Clubul copiilor, gândit într-o cutie de pantofi și amenajat în ”sala cu schelet”. O idee a elevilor care a prins viață la școala din Poienarii de Argeș

1
Foto: prof. Ioana Ghiga

Un vis mai vechi al elevilor de la Școala Gimnazială Nr.1 Poienarii de Argeș a devenit realitate. Cu ajutorul profesoarei lor de română, Ioana Ghiga, și cu sprijinul comunității, ei au acum, în incinta școlii, un club unde pot citi, urmări filme, picta și chiar se pot juca. Într-o sală de la etajul I al școlii, cunoscută drept ”camera cu scheletul” și folosită ca spațiu de depozitare, ei au amenajat un spațiu modern, viu, colorat, dotat, în urma donațiilor, cu bibliotecă, ludotecă, tablă interactivă și tablete. Ideea a prins viață după venirea în școală a profesoarei de română. Totul a pornit aproape dintr-o joacă – un proiect realizat într-o cutie de pantofi, dar pus în aplicare pas cu pas, cu eforturi și răbdare, și inaugurat săptămâna trecută, la aproape un an de la demararea lui. 

Ioana Ghiga a venit la școala din Poienarii de Argeș în septembrie 2018. Atunci a aflat de la elevii săi de gimnaziu despre dorința de a avea în școală un spațiu al lor, unul nonformal, destinat activităților extracurriculare.

Școala din comuna argeșeană, unde învață 70 de elevi, are două etaje și multe săli de clasă neutilizate ori transformate în spații de depozitare. Într-una dintre aceste săli avea să fie pusă în practică ideea elevilor de a-și amenaja un club. O încăpere aflată la etajul I, cunoscută drept ”camera cu scheletul”, unde zăceau materiale didactice vechi și bănci din multe generații, urma să fie transformată într-un spațiu cald și primitor pentru cei câțiva zeci de elevi ai școlii.

Proiectul s-a născut într-o cutie de pantofi, în care elevii au schițat colțul de lectură, de artă și de științe, dar și un spațiu pentru o tablă interactivă și un club de film.

”Stând de vorbă, copiii mi-au spus că ei nu au niciun loc de joacă în comună, merg la magazin și acolo stau și se distrează. I-am întrebat atunci, dacă ar fi să aibă în școală un spațiu al lor, cum l-ar decora? Mi-au spus că ar fi grozav un club, în care ei să se întâlnească, să facă lucruri care le plac și le-am adus o cutie de pantofi în care s-au apucat să își gândească spațiul respectiv, așa, mai mult ca un exercițiu de imaginație. A fost interesant ce a ieșit. Au gândit un colțișor de meditație, unul de arte, unul de științe, iar în mijloc trona un loc ca un fel de de masă rotundă unde să se întâlnească Consiliul Elevilor, deși ei nu au avut până acum un consiliu al elevilor. Mie mi-a plăcut foarte mult și inițiativa lor și dorința lor de a se implica și am zis OK, cum aș putea eu să vă ajut să vă faceți visul realitate, povestește profesoara de română.

Așa a pornit un proiect ambițios într-o școală cu 70 de elevi dintr-o școală de la sat, pentru care Ioana Ghiga a început să caute finanțare. Primul pas a fost înscrierea proiectului pe o platformă online pentru atragerea banilor necesari. Puțini au fost cei din jur care au crezut în realizarea unei astfel de idei, însă profesoara și elevii săi nu s-au lăsat descurajați, nici măcar atunci când finanțarea întârzia să apară.

Gândit în etape, proiectul a început cu golirea sălii, după ce conducerea școlii și-a dat acordul pentru folosirea spațiului. Într-un weekend, în noiembrie anul trecut, elevii și profesoara de română s-au mobilizat și au scos tot ce era în încăpere, uneori chiar cu emoții, pentru că, printre băncile vechi, au fost descoperite unele în care au învățat părinții lor. Un băiețel aflase de la tatăl său că a stat în banca inscripționată cu ”165” și chiar a găsit acea bancă.

Atunci am venit inclusiv cu familia. A fost un fel de clacă, de șezătoare pentru amenajarea sălii respective”, își amintește profesoara de română. Au urmat curățenia generală și zugrăvirea pereților și, relatează Ioan Ghiga, ”am ajuns în punctul în care nu mai puteam face nimic. Noi făcuserăm tot ce ținea de noi. Tropăim așa pe loc, ne plictiseam și ne întrebam ce mai putem face”.

În momentul în care a apărut prima donație – 20 de tablete digitale din partea unei asociații din Curtea de Argeș și în condițiile în care finanțarea de pe platforma pe care urcase proiectul întârzia să apară, profesoara a decis să caute o altă soluție pentru a face rost de banii necesari. Așa a găsit o firmă olandeză din Mărăcineni, cu CEO român, care a acceptat să finanțeze amenajarea clubului copiilor.

”Începusem toate acele lucrări și era păcat să ne oprim acolo, mai ales că ne cuprinsese un val de entuziasm. Au fost de acord cei de la firma din Mărăcineni și am obținut finanțarea. Atunci au început să vină obiectele și, pe măsură ce soseau, începeau și oamenii din jurul nostru, inclusiv cancelaria din Poienari, să ne ia în serios. A fost frumos pentru că a fost momentul în care comunitatea a început să se implice din ce în ce mai mult, inclusiv primăria care a finanțat recondiționarea parchetului”, spune Ioana Ghiga.

Clubul gândit de copii în cutia de pantofi a început să prindă contur și, în urma donațiilor primite, a fost dotat cu ludotecă, bibliotecă, o tablă interactivă și cu mobilier. Astfel, vechea sală de clasă, sobră și dominată de scheletul de la Biologie, a fost transformată într-un spațiu colorat, la amenajarea căruia elevii și profesoara de română au fost ajutați de frații mai mari ai copiilor, de profesorii școlii, dar și de voluntari Narada (platforma unde a fost înscris proiectul pentru finanțare).

Ideile de amenajare au venit tot din partea elevilor și discutate și stabilite împreună cu profesoara lor. ”Întotdeauna ne-am întors la cutiuța de pantofi cu care am pornit noi povestea aceasta. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult în acest proiect este că, de fiecare dată când am dat o strigare și am spus Haideți, să facem, copiii au venit. Și au venit nu doar elevii, au venit și frații mai mari care au învățat în această școală. Încet-încet, am văzut cum s-a strâns comunitatea în jurul acestui proiect, cum se aprinde speranța în jurul lui și aceasta este partea cea mai frumoasă”, mărturisește Ioana Ghiga.

Ore ținute la club

În ceea ce privește activitățile ce vor avea loc în club, soluțiile din cutia cu pantofi vor fi puse și ele în aplicare, astfel că elevii se vor bucura de un club de teatru, de unul de carte și film, vor avea karaoke, un club de pictură și un centru de board games. ”Ei se înscriu, ei își gestionează activitățile, ei și-au făcut listele cu cărțile și jocurile pe care le-am primit ca donație… Am insistat ca ei să își asume poziția de responsabili pentru activitățile respective pentru că eu cred foarte mult în demersul acesta care împuternicește elevul și nu în cel care îl face un pion în jocul adulților”, spune Ioana Ghiga.

Pe de altă parte, în spațiul nonformal creat de elevi și de profesoara lor, cu ajutorul comunității, vor avea loc și ore, nu doar activități extracurriculare. ”Voi face aici în mod cert ore de română. De când vreau să avem un astfel de spațiu, în care să ne putem mișca, să ne simțim altfel… Sunt și alți profesori, inclusiv din ciclul primar, care și-au exprimat dorința de a ține ore în acest spațiu”, precizează profesoara.

Ideea ca spațiul să fie folosit și în pauze de elevi pentru relaxare sau lectură este ”în negociere”, explică profesoara de română, însă planul său este să creeze, după modelul școlii din Tutana, unde este de asemenea profesor, ludotecă și bibliotecă în fiecare clasă. 

”Faptul că este o școală mică are și avantaje. Poți să strângi comunitatea în jur și asta mi se pare foarte important. Pe de altă parte, proiectul nostru este un exemplu de bune practici și poate fi replicat modelul acesta”, adaugă profesoara.

Inaugurarea clubului

De la creionarea proiectului, în valoare de peste 32.000 de lei, și până la punerea lui în practică a trecut mai bine de un an de zile. Clubul a fost inaugurat săptămâna trecută, pe 19 decembrie, însă profesoara Ioana Ghiga spune că efortul a meritat: ”Am perseverat, nu ne-am pierdut niciodată speranța și, deși am avut momente în care eram frustrați, am reușit și am ținut să se întâmple lucrurile așa cum trebuie.”

În ziua inaugurării, elevii au organizat și un târg de Crăciun, unde au vândut decorațiuni confecționate de ei, iar cu banii strânși vor să organizeze o excursie în semestrul al II-lea. Pe de altă parte, prima activitate din club va avea loc pe 29 decembrie. Atunci este programat un atelier de gândire critică, la care vor participa Eliza Casapopol, absolventă de Oxford, și Sandor Kruk, cercetător la Agenția Spațială Europeană, alături de liceeni de la Colegiul Național ”I.C. Brătianu” din Pitești, prilej cu care vor fi făcute observații astronomice.

Povestea unei profesoare născute undeva prin ”stepele Dobrogei”

Ioana Ghiga (foto) este profesor susținut de Teach for Romania, locuiește în Pitești și face naveta zilnic la cele două școli din Argeș. Trei zile pe săptămână predă la Poienarii de Argeș, o comună aflată la aproape două ore distanță de Pitești, și două zile la Tutana.

Absolventă de filologie – română-franceză și de psihologie, Ioana Ghiga a lucrat, înainte să vină la catedră, la o ”școală online”, o platformă ”alternativă la meditațiile clasice”, unde îi învăța pe copii română și franceză.

”Nu aș fi intrat în învățământul de stat dacă nu ar fi fost cei de la Teach for Romania. Mi-a plăcut foarte mult ceea ce ei fac și m-am alăturat lor. Am dat titularizarea și, în timp ce toată lumea își dorea un post în oraș sau cât mai aproape de oraș, eu căutam în funcție de gradul de defavorizare.

Sunt profesor susținut de Teach în al doilea an și noi mergem în locuri unde nu vrea nimeni să meargă… Eu însămi sunt un copil care s-a născut undeva în stepele Dobrogei, unde mi-a fost foarte bine, și de unde părinții mei au ales să plece în momentul în care eu trebuia să merg la școală tocmai pentru a îmi oferi posibilitatea de a merge la o școală bună.

Ce mă motivează pe mine în ceea ce fac este tocmai lucrul acesta, că nu este bine  să fii nevoit să te muți, să îți schimbi viața, să-ți dai toate reperele peste cap pentru a avea acces la educație de calitate, cu atât mai mult cu cât există și o discrepanță extrem de mare între mediul rural și urban. Asta îmi dă energie și mă motivează”, spune Ioana Ghiga despre ceea ce a determinat-o să aleagă acest drum.

Odată intrată în învățământ, profesoara a renunțat și la cabinetul de psihologie pe care îl avea pentru că nu îi rămânea timp pentru familie, ”și cu naveta, și cu toate proiectele, plus pregătirea de zi cu zi pentru că sunt un profesor care se pregătește temeinic chiar dacă lucrez cu metode altfel”: ”Nu poți să te duci nepregătit. Trebuie să știi de unde pleci, unde vrei să ajungi cu elevii. Copiilor din mediile acestea defavorizate le este greu pentru că schimbă des profesorii și trebuie să se adapteze stilului fiecăruia. Când am venit eu și le-am spus că nu trebuie să învețe pe de rost, erau contrariați: Cum adică nu trebuie să învățăm pe de rost lucruri? Nu, le-am spus. Trebuie să gândiți!”

Pentru acest lucru, profesoara își încurajează elevii să fie ”o voce”, să își spună punctele de vedere și să argumenteze ceea ce cred. ”Le ofer spațiu să facă lucrul acesta, dincolo de ceea ce îi învăț eu – cazuri, funcții sintactice, cum să abordeze un text literar… Cred că, de fapt, cel mai important este că le ofer acest spațiu să aibă o voce și acea împuternicire despre care v-am vorbit mai devreme”, conchide Ioana Ghiga.

Foto: prof. Ioana Ghiga

Citește și: 

1 COMENTARIU

  1. Iata confirmarea proverbului „Omul sfinteste locul”! Felicitari si toata admiratia mea doamnei Ioana Ghiga pe care am privilegiul sa o cunosc personal! (O mica observatie: totusi exista texte care trebuie invatate pe dinafara: poeziile marilor poeti ai neamului!).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here