Cătălin Zaman, profesor de limba și literatura română şi director la Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” din Ulmeni-Clondiru, județul Buzău, spune că rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024 ”nu trebuie privite ca o tragedie, doar că ele trebuie conștientizate și trebuie luate măsuri concrete, nu generale”. ”Trebuie lucrat aplicat, trebuie intensificat lucrul pe variante de examen”, a precizat profesorul, care a mai arătat că ”trebuie să ne asigurăm, ca directori, că elevii noștri au parte în perioada următoare de un plan de intervenție personalizat”: ”Cum am putea să le cerem elevilor să muncească mai mult, dacă noi nu muncim? Cum putem să le spunem elevilor să intensifice modul de a lucra, de a studia, dacă nu ne implicăm și noi la momentul acesta?”
Cinci directori de școli au participat, miercuri, la dezbaterea ”Soluții la îndemâna școlilor pentru pregătirea elevilor pentru Evaluarea Națională”, organizată în format online de Casa Corpului Didactic Galaţi şi proiectul Merito.
Profesor Merito 2021, Cătălin Zaman a arătat, în cadrul discuțiilor, că după rezultatele de la simularea Evaluării Naționale ”este important să stabilim, în urma raportului pe care ministerul l-a dat, în urma a ceea ce a identificat fiecare profesor la clasă pe lucrările respective, ce carențe au copiii noștri”.
”Va fi destul de greu să lucrăm cu ei individual. Ideal așa ar fi, să lucrăm individual, să mergem fix acolo unde este problema respectivă. Dar am putea crea grupe de lucru pe un anumit nivel, astfel încât să putem acoperi toate nevoile copiilor. Cred că 4-5 astfel de grupe la nivel de clasă ar fi ideal. (…) Aud și am auzit deseori vorbindu-se că ar trebui dublate orele de pregătire, dar să știți că ele pot fi și triplate. Dacă ceea ce se întâmplă acolo – pentru că avem niște rezultate, 60% dintre copiii noștri nu au obținut note de trecere la matematică – dacă ceea ce se întâmplă acolo, în orele acelea, nu se schimbă față de ceea ce a fost înainte, putem ține și zece astfel de ore suplimentare. Ar trebui identificat concret ce nu am făcut bine pentru că e clar că ceva nu a funcționat, ce urmează să facem și să le spunem copiilor, pas cu pas, ce avem de făcut pentru că ei ne pot ajuta să atingem rezultatele pe care ni le dorim, de altfel, cu toții”, a spus Cătălin Zaman.
În opinia profesorului de română, în perioada care a rămas până la examen, ”trebuie lucrat aplicat, trebuie intensificat lucrul pe variante de examen astfel încât copiii să fie obișnuiți cu astfel de modele, trebuie avut un feedback cât de mult se poate la nivel individual”.
”Eu intenționez să dau două-trei teste de lucru la final de săptămână, pe care luni copiii să le aibă pe masă corectate, cu sfaturi individuale pentru fiecare. Cu siguranță, performanțele vor crește în felul acesta. Vom mai da la nivel de școală două-trei simulări, ideal una pe lună – adică martie, aprilie, mai. De ce spun că ar trebui date simulările acestea? Pentru că noi trebuie să cuantificăm cumva progresul sau regresul lor. În răspunsuri individuale la clase, ne pot păcăli sau ne putem înșela și atunci evaluarea aceasta scrisă este ideală”, a explicat directorul școlii din Ulmeni-Clondiru.
Profesorul a mai spus că simulările lunare pe școală vor arăta ”dacă ce am făcut în luna respectivă a fost bine sau a fost rău”: ”Dacă în urma simulării, suntem la același nivel, este clar că măsurile pe care le-am luat nu sunt corespunzătoare. Acum, o să îmi spuneți că într-o lună ce am putea face? Păi, nu am putea face mare lucru, dar de exemplu, eu am trei copii care au luat 4.65. Mă gândesc că într-o lună aș putea să îi ridic peste 5. Scopul nostru trebuie să fie nu realistic, mai mult decât realistic. Ce putem face pentru copiii pe care îi avem, pentru că tuturor ne-ar plăcea să avem doar note de 10 sau doar note peste 9 și să avem o medie națională extraordinară, iar presa să vuiască, dar pe noi ne interesează ce putem face practic cu copiii aceștia. (…)
Școala trebuie să găsească măsuri concrete, realistic vorbind. Așa, să ne înglodăm de hârtii, să aruncăm niște planuri pe o hârtie, din care să rezulte sau să nu rezulte mare lucru, iarăși nu cred că suntem ancorați în ceea ce trebuie să facem. Ce trebuie să facem? Trebuie să muncim. Noi, profesorii de română și matematică, mă refer aici și la mine, să aducem în situație concretă, reală progresul lor, să îl cuantificăm. Nu îl putem cuantifica cu un feedback pe care îl obținem: Ți-au plăcut măsurile luate? Da, ne-am distrat foarte bine. Progresul real e acolo, pe hârtie, și pe noi acela ne interesează. Cred că e momentul să ne axăm pe situații concrete, practice. (…)
Trebuie să ne asigurăm, ca directori, că elevii noștri au parte în perioada următoare de un plan de intervenție personalizat. (…) Cum am putea să le cerem elevilor să muncească mai mult, dacă noi nu muncim? Cum putem să le spunem elevilor să intensifice modul de a lucra, de a studia, dacă nu ne implicăm și noi la momentul acesta? Ar însemna că pasăm cumva problema doar în partea cealaltă a clasei.”
”Pregătirea pentru examenul de Evaluare Națională începe din clasa a V-a”
Pe de altă parte, Cătălin Zaman a explicat că simularea Evaluării Naționale ”arată cam pe unde nu prea au mers lucrurile”. ”Nu poți reconstrui din momentul acesta, n-ai cum să reconstruiești. Îți arată, eventual, anumite scăpări pe care le-ai avut în pregătirea elevilor. Poate că din cauza anumitor detalii, nu ai văzut alte detalii semnificative. Cred că înainte de simulare, profesorul de română și de matematică era conștient ce copii trimite acolo, cu câte lipsuri sau ce lipsuri. Sau, cel puțin, după trei ani și jumătate, așa ar fi trebuit să fie. (…) Pregătirea pentru examenul de Evaluare Națională începe din clasa a V-a, nu începe la începutul clasei a VIII-a.”
La rândul său, Antoneta Împușcatu, profesoară de știinţe şi director la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, din comuna I.C. Brătianu, Tulcea, a arătat că ”rezultatele la Evaluarea Națională nu sunt rezultatele clasei a VIII-a, ci sunt rezultatele celor 4 ani de matematică sau 9 ani de matematică”.
”Este adevărat, ne punem întrebarea ce s-a făcut în cei patru ani de zile până să ajungem la rezultate la matematică sub 40%. Problema e la noi, fără doar și poate. Eu întotdeauna spun și îmi ajut colegii de matematică pentru că ei vin, tineri fiind, din facultate cu o abordare academică ce nu poate să ajungă la inima copilului de clasa a V-a. Eu, cel puțin, încerc să îi aduc cu picioarele pe pământ și să le spun că, până la urmă, dacă nu îl aduci pe copil să înțeleagă și să îndrăgească matematica, tu n-ai să reușești în clasa a VIII-a să îl faci să aibă rezultate la Evaluare. De aceea, nu este rezultatul unei singure clase. Este rezultatul atâtor ani de matematică”, a precizat Antoneta Împușcatu (foto).
La Şcoala Gimnazială „Aurel Decei” din Gura Râului, județul Sibiu, profesorii de română și matematică vor lucra cu elevii de clasa a VIII-a pe grupe, în perioada următoare, în cadrul activităților remediale, a declarat și Anca Botoroagă (foto), profesoară de limba engleză, directorul școlii și director Merito 2021.
”Suntem în al doilea an de implementare a PNRAS. PNRAS este un ajutor pentru activitățile care pot fi făcute, inclusiv pentru activitatea remedială sau pregătirea elevilor de clasa a VIII-a. Am avut deja întâlniri cu profesorii și am stabilit să lucrăm în perioada următoare, în cadrul proiectului, pe grupe mai mici, să stabilim grupe nu neapărat de nivel, ci copii care au întâmpinat anumite probleme la anumite părți din simulare și să se lucreze țintit pe aceste probleme identificate. De asemenea, am început o serie de întâlniri individuale cu părintele, elevul și profesorii de română și matematică și am discutat pe baza notei și a lucrării fiecărui elev”, a spus Anca Botoroagă.
Învățătoarea Anca Dediu, director la Şcoala Gimnazială „Emil Panaitescu” din comuna Cudalbi, județul Galați, a arătat, în cadrul aceleiași dezbateri, că profesorii de română și matematică din școală au realizat deja planurile remediale. ”Cu ajutorul borderourilor și după discuțiile cu copiii, au putut identifica foarte clar carențele și atunci și-au stabilit niște ținte directe pe fiecare elev. Chiar discutam cu unul dintre colegii mei de matematică, astăzi, și întrebam: Ai avut vreun elev care nu a știut să facă primul subiect, cel cu ordinea operațiilor? Zice: Chiar am avut. Trimite-i la învățătoarele de clasa a IV-a, pentru că asta predau ele acum, în perioada asta. (…) Încercăm să facem lucrurile cât mai concrete și am ajuns să îi împingem de la spate pentru că ne dorim să aibă rezultatele de care au nevoie ca să ajungă acolo unde își doresc.
Am încercat să aducem și elevi care au ajuns la licee pe care ei și le doresc, să le vorbească și să le dea aripi, să tragă de ei, pentru că lipsește foarte mult motivația. Dar eu cred că mai avem șanse și știm din experiența anilor trecuți că orice simulare, și județeană, și națională, îi mai trezește și pe ei, și pe noi și luăm toate măsurile necesare ca să îi ajutăm. Nu să ne crească nouă nu știu ce promovabilitate, ci pentru a le asigura lor un viitor”, a spus Anca Dediu (foto), profesor Merito 2022.
La finalul dezbaterii, directorii participanți la dezbatere au transmis mesaje celorlalți directori de școli. Cătălin Zaman: ”Să fie asumați. Să nu le fie frică să își asume o hotărâre și să creadă în ea, să o implementeze dacă sunt convinși că este bună, să sprijine oamenii dacă au idei constructive, să-i susțină, indiferent de ce vine din exterior pentru că, la un moment dat, rezultatele vor veni. Orice idee bună, dacă este implementată corespunzător, va da roade.”
