Georgian Nicolai are 29 de ani și a venit la catedră în 2013, imediat după ce a terminat facultatea. Deși inițial și-a propus să rămână în învățământ doar doi ani, cât dura masteratul, tatăl lui l-a determinat să nu renunțe la meseria de profesor. Acum îi mulțumește și spune că, ori de câte ori s-a lovit de problemele din sistem, a mers mai departe pentru că s-a gândit la visul pe care părinții lui nu au putut să și-l urmeze și la elevi. A predat, în toți acești ani, la sat, la oraș, și a vrut să aducă la orele de geografie ceea ce își dorea el ca elev: mai multe activități practice, lecții în aer liber, copiii să învețe prin descoperire și nu să primească o cantitate uriașă de informații.
Primul an de învățământ a însemnat pentru Georgian Nicolai, profesor de geografie și educație fizică, navetă la trei școli de la sat din județul Constanța. Era absolvent de Geografie (Universitea Ovidius), iar începutul a fost un ”șoc” pentru el. Banii pentru navetă îi primea cu întârziere – de altfel, a fost nevoit să renunțe la una dintre școli, salariul de debutant trecea puțin de 600 de lei și cu toatea astea, în anul următor, s-a ”ambiționat” și a dat titularizarea, numărându-se printre primii cinci candidați din județ. A urmat un an în care s-a împărțit între două școli din mediul rural – Bărăganu și Oituz și una de la oraș – Școala Gimnazială nr.28 ”Dan Barbilian” Constanța.
Planul de a părăsi catedra după cei doi ani de masterat i-a fost schimbat de către tatăl său, care l-a convins să nu plece din învățământ. ”Provin dintr-o familie modestă, cu părinți care au terminat liceul, dar care nu au putut să își urmeze visul și să meargă mai departe la facultate. Atunci și-au dorit ca noi să ajungem oameni mari și să se mândrească cu noi”, povestește profesorul.
A copilărit în Însurăței, Brăila, sunt nouă frați și trei dintre ei au ajuns profesori. Un frate mai mare predă și el Geografia și este director la o școală din Ialomița, iar sora cea mai mică este învățătoare: ”Suntem o familie de profesori: trei frați profesori, viitoarea mea soție profesoară, alte două cumnate sunt și ele profesoară și învățătoare. Probabil, am moștenit-o pe mama care a predat în tinerețe, timp de un an, limba germană. A vrut să meargă pe acest drum, dar apărând noi, nouă copii, a fost nevoită să renunțe. Nu a avut cu cine să ne lase și a preferat să se ocupe de educația noastră.”
Georgian Nicolai își amintește că tatăl său muncea pe un salariu nu grozav, însă atât el, cât și mama au reușit să-i țină pe cei nouă copii în școală, muncind pământul pe care îl aveau. ”Le mulțumesc pentru toate sacrificiile făcute. Acum, cu salariul din învățământ, pot spune că trăim mai mult decât decent și ne ajutăm și părinții lună de lună, din respect față de ceea ce au făcut pentru noi”, spune profesorul din Constanța.
Școala de la catedră
În orașul natal, Georgian Nicolai a absolvit Liceul Tehnologic ”Nicolae Titulescu”, unde a avut profesoară de geografie ”o doamnă extraordinară, înaltă, foarte impunătoare, dar când vorbea ne înmuia pe toți”. Ea este cea care l-a inspirat în timpul liceului și în alegerile pe care avea să le facă mai departe.
Ca elev, își dorea să stea mai puțin în bănci și să participe la activități practice, indiferent de disciplină. În urmă cu 8 ani, când a revenit în sala de clasă, de data aceasta în spatele catedrei, nu a găsit o școală foarte schimbată de cum am lăsat-o ca elev. Aceleași programe încărcate, multă informație, însă el și-a dorit să facă orele de geografie altfel și să cearnă din cunoștințele numeroase din manual.
”De multe ori, am fost criticat, direct sau indirect, deoarece conținuturile predate la oră sunt cam subțiri. Eu pun însă întotdeauna baza și vreau să le dezvolt copiilor competențele de a învăța prin descoperire”, explică Georgian Nicolai.
Ora de geografie
În prezent, Georgian Nicolai este profesor la Școala nr.28 din Constanța (unde are cele mai multe ore), la școala din Bărăganu, dar și la o școală privată din municipiu. Între timp a absolvit și Facultatea de Educație Fizică și Sport, la Galați, și, pe lângă orele de geografie, are și ore de sport. În fiecare zi, programul începe undeva la 7.30-8.00 și se încheie după 12 ore, iar două zile pe săptămână, face naveta la Bărăganu, comună aflată la aproape 50 km de Constanța. Cu regret ”în inimă”, spune însă profesorul, din toamnă se va despărți de copiii de la sat, dar are mulțumirea că în toți acești ani le-a fost alături și a desfășurat orele așa cum le face și la oraș, fără să facă diferențe.
Orele de geografie au însemnat și pentru unii și pentru alții lecții în aer liber, activități nonformale, în care copiii nu doar învață, dar dezvoltă și abilități pentru viață, se simt bine și rețin informații care, predate doar în stil clasic, ar fi uitate.
”Cum vă spuneam mai devreme, încerc să le dezvolt copiilor competențele de a învăța prin descoperire, de a-și căuta singuri informațiile. Îi încurajez să lucreze pe grupe și pun accentul mai mult pe autoevaluare și mai puțin pe evaluarea prin note”, spune profesorul.
De exemplu, anul trecut, elevii de clasa a VIII-a au avut o activitate în care au fost împărțiți pe grupe, reprezentând regiunile geografice din România, s-au îmbrăcat în costume populare, specifice fiecărei zone, și s-au ospătat cu bunătăți, așa cum se gătește în fiecare regiune.
La lecția despre Asia, de la clasa a VII-a, copiii au avut parte de o experiență similară și ”au fost foarte încântați”. De asemenea, elevii de clasa a VII-a au sărbătorit Ziua Dobrogei, s-au întrecut într-un concurs de cultură generală (istorie, geografie, religie, muzică, desen, educație socială și educație fizică), au dansat și ascultat cântece tradiționale și au organziat o masă festivă cu preparate culinare specifice Dobrogei.
Orele de geografie au fost altfel și atunci când copiii au experimentat erupția unui vulcan – vulcanii au fost realizați din materiale reciclabile – sau atunci când au recreat sistemul solar.
”Am fi făcut multe astfel de demonstrații și activități și în ultimul an, dar online-ul ne-a îngrădit activitățile. Cu toate acestea, am încercat și așa să facem orele cât mai atractive. Eu am descoperit Class Room-ul încă din 2015-2016, când nici nu îmi imaginam că vine pandemia și vom folosi atât de mult aplicațiile digitale. Am clase virtuale încă de atunci și le încărcam copiilor tot felul de materiale, de curiozități, de jocuri”, spune profesorul.
Timp liber alături de elevi
Georgian Nicolai este diriginte anul acesta la clasa a VIII-a la Școala nr.28 din Constanța și povestește că, de când este pandemie, elevii săi ”suferă foarte mult”. În fiecare sâmbătă, obișnuiau să se întâlnească cu proful în parc, unde închiriau biciclete – ”m-am dat pe role pentru prima dată în viață” – sau mergeau la film.
”Sâmbătă de sâmbătă, nu stăteam în casă, eram în mijlocul copiilor”, povestește profesorul. ”Era un mod de a consolida relația noastră, dar și de a pune în practică ce învățam la ore, folosindu-ne de ceea ce ne oferea orizontul local.”
Tot până în pandemie, când au apărut regulile de distanțare, orele de dirigenție se desfășurau într-o atmosferă relaxată, pe jos, ”la povești”. Au fost și ore în aer liber, povestește Georgian Nicolai, care este un adept al excursiilor și al taberelor de vară: ”Geografia și sportul se completează. Taberele școlare sunt o tradiție la noi, eu și colega de sport le organizăm an de an. Anul trecut nu s-a putut din cauza pandemiei și așteptăm cu sufletul la gură vara aceasta, sperăm să putem pleca”.
-
Ora de dirigenție -
La Muzeul Satului -
În vizită la Muzeul Simțurilor
O altă tradiție este cea de la final de an școlar: ”Este tradiția din fiecare an, după faptă și răsplată. Împreună cu părinții, la fiecare final de an școlar, ieșim la un suc, o cafea, o prăjitură. Ne este dor. Anul trecut nu am putut respecta tradiția, sperăm ca în iunie 2021 să reluăm.”
Pentru colegii-profesori din școală, Georgian Nicolai este ”omul cu orarul”, îl face în fiecare an și încearcă pe cât posibil ca elevii să înceapă ziua cu mișcare. În pauze, bate mingea cu copiii în curtea școlii, joacă baschet și spune că se simte ”foarte aproape de elevi”.
Este un prof de ”gașcă”, amintește amuzat despre topurile făcute de elevi și îi place meseria de profesor, deși a avut ”cumpene”, cum a fost la început.
”Nu sufăr de faimă, nu am alergat niciodată după hârtii, eu vreau doar să îmi fac treaba. Schimbarea vine de la noi, dascălii, așa cum spunea regele Ferdinand: <Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa>. Starea de bine a profesorilor se vede în starea elevilor. O școală <sănătoasă> are profesori implicați, voioși și implicit elevi care vin cu drag în ea”, spune profesorul de geografie și de sport din Constanța.
Sursa foto: Arhiva personală – prof. Georgian Nicolai
Citește și:
- Clasa în care fiecare copil a avut ziua lui specială și învățătoarea face orele altfel: „Stârnirea curiozității este cel mai bun aliat pentru învățare”
- Profesoara care face experimente cu elevii înainte de a preda teoria. Activitățile practice, mutate acum acasă și în online
- Daruri primite de la învățătoare. Florina Zecheru i-a provocat pe părinți la ”un exercițiu” pentru a-i face pe copii să ”strălucească dăruind”