Peste 200 de profesori din mediul preuniversitar și universitar, cercetători, scriitori, regizori și jurnaliști cer, într-un memoriu adresat Ministerului Educației și Cercetării, „regândirea de la zero” a programei de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în dezbatere publică. Semnatarii atrag atenția că noua programă ”readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc”.
”În același timp, programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei”, se arată în memoriul ”NU programei de ieri pentru elevii de mâine!”.
- Memoriul se găsește aici, lista semnăturilor fiind deschisă. Inițiatorii demersului sunt Andrei Terian – profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Andreea Goldiș – profesor la Liceul Teoretic Elf din Cluj-Napoca și Cosmin Borza – cercetător științific Academia Română, Filiala Cluj-Napoca.
În memoriu sunt prezentate ”zece motive pentru care proiectul de programă de limba și literatura română îi va face pe elevi să deteste lectura și va spori analfabetismul funcțional”. Memoriul este însoțit de un document în care se explică de ce propunerea de programă ”se bazează pe premise și pe informații eronate din punct de vedere științific și cum ar putea fi remediată această problemă”.
Printre argumentele aduse de semnatari în memoriul prin care se solicită regândirea programei de limba și literatura română se numără:
- ”Principiul ordonator al proiectului de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a trunchi comun (LLR9TC), cel diacronic, reprezintă o întoarcere la practici și metode depășite de câteva decenii atât în studiul literaturii, cât și în teoriile predării ei: în cultura română, cronologismul, ca opțiune didactică exclusivă, a fost instituționalizat în anii ’30 ai secolului trecut, printr-o programă coordonată de Nicolae Cartojan, și a devenit tutelar începând cu anii ’70, când metoda istorică s-a transformat în vehicul pentru ideologiile naționalismului ceaușist.”
- ”Programa LLR9TC e lipsită de fundamentare științifică, fapt indicat de absența
problematizării conceptelor cu care operează și a bibliografiei de specialitate, pe care programele altor discipline o includ printre documentele relevante. Aplicarea mecanică a criteriului cronologic, contestată încă din prima jumătate a secolului al XX-lea, este cea mai leneșă și mai nereflexivă metodă, în măsura în care facilitează calchierea programelor sau a manualelor vechi și nu reprezintă o viziune curriculară motivată științific. Singurul precept (o preconcepție, de fapt) care străbate ca un fir roșu proiectul pus în dezbatere e proverbialul <Să mergem înainte, că înainte era mai bine!>” - „Cadrul de referință al programei LLR9TC este complet rupt de modelele curriculare europene, chiar dacă încearcă să se legitimeze prin referiri la documentele legislative și la politicile educaționale internaționale. Niciunul dintre sistemele europene nu apelează la factorul cronologic drept principiu structurant, întrucât acesta comportă riscul major de a transforma elevii în receptori ai unor conținuturi istoricizate, imposibil de corelat cu orizontul preocupărilor vârstei. În sisteme educaționale precum cel francez, italian sau britanic, abordarea diacronică este utilizată parțial și doar pentru a realiza decupaje ale unor teme sau forme literare reprezentative în contemporaneitate. În schimb, în state al căror sistem educațional este recunoscut ca generator de bune practici la nivel global (Finlanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Germania), principiul diacronic apare doar incidental, în interiorul unor unități tematice sau pentru a susține dezvoltarea unor competențe. Resuscitarea în 2025 a unui model defunct în toate practicile educaționale moderne reprezintă un risc major pentru o disciplină cu rol strategic în combaterea analfabetismului funcțional și în dezvoltarea competențelor culturale.”
- „LLR9TC reprezintă o sfidare programatică a orizontului contemporan: vădind o mentalitate revanșardă sau ignorantă față de inovațiile structurale ale lumii de azi (revoluția inteligenței artificiale, diversificarea discursurilor multimodale, sincronicitățile culturale prilejuite de mediile internautice), programa proiectează asupra educației o concepție muzeală și pasivă, privind elevul ca pe un construct de laborator. În raport cu ce se studiază acum, așteptările de reformă vizau angajarea disciplinei în contexte și fenomene contemporane (studiul sistematic al literaturii se oprea la anii ’70 ai secolului trecut), sporirea dimensiunii transnaționale și comparatiste (în măsura în care literatura română nu a fost niciodată o insulă, ci o răscruce) și branșarea culturalului la formele și provocările comunicaționale ale lumii de azi (articole, știri, bloguri, reclame, podcasturi, social media). Or, niciuna dintre aceste dimensiuni nu este prezentă în experiențele culturale propuse elevilor în momentul-cheie al trecerii dinspre gimnaziu spre liceu, ceea ce ne face să ne întrebăm cu îngrijorare cât de mult se va îndepărta această programă de realitățile societății contemporane peste 10-15 ani, când progresul digital se va desfășura într-un ritm și mai accelerat.”
- „Efectul imediat al suprapunerii conceptuale și structurale dintre LLR9TC și instrumentele
curriculare brevetate de ceaușismul târziu, prelungite anacronic până în 2000, va fi reciclarea abordărilor din cărțile de comentarii care au parazitat disciplina decenii întregi, precum și a practicilor asociate lor: memorarea mecanică, vehicularea la scară largă a stereotipiilor interpretative, grilele de examinare șablonizate.” - „Prima clasă de liceu este crucială pentru formarea sensibilității culturale, a interesului pentru lectură pe termen lung și a deprinderilor de a citi reflexiv. În condițiile abordării diacronice propuse de recentul proiect, elevii vor fi obligați să citească exclusiv literatură română premodernă, de la cronicari până la autorii primelor nuvele sau romane realiste. Propunerea unor astfel de lecturi, care nu devin eficiente decât prin înțelegere contextuală sau prin cunoștințe lingvistice inaccesibile elevilor de 15 ani, va îndepărta pe termen lung cititorul tânăr de literatură, lăsându-l pradă semifabricatelor culturale („comentarii literare”) sau alienându-l total. Putem fi de acord că educația nu e exclusiv plăcere, însă ea înseamnă cu siguranță motivație, co-interesare. De aceea, înlocuirea unei programe de clasa a IX-a deschisă spre literatura contemporană și spre problematici specifice vârstei (iubire, școală, familie, adolescență) cu o abordare diacronică concentrată asupra studiului în sine a formelor literare din secolele XVI-XIX este un gest iresponsabil, care poate afecta generații întregi de cititori tineri și poate spori efectiv gradul de analfabetism funcțional. De altfel, teza lansată în spațiul public de autorii proiectului, conform căreia programa de liceu în vigoare este responsabilă pentru creșterea alarmantă a analfabetismului funcțional din ultimii ani, nu are nicio bază științifică, întrucât testele PISA măsoară competențele școlare până la nivel gimnazial.”
”Pornind de la observațiile de mai sus, considerăm că proiectul de programă LLR9TC se
bazează pe o concepție profund eronată, anacronică și contraproductivă referitoare la studiul aplicat al limbii și literaturii române din perspectivă contemporană, la dezideratele sistemului educațional românesc și la preocupările și aspirațiile tinerilor de azi. Prin urmare, susținem cu tărie că singura modalitate de a remedia aceste deficiențe grave constă nu în revizuirea selectivă și punctuală a programei, ci în regândirea ei integrală („de la zero”), în concordanță cu stadiul curent al științelor filologice și educaționale la nivel internațional și cu provocările lumii în care trăim”, se arată în memoriu.
- Tatiana Cauni, profesoară de română: „Literatura veche nu este o poartă potrivită de intrare în lectură pentru un adolescent de 14–15 ani”
- Luciana Antoci, consilier al premierului: Programa la Română „pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de Litere”
- Programa școlară la Limba și literatura română, criticată de profesori și scriitori: „Ne întoarce în urmă cu decenii. Ce se petrece acum este o rușine”
- Cum este noua programă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a? Profesoara Adriana Bogatu: „O întoarcere în timp. Salt mortal. Fără plasă”
- Programa la Română, prezentată de autori: Propunem o abordare diacronică. Elevii vor discuta în clasa a XII-a despre literatura contemporană
