Profesorii de română și matematică nu trebuie să-și asume singuri rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2024, pentru că ”sunt rezultatele noastre, ale tuturor” și ”atunci, în cancelarie, noi ar trebui să comunicăm, să colaborăm, să ne asumăm toți aceste rezultate și să ne ajutăm”, a declarat Antoneta Împuşcatu, profesoară de știinţe și director la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” din comuna I.C. Brătianu, județul Tulcea, în cadrul unei dezbateri online organizate, miercuri, de Casa Corpului Didactic Galaţi şi proiectul Merito.
Antoneta Împușcatu, director Merito 2019, susține colaborarea între profesori de diferite discipline pentru îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevii de clasa a VIII-a la simularea Evaluării Naționale 2024. ”Colaborarea în cancelarie” este o practică care se întâmplă în școala unde este director și, personal, face acest lucru la orele de fizică.
”Rezultatele acestea nu trebuie să fie trecute mai mult sau numai către profesorii de română și matematică. Sunt rezultatele noastre, ale tuturor și atunci în cancelarie, acolo, noi ar trebui să comunicăm, să colaborăm, să ne asumăm toți aceste rezultate și să ne ajutăm în ceea ce înseamnă atingerea acestor competențe. Eu ajut întotdeauna profesorul de matematică. Fizica este disciplina la care pot face calcule matematice în orice moment și colega poate să îmi spună: Am ajuns la capitolul X, dacă mă puteți ajuta cu probleme.
Eu aduc matematica în contextul fizicii și mi-este mult mai ușor. La limba română, colega de română se duce către colega de educație socială și spune: Dacă poți, dă-le o situație să facă un text argumentativ pe o anumită temă. Trebuie să colaborăm. Altfel nu reușim să avem rezultate toți și nu trebuie lăsați în față profesorii de română și matematică pentru că rezultatele ne aparțin”, a spus directorul școlii din Tulcea.
Antoneta Împușcatu este directorul care, în urmă cu mulți ani, a desființat cancelaria. ”Pentru cei care nu știu, noi nu mai avem cancelarie de mult. E un hol mare, școala îmi permite acest lucru, de o parte și de cealaltă sunt clasele, noi stăm la o masă în mijloc și aceea reprezintă cancelaria. Copiii trec în pauză, noi suntem acolo, ne văd, suntem oameni ca toți oamenii. Adică nu suntem profesorul de pe un piedestal și ei acolo, jos”, a relatat Antoneta Împușcatu.
Directoarea a vorbit și despre măsurile ce vor fi luate în școală după rezultatele de la simularea Evaluării Naționale. Tema dezbaterii, la care a participat alături de alți patru directori de școli din mediul rural, a fost ”soluţii la îndemână pentru îmbunătăţirea pregătirii elevilor pentru Evaluarea Naţională”. ”Întotdeauna aceste simulări au reprezentat acel duș rece” atât pentru copii, cât și pentru profesori, a punctat Antoneta Împușcatu.
O măsură constă în organizarea de activități remediale și construirea unor planuri personalizate de învățare, pornind de la punctajele obținute de copii la fiecare item, conform borderourilor de notare. Anul acesta, la școala din I.C. Brătianu sunt șapte copii în clasa a VIII-a, elevi care au învățat în sistem simultan, din clasa pregătitoare până în clasa a VII-a.
”Am intrat în posesia borderourilor și mie mi-a părut bine că am intrat în posesia lor pentru că, alături de colegele mele, ne putem da seama care sunt competențele specifice vizate pe care nu le-au atins copiii. Pot să iau copilul, pot să iau itemul și să văd care este gradul de realizare a acestuia. (…) În planul pe care urmează să îl alcătuim și pe care intenționăm să îl facem pe elev, personalizat, vom trece aceste lucruri și vom face seturi de exerciții pentru competența de care are nevoie să ajungă la performanță, la progres. (…) Planul remedial pe această analiză va fi făcut: se va merge la copil, la ce a rezolvat, la ce n-a rezolvat și ce nevoie va avea în perioada următoare”, a explicat Antoneta Împușcatu.
De asemenea, în școală vor fi organizate mai multe testări la matematică și la limba și literatura română. Directoarea spune că aceste testări sunt utile pentru că ”nu îi lăsăm, îi ținem în priză astfel încât ei să nu mai aibă timp să iasă din starea de examen”.
”Dacă ai dat o testare periodică și imediat ai făcut o analiză comparativă și îi spui copilului: Uite care e treaba, în primul test, acum două săptămâni, nu ai făcut itemul acesta, uite, ai progres, îl și motivezi, îl și încurajezi, îi dai o speranță. Așa trebuie lucrat în perioada următoare”, a completat profesoara.
În contextul pregătirii elevilor pentru Evaluarea Națională, Antoneta Împușcatu a subliniat și importanța colaborării dintre școală și familie. ”Rolul nostru este de a discuta cu părinții legat de parcursul și evoluția elevului, a propriului copil, mai ales că părinții, în general, își cunosc copilul acasă și, în momentul în care vin la școală, nouă ne prezintă o altă față a copilului. Noi vedem altceva și în momentul în care punem lucrurile alături, constatăm că există câteva diferențe.
Părintele trebuie să fie și el prezent în viața școlii, astfel încât în fiecare moment, de acum încolo, după fiecare testare cu modele de tip simulare sau evaluare națională pe o care o facem, analiza să o facem împreună cu el”, a punctat directoarea din Tulcea.
Citește și:
- Profesorul Cătălin Zaman: Rezultatele de la simularea Evaluării Naționale nu trebuie privite ca o tragedie. Ce trebuie să facem? Trebuie să muncim
- De ce sunt mai slabe rezultatele la Matematică și ce e de făcut până la examen? O analiză a profesorilor Merito, după simularea Evaluării Naționale
