe suflet. În ultimii doi ani, am cu totul alte relații cu copiii. Eu nu am fost dintotdeauna acest profesor care sunt acum. SuperTeach este cel care m-a adus pe acest făgaș. Înainte mi-era greu să intru în anumite clase. Aveam clase de o inerție teribilă și simțeam că orice încerc să fac nu reușește, se izbește de un zid, deși îmi dădeam seama că eu totuși rămâneam pe o poziție de superioritate față de ei.

Ori, acum, reușesc foarte clar să le vorbesc de la suflet la suflet, foarte deschis. Mă vulnerabilizez în fața lor: Am pățit și eu asta, am avut și eu momente din astea, nu e capătul lumii… Atât de tare se schimbă relația cu clasa când reușești să comunici în acest fel, teribil de tare.”

În timpul dezbaterilor… Clubul de debate ATU

Practic, elevii au în fața lor, la catedră, și profesorul și omul. Înainte, Paulei Epurianu îi era teamă să se deschidă în fața elevilor: ”Aveam sentimentul că greșesc dacă fac lucrul acesta, pentru că vedeam peste tot în jur că se menține o distanță și parcă e neprofesional să te cobori la o altfel de comunicare cu elevii. Ori, la SuperTeach,  ne-am găsit câteva <oi negre> care spunem: nu șablonului. De ce? Profesorul nu este Dumnezeu.

Pur și simplu, am renunțat la șabloane. Cobor mult mai aproape de nevoile copiilor și ei se deschid foarte ușor către mine. Ei simt acea disponibilitate de a-i asculta și vin să mă caute să îmi povestească în pauză tot felul de lucruri care li se întâmplă. Pentru mine, înseamnă foarte mult acest lucru pentru că reușesc să înțeleg cum să-i ajut să-și regăsească motivația pentru învățare sau să nu și-o piardă de tot.

Când copiii prind curaj să-și urmeze visul

Un alt lucru în care crede profesoara este că ”notele nu trebuie să fie nici pedeapsă, nici recompensă”. De altfel, este de părere că multe probleme la clasă pleacă tocmai de la sistemul de notare, de la faptul că profesorii nu justifică evaluarea în fața copiilor:

”Pun niște punctaje acolo și copilul nu înțelege 100% cum a luat nota respectivă. Plus, încă se dau lucrări pentru că a fost clasa nu știu cum, ca pedeapsă. Ori eu nu mai funcționez așa. Constat că îmi este și mie mult mai bine, nu numai lor. Eu nu mă mai încarc negativ la toate lucrurile care se întâmplă și le consider firești. Când sunt mai agitați, îi întreb care este motivul și discutăm. Când se poartă normal le spun: Azi m-am simțit grozav la voi în clasă! și vezi pe fețele lor cum înflorește și strălucește bucuria.”

Profesoara mai practică o metodă în privința notelor: interevaluarea. Copiii își corectează lucrările unii altora, după ce le este explicat foarte clar baremul și au soluția pe tablă. Faptul că își dau note singuri – spune Paula Epurianu – îi ajută ”să facă pasul următor”, să își dorească mai mult și ”să nu se mai închidă în bula lor”.

Bucuria victoriei pentru elevii ATU

Pe de altă parte, la cel mai mic lucru bine făcut, profesoara își încurajează elevii, le apreciază efortul, lucruri semnalate de copii atunci când, la finalul anului școlar trecut, au completat fișele de feedback pentru profesori.

La profesoara de română, copiii au apreciat ”partea umană” (”exact ce spuneam de mentalitatea deschisă”): <Ați fost singurul profesor care… Am văzut o deschidere către altă perspectivă…>, iar acest lucru o face pe Paula Epurianu să meargă mai departe în relația altfel cu elevii săi, pentru că vin și rezultatele.

Ce o mulțumește cel mai mult? ”Realizările lor mă mulțumesc. Îmi place grozav când încep să creadă în ei și când au curaj să-și urmeze visul. Sunt copii care au ajuns la Oxford sau la alte facultăți de afară, copii care nu credeau că pot, dar au reușit. Și mai am o mare bucurie ca profesor: că pot să fac foarte multe lucruri pe partea extrașcolară și nu sunt dependentă doar de disciplina mea. Îmi place foarte mult să merg pe educația nonformală. De exemplu, avem un club de dezbateri în școală.”

Clubul de debate

Clubul de dezbateri ATU l-a creat în 2010, însă profesoara a făcut un pas în spate în ultimii ani pentru că și-a dorit ca liceenii să dețină toate frâiele. Acum, coordonator al grupului este un fost elev, student la Facultatea de Drept din Cluj: ”L-am format pentru că am simțit că este un lider adevărat și i-am dat 100% libertate să recruteze, să formeze, să facă training-urile pentru începători, să selecteze echipele, să îi învețe, să îi însoțească în deplasări ca arbitru. Au venit cu atâtea idei frumoase acești copii încât clubul este, în ultimii trei ani, ceea ce nu am visat să fie. Cred că dacă aș fi stat să controlez, nu s-ar fi simțit total în largul lor.”

Marea satisfacție a profesoarei este că elevii își descoperă înclinațiile la clubul de debate, își dezvoltă abilități și tot ce învață acolo fructifică la școală. ”Maniera aceea de a-și căuta informația, de a o organiza, de a-și promova ideile o aduc și la clasă. Concursurile la care ei participă sunt de un nivel ridicat, pe teme de actualitate, politice, economice, și ei trebuie să se documenteze din foarte multe domenii de activitate cu care nu au nicio tangență la școală”, spune profesoara.

Săptămâna trecută, la recrutarea noilor membri ai clubului

Premiați la multe concursuri, liceenii din ATU au obținut medalii și la olimpiada de anul trecut de dezbateri, când și-au adjudecat locurile 2, 3 și o mențiune la individual și o mențiune pe echipe la avansați. Anul acesta, au câștigat competiția ”Mega Dezbateri”, povestește profesoara, iar ”cel mai frumos lucru” este că acești copii sunt ”dornici de performanță”, dovedesc ”abilități de valorificare a informației, au carismă, au stil”.

Voluntariat și… ”aleargă pentru o carte”

Pe timp de vară, Paula Epurianu face voluntariat la biblioteca județeană. Organizează cluburi de lectură și își încurajează elevii să fie, la rândul lor, voluntari, susținând cursuri de matematică sau de limbi străine pentru elevii mai mici. În școală, este implicată în programul Erasmus, iar un lucru pe care și-l dorește foarte mult este ca școala în care predă să devină școală-pilot pentru Mentalitate Deschisă. Crede că în cancelaria din școala românească este nevoie de schimbare, iar aceasta începe ușor-ușor să se producă.

”Cancelaria din România ar trebui să funcționeze mai mult ca o echipă. Mie îmi place foarte mult să lucrez în echipă și lucrul acesta se întâmplă la SuperTeach: chiar dacă avem poziții opuse, foarte ușor găsim un numitor comun. Îmi place să duc un proiect până la capăt în echipă. Astăzi, de exemplu, am pus în practică un proiect realizat în comun de catedra de română și cea de educație fizică”, precizează profesoara de română.

”Aleargă pentru o carte” a fost un concurs organizat în curtea școlii în care elevii, de la clasa a V-a până la clasa a XII-a, s-au întrecut pentru a câștiga cele mai vânate și dorite titluri. Cărțile au fost donate de elevi și profesori, ”cărți valoroase care să te facă să îți dorești să alergi pentru ele”, iar la start s-au înscris peste 100 de copii. Acestea sunt realizări – este concluzia profesoarei Paula Epurianu – atunci când copiii participă cu entuziasm la activități, fie ele în clasă, fie extrașcolare.

Sursa foto: Facebook/ ATU debate club și arhiva personală – prof. Paula Epurianu

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.