Șase profesori Merito, trei profesori de limba și literatura română și trei profesori de matematică, au făcut, vineri, o analiză a subiectelor de la simularea Evaluării Naționale 2024 și a rezultatelor obținute de elevii claselor a VIII-a. Care sunt subiectele care i-au pus pe elevi în dificultate, pe ce ar trebui să se concentreze elevii și profesorii în lunile rămase până la examen, dar și de ce rezultatele la matematică sunt mai slabe, în fiecare an, decât cele de la limba și literatura română sunt întrebări la care profesorii au răspuns în cadrul dezbaterii online ”Cronica unei evaluări anunțate”.
La întrebarea de ce rezultatele obținute de elevi la matematică sunt mai slabe decât cele la limba și literatura română, Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov și profesor Merito 2020, a oferit următorul răspuns:
”Aici sunt două aspecte. Noi învățăm limba din țara în care ne naștem în primii 2-3 ani de viață. Cam la 3-4 ani, putem să vorbim cât de cât corect, dacă avem un mediu înconjurător bun. Matematica este total nenaturală minții. Doar calculele până la 10 sunt naturale minții. Trebuie să depui eforturi ca să înveți și să gândești la matematică. Gradul de abstractizare este destul de ridicat, chiar dacă există itemi mai puțin abstracți, dar este o gândire eminamente abstractă. De aici derivă cele mai multe probleme. Dacă ar fi să dăm examen și la fizică, cred că la fel ar fi. Sau la Chimie. Explicația aceasta este: matematica este nenaturală minții.”
Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi și profesor Merito 2016, a prezentat și un motiv secundar:
”Undeva, mai în spate, se mai află un motiv. Prin natura obiectului pe care îl predăm noi, limba română, există o componentă emoțională mai puternică. Sunt foarte mulți copii care învață pentru că se simt apropiați de profesor, pentru că se simt mai bine la oră. Componenta care ține de afectivitate nu trebuie ignorată. Pentru un profesor de științe exacte, este mult mai greu să creeze un context în care să apară emoția.”
Prezentăm în continuare o sinteză a discuțiilor din cadrul dezbaterii, în care se regăsesc și sfaturi adresate elevilor pentru pregătirea examenului de Evaluare Națională. Dezbaterea integrală o puteți urmări în video mai jos, aceasta conținând și o analiză a subiectelor de la simulare, pe itemi, la fiecare dintre cele două discipline de examen.
Care sunt subiectele la Limba și literatura română care au pus probleme elevilor
Cătălin Zaman, profesor de limba şi literatura română şi director la Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” din Ulmeni-Clondiru, Buzău – profesor Merito 2021:
- ”Cred că subiectul de la frază a venit un pic prin surprindere (n.red. – ”Construiește câte o frază în care propoziția <cum pudrez eu plăcintele> să fie (1) propoziție subordonată completivă directă și (2) propoziție subordonată atributivă.”). Este un subiect care ar fi complicat și la vară dacă ar pica”.
Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi:
- ”Din ce am observat, și mă uit și pe raportul de la minister, nu cred că s-a apucat să se facă peste tot foarte bine atributiva și completiva directă, pentru că acolo au fost punctaje mai scăzute.”
- Despre rezumat (subiectul al II-lea): ”Rezumatul pare are o compunere foarte simplă, foarte ușoară. Ce poate fi mai ușor decât să concentrezi ideile dintr-un text?!? Numai că există niște reguli, rezumatele nu se fac oricum și poate ar fi bine să aprofundăm regulile acestea, deoarece ele nu au fost respectate în totalitate.”
- ”A fost o diversitate de greșeli. Unii copii au greșit în mod surprinzător la lucruri foarte simple, cum ar fi grilele. Simularea este foarte utilă pentru toată lumea, ne trezește la realitate și ne atrage atenția asupra lucrurilor asupra cărora trebuie să ne oprim un pic mai mult. Simularea nu trebuie să ne sperie. Eu îi învăț pe copii să nu se sperie de greșelile făcute la simulări pentru că norocul lor este că le-au făcut acum, le-au conștientizat, au timp să le corecteze și nu le vor mai face la examen.”
Bogdan Raţiu, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureş – profesor Merito 2019:
- Despre textul argumentativ de la punctul IA8 – ”Crezi că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim?”: ”Itemul 8 mi s-a părut superb pentru că este ancorat perfect în programă. În sfârșit, a fost o întrebare cu o tematică relevantă pentru programa de Limba și literatura română. Noi avem patru teme în clasele gimnaziale referitoare la lumea din jur, la modul în care copilul înțelege lumea din jurul său, orizonturile lumii, modul în care intră într-o reflecție despre lumea din jur. Acest item vizează destul de bine gândirea critică și modul în care faci deducțiile pe baza textului la prima vedere. Aici este destul de mult de lucru și cred că ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului.”
- Despre rezumat: ”Dacă la conținut stăm destul de bine, cu anumite probleme la identificarea ideilor principale, la modul de concentrare, totuși avem probleme la corectitudine gramaticală, ortografie, respectarea normelor de punctuație. 57% dintre elevi au primit 0 puncte la corectitudine gramaticală, la ortografie 63%, la respectarea normelor de punctuație – 72%. Ideea este că această abilitate de bază a redactării ar trebui poate mai rafinată în ultima perioadă, înainte de examen, cu o mai mare atenție la corectitudine și la nuanțele pe care elevul le are în exprimare.”
Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi:
- ”Punctajele scăzute la ortografie și la punctație, la rezumat, ar putea justifica și motivul pentru care la exercițiile 6, 7, 8 și 9 avem doar punctaje parțiale. Acolo ar fi putut fi scăzut tocmai punctul acela pe ortografie și punctuație.”
- ”E greu ca în clasa a VIII-a, înainte de examenul de Evaluare Națională, printr-un proces complicat și fabulos în egală măsură, să reușim dintr-odată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem acest lucru ani întregi. Și principalul motiv este acela că nu citim. Nu avem cum să elaborăm niște fraze dacă noi, de-a lungul timpului, nu am văzut asemenea fraze, nu am intrat în contact cu ele, în mod repetat, prin lectură. Ce am putea să facem? Ar fi să mai lucrăm încă o dată cu copiii, să vedem când se dublează <i-ul>, care e în rădăcină, care-i desinență, care este articol. Putem să le readucem aminte unde folosim virgula, care sunt situațiile în care o utilizăm ș.a.m.d. Dar există carențe în exprimare, care nu vor putea să fie rezolvate, chiar și la copiii foarte buni, în cele câteva luni pe care le mai avem până la examen. Putem să ne concentrăm pe componentele mai exacte, mai bine determinate. Dacă tot se uită la noi și profesori care au clase mai mici, și mai ales părinți: <Încurajați-vă copiii să citească pentru că lipsa lecturii se vede și într-un examen național care pare să nu aibă așa mare legătură cu cititul!>”
Despre subiectele la Matematică de la simularea Evaluării Naționale 2024
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” Braşov:
- ”La unele grile, eu intuiesc că mulți dintre elevii care au dat răspunsul corect au ghicit răspunsul. Vedem că testele grilă au o vulnerabilitate în faptul că nu ne putem da seama cât au înțeles copiii, pe de altă parte, am putea zice că se merge pe intuiție. (…) Nu este greșit că sunt teste grilă, ci faptul că reprezintă o vulnerabilitate în ghicit.”
- ”Față de subiectele de anii trecuți, subiectele de anul acesta au fost un pic mai dificile. Problema cea mai dificilă a fost 5b de la subiectul III – o problemă de dificultate ridicată, care va face diferența între notele foarte mari. Este absolut normal să fie o problemă de nivel ridicat, nu foarte ridicat, dar de nivel un pic peste medie.”
Cătălina Dogaru, profesoară de matematică la Şcoala Gimnazială „Mihai Codreanu” din Iaşi – profesor Merito 2023:
- ”O situație generală este faptul că elevii nu abordează subiectul IIII și statistica arată acest lucru. Foarte puțini elevi acordă importanță subiectului al treilea, poate se gândesc că au deja nota 7 dacă au rezolvat grilele corect și de ce trebuie să mai muncească și să mai facă o rezolvare completă la subiectul al treilea? Ceea ce este foarte trist pentru că au, poate, o idee preconcepută legată de faptul că subiectul III este mai greu și atunci nu vor să abordeze nici măcar punctul a. De obicei, punctele a sunt mult mai simple decât ce este la punctul b. Sfatul meu este ca elevii să încerce pe viitor să rezolve și subiectul III, mai ales punctele a, pentru că este păcat. Fiecare punct a valorează 2 puncte și atunci s-ar putea ca la nota finală să facă diferența.”
Sunt suficiente cele două ore de examen? Despre barem și tipuri de subiecte
Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi:
- Dacă profesorul evaluator acordă puncte unui răspuns corect, chiar dacă acesta nu se regăsește în barem: ”Da, în barem sunt doar exemple de răspunsuri, sunt răspunsuri posibile, dar nu sunt singurele acceptate. Cu singuranță, dacă elevii au menționat alte trăsături la punctul 6 sau dacă la punctele 7, 8, 9 au precizat ceva corect, dar care nu se regăsea în barem, profesorul poate să puncteze fără probleme.”
- ”În ceea ce privește structura subiectului, din punctul meu de vedere, eu cred că da, la română este un subiect care se poate face în două ore, ca dovadă că sunt mulți copii care termină mult mai devreme. Este adevărat, copii foarte buni. Dar nu este vorba doar despre acest lucru. Mie mi se pare echilibrat subiectul și nu știu ce am putea să scoatem sau de ce am mai adăuga timp. Chiar cred că este realizabil.”
- ”Un aspect asupra căruia am îndoieli: există propuneri de subiect la II cu text argumentativ și mi se pare că este dublu verificată aceeași competență pentru că avem deja argumentare la IA8, așa că nu văd de ce am face tot argumentare la subiectul II. Este ușor repetitiv, deci acesta este genul de subiect pe care l-aș evita la II. Subiectele de acum sunt mult mai bine gândite și se pliază mult mai bine pe profilul psihologic al copilului de clasa a VIII-a decât acum câțiva ani.”
- ”Se întâmplă și la Română, cum spuneau colegii de matematică, există niște exerciții sacrificate, niște exerciții care par foarte grele din start și pe care poate copiii, de la bun început, își propun să nu le facă. Sfatul meu pentru copii este să încerce să scrie. Cu asta nu sunt niciodată de acord: să lăsăm un exercițiu necompletat.”
Bogdan Rațiu, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” Târgu Mureş:
- ”Într-un sistem normal, subiectele acestea nu ar fi trase la indigo. Noi avem, în această tradiție didactică a noastră, să ne dorim model de subiect în decembrie, aproape 1 la 1 și în iunie. Eu cred că ar trebui, treptat, să ne obișnuim cu evaluarea competențelor și poate să nu mai avem modele de subiecte, ci structura subiectului, competențele vizate, conținuturile vizate și să fie o mai mare libertate pe itemi, pentru că este foarte important să evaluezi în filosofia acelei discipline. E matematică, evaluezi în zona raționamentului matematic și așa cum este construită disciplina. În ceea ce privește Limba și literatura română, ai un model curricular – modelul dezvoltării personale la gimnaziu, încerci itemii să meargă în direcția aceea. Cred că atunci se va face cu adevărat o evaluare de competențe. Dar cred că în acest proces suntem, pentru că vedem, de la an la an, că itemii sunt mai stabili, evaluează tot mai bine competența, deci nu cred că trebuie să facem schimbări majore de la un an la altul, ci să le facem constant astfel încât să nu bulverseze sistemul.”
Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” Braşov:
- ”Competențele presupun cel puțin trei lucruri: cunoștințe declarative – să știi materia, să știi carte, să fi învățat, cunoștințe procedurale – să știi să le utilizezi, dar important este să ai și valori și atitudini. Faptul că mulți dintre copii nici măcar nu încearcă, de exemplu, să facă ceva la subiectul III, adică sunt pagini goale, asta spune, de fapt, că ei nu au atitudine constructivă, nu au o oarecare perseverență. Aici putem lucra noi, profesorii: să îi încurajăm pe copii să scrie ceva și pe cât posibil, chiar îmi doresc foarte mult, să scrie ceva corect și complet. Problemele de la subiectul III nu sunt foarte dificile, trebuie doar să îți dorești. Faptul că foarte mulți dintre ei nu își doresc să scrie sau nu pot să scrie așa ceva înseamnă că nu au atitudine constructivă, ceea ce este un mare semnal de alarmă pentru decidenți și pentru noi, toți oamenii din învățământ. Dacă ei, la 15 ani, nu au atitudine pozitivă de a face ceva, de a rezolva ceva, este un lucru destul de grav, chiar dacă este și un procent mic.”
- ”Ce e de făcut până la examen? Copiii nu știu să învețe. Eu predau la liceu și observ că ei nu știu să învețe. A învăța este complet diferit sau în bună pare diferit decât de a rezolva probleme. E o diferență fundamentală între a învăța și a rezolva probleme. De prea multe ori, subiectele sunt standard și sunt standardizate, aproape nimic nu se schimbă. Sunt standardizate ca formă (nu bazate pe standarde de evaluare), încât în atâția ani, copiii doar au învățat să lucreze la matematică, să facă tipuri de subiecte, dar nu au învățat să învețe la matematică. Aici ar fi bun un ajutor din partea profesorilor: să îi învețe să învețe.”
Pot obține elevii rezultate bune la examen doar cu pregătirea de la clasă?
Bogdan Rațiu, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” Târgu Mureş:
- ”Eu cred că se poate la clasă, cred că este exagerată ideea cu meditațiile. Ce presupun subiectele? Presupun să faci un rezumat, tipul de itemi este asemănător de la an la an, nu te ia prin suprindere cu foarte multe, profesorii lucrează, de obicei, din clasa a VII-a , după acest model, manualele au astfel de întrebări.”
- ”Un copil care este atent la clasă și face rezumatul din clasa a VI-a cu profesorul lui, în clasa a VIII-a va ști să îl facă. Va ști să identifice în fiecare text valorile și nu cred să existe profesor de limba română care să nu dea cărți suplimentare, care nu face cercuri de lectură, și dacă nu face asta, au textele din manuale. Sunt texte bune pe care le pot folosi. La gramatică, nu sunt conținuturi dificile. Poate procesele cognitive implicate în rezolvare au fost de data aceasta mai dificile la exercițiul cu fraza sau cu sintaxa, dar până la final de clasa a VIII-a, elevii reușesc să facă acest lucru.”
- ”Nu cred că e nevoie obligatoriu de un profesor meditator pentru ca elevul să ia o notă bună. E nevoie să fie și autodidact ca elev, să fie interesat de școală, să adreseze întrebări în timpul orei și să fie în spiritul pregătirii de examen.”
Cătălin Zaman, profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” din Ulmeni-Clondiru:
- ”Cred că ducem totul spre tragic dacă afirmăm că doar cu pregătire se pot obține rezultate. (…) Trebuie puțină voință. Nu putem arunca cu noroi în munca oamenilor. Sunt oameni, în toate colțurile țării, care muncesc. Și pentru o notă de 5 se muncește. Să iei un elev de la 2 să îl duci la 5 nu e ușor. Nu toți profesorii au șansa de a preda la clase cu elevi extraordinari.”
Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi:
- ”Există un mit conform căruia dacă nu ești talentat la Română, dacă nu ești olimpic la Română, nu poți să iei 10. Nu este adevărat. Vă spun din experiență că, de-a lungul timpului, foarte puțini dintre olimpicii naționali au luat 10 la Bacalaureat sau la Evaluarea Națională. Are mai multe șanse un elev care muncește metodic, care este riguros și care are, mai degrabă, gândire algoritmică. Nu există punctaj pentru originalitate sau pentru creativitate sau pentru expresivitatea discursului. Atunci nu trebuie să ne speriem.”
Ce pot face profesorii până la examen și pe ce se vor concentra profesorii Merito
Bogdan Rațiu, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” Târgu Mureş:
- ”Profesorii aici ar mai putea lucra: să le propună elevilor texte poate mai sofisticate ca limbaj, ca discurs, adaptate vârstei de 14 ani. Este necesar să introducă fragmente de text sau să meargă mai mult în zona de interpretare. Da, este adevărat, nu mai este foarte mult timp până la examen. Asta înseamnă că în modul în care tu îți proiectezi lecția, ca profesor, nu mai pui accentul pe înțelegerea literară a textului, ci treci mai departe, mergi la următorul nivel, pentru că tu știi că elevul tău are deja această capacitate și poți să faci alte lucruri mult mai complexe în timpul orei.”
- ”Problemele de redactare nu se schimbă de la o zi la alta, dar cred că minutul de ortografie poate să intre încă vreo 3-4 luni și măcar câteva probleme, câteva constante, câteva erori se pot distruge.”
- ”Nu aș face un caz din faptul că elevii nu au știut perfect în acest moment. Mai sunt câteva luni bune în care paradigma este să învățăm pentru această evaluare, lucrând, rutinând gândirea copilului cu texte cât se poate de bune și de ofertante.”
Cătălin Zaman, profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” din Ulmeni-Clondiru:
- ”Cred că, în primul rând, ar trebui să ne asumăm și noi rezultatele. Rezultatele copiilor noștri sunt și rezultatele noastre. Fie că ne place uneori, fie că nu, fie că sunt note bune, fie că sunt note mai puțin bune, trebuie să le asumăm pe toate, nu doar pe cele bune.”
- ”Ne trebuie un plan de recuperare, un plan realistic, nu doar pe hârtie. Cum putem repara dezastrul în lunile care au rămas, până unde putem ajunge? Cred că ne trebuie o redimensionare a obiectivelor.”
Liliana Olărașu, profesoară de matematică la Şcoala Gimnazială „Vasile Conta” din Iaşi – profesor Merito 2022:
- ”Le voi reaminti elevilor că este necesar să își facă un program de lucru. În fiecare zi, să facă ceva pentru acest examen. Voi vea discuții și cu părinții. (…) Vom face pregătire suplimentară la școală.”
Cătălina Dogaru, profesoară de matematică la Şcoala Gimnazială „Mihai Codreanu” din Iaşi:
- ”Eu deja am discutat cu elevii mei subiectul de la simulare. Ne așteptam la rezultatele pe care le-am primit. Am observat și progres, copii de 3.90 care au obținut note de peste 6 și acesta este un progres mare. E clar că, în perioada următoare, vom face recapitulări și eu îmi propun să mai dau cel puțin două simulări până la examen și voi continua orele remediale.”
Cătălina Popa, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi:
- O sugestie ca părinte al unui elev în clasa a VIII-a: ”Trebuie să mutăm un pic responsabilitatea în zona copiilor, trebuie să-și asume rezultatele. Poate că noi, părinții, ar trebui, din când în când, să facem un pas în spate și să nu mai facem toate lucrurile pentru ei. În loc să le facem noi programul, să îi lăsăm pe ei să își gândească programul. În loc să le arătăm noi pașii, să încerce ei să își stabilească pașii.”
Dezbaterea online ”Cronica unei evaluări anunțate” a fost organizată vineri, 23 februarie, de Casa Corpului Didactic Galaţi şi proiectul MERITO.
Limba și literatura română, simularea Evaluării Naționale 2024 – gradul de reușită pe fiecare item (raport – Ministerul Educației):
Matematică, simularea Evaluării Naționale 2024 – gradul de reușită pe fiecare item (raport – Ministerul Educației):
