„Elevii nu-şi văd profesorii ca fiind inovatori. Elevilor li se cere rigoare, coerenţă şi aprofundare. Marea diferenţă între România şi sistemele performante nu este legată de elevi. Trebuie să avem în vedere sistemul, resursele. Predarea trebuie să fie atractivă. Cred că predarea, aşa la modul distractiv, nu este o soluţie. Trebuie să fie una interesantă”, a declarat vineri, directorul pentru educaţie şi competenţe al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Andreas Schleicher, citat de Agerpres.
”Ca la supermarket – sunt o grămadă de clienţi care vin în fiecare zi, dar care nu prea cumpără nimic. Deci, supermaket-ul trebuie să se preocupe să facă produsele sale mai atractive. Aşa şi în sistemul de învăţământ, trebuie să-l faci să fie mai interesant, mai provocator, să faci experimente, să vezi cauzele, efectele. (…)
De exemplu, să fie invitat un specialist într-un anumit domeniu să vorbească în faţa copiilor, elevilor. Un învăţământ bun este atunci când rezultatele teoretice sunt îmbinate cu activitatea practică, cu realitatea. Elevii vor ca profesorii să îi cunoască, să ştie care le sunt performanţele”, a mai spus Andreas Schleicher, într-o conferinţă organizată la Palatul Parlamentului.
El a subliniat, totodată, că profesorii trebuie să lucreze într-un mediu atractiv. „Trebuie acordate salarii atractive profesorilor, dar nu numai acest element trebuie luat în considerare, ci întreg mediul în care profesorii îşi desfăşoară activitatea şi care trebuie să fie atractiv. (…) Directorul să nu decidă pe cine angajează, dar să participe la un panel de angajări”, a transmis Schleicher.
Ministerul Educaţiei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development-OECD) și Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat, vineri, dezbaterea „Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naționale în domeniul educației”, în cadrul căreia au fost detaliate și analizate rezultatele Raportului Național PISA 2022.
Potrivit Ministerului Educației, raportul a fost realizat de echipa Unității de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație și cu suport tehnic din partea OCDE prin programul „Lead Analyst”.
”Documentul oferă informații privind participarea României la PISA 2022, cadrul de competență pentru domeniile matematică, lectură și științe, tendințe cu privire la performanțele elevilor români, echitatea sistemului, starea de bine, precum și o analiză a asocierii resurselor investite în educație și a climatului școlar cu performanța elevilor la matematică”, precizează ministerul într-un comunicat de presă.
Câteva dintre concluziile raportului, prezentate de Ministerul Educației:
- ”Spre deosebire de alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.
- Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe.
- În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică.
- Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură și aproximativ 56% au atins cel puțin nivelul 2 la științe.
- 7% dintre elevii dezavantajați socioeconomic din România au reușit să obțină rezultate la matematică corespunzătoare nivelurilor de competență superioare (media OCDE: 10%).
- Fetele declară niveluri mai scăzute ale satisfacției cu viața, comparativ cu băieții (7,2 față de 7,9).
- Peste 87% dintre elevi declară că se simt in siguranță în școală și în jurul școlii.
- 78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. Între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.”
Conform ministerului, ”noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe”. ”Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care au rolul de a reduce principalii factori de influență asupra rezultatelor, respectiv – sistemul de evaluare deficitar, decalajul de statut socio-economic dintre elevi, gradul de frecventare a educației timpurii, absenteismul școlar -, sunt:
- Standardizarea evaluărilor naționale – Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.
- Formarea dedicată a cadrelor didactice – Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.
Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de susținere, pe de o parte a performanței, pe de altă parte, a progresului în fiecare clasă. - Programul „Învățare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice.
- Acestor măsuri li se adaugă serviciile de educație timpurie de calitate, indiferent de mediu, care implică finanțarea a 98 de servicii de educație timpurie complementare; formarea a 21.000 specialiști din creșe și grădinițe prin PNRR în 2024 – 2025; susținerea autorităților publice locale, în vederea extinderii rețelei de creșe și grădinițe.”
