Profesorul Andrei Băleanu predă matematica după cum simte că se potrivește fiecărei clase. Prin activități practice, exemple concrete, rezolvarea unor situații din viața de zi cu zi ori în stil clasic. Profesorul admite că nicio metodă nu garantează 100% că toți elevii au înțeles cunoștințele predate, dar subliniază avantajul clar al învățării prin descoperire și al lecțiilor duse în zona practică: elevii sunt mai interesați, noțiunile ajung mai ușor la ei, le dezvoltă gândirea critică și competențele de care au nevoie în viitor. Adesea, profesorul își implică elevii în realizarea unor proiecte, iar unul dintre ele, realizat înainte de vacanța de primăvară, la clasa a VII-a, a fost să managerieze o gelaterie din Italia. O provocare ce i-a plimbat pe elevi prin istorie, geografie, economie, tehnologie, limbi străine și matematică, pentru a identifica micul business și mai apoi pentru a-l administra cât mai bine și a-l face să crească.
Andrei Băleanu (foto) este profesor de matematică la Școala Gimnazială ”Eremia Grigorescu” din București. A intrat în învățământ în urmă cu cinci ani și nu i-a luat mult timp să realizeze că matematica nu se poate face doar cu creionul pe hârtie și cu memorare de formule. De aceea, încearcă să-și provoace elevii, să devină curioși, să lucreze în echipe, să facă proiecte, deși este conștient că nu reușește ceea ce își propune cu toți copiii. Este un lucru pe care și-l asumă și încearcă să se adapteze nevoilor din fiecare clasă, știind că nu există o rețetă perfectă pentru a preda matematica.
În opinia profesorului, predarea clasică își are rolul ei, bine definit, nu poți renunța la ea, însă orele altfel și învățarea prin descoperire ajung mai ușor la elevi. ”Sunt mai benefice pentru ei. Există șanse mult mai mari ca elevii să înțeleagă un concept și să rămână cu el în minte, într-un mod natural. Dar nici asta nu e o garanție. Eu sunt convins că sunt elevi care și după activitatea practică nu înțeleg în totalitate, după cum nici la abordarea clasică nu ai succes 100%. Activitățile practice sunt utile pentru că din start creează o conexiune cu realitatea și scot elevii din plictiseală, iar în ziua de astăzi chiar este nevoie de așa ceva. În același timp, este important de subliniat că matematica fără o bază calculatorie dobândită cu creionul în mână nu se poate”, spune Andrei Băleanu.
Propria gelaterie
Unul dintre proiectele în care și-a implicat elevii s-a derulat recent la clasa a VII-a. Grupați în echipe, copiii au avut de manageriat o gelaterie din Italia, una reală, pe care ei a trebuit să o descopere, cu misiunea de a deveni ”manageri veritabili”.
Pas cu pas, elevii au avut de făcut o prezentare a orașului în care se afla gelateria, cu informații despre istorie, atracții turistice și lucruri inedite, apoi de descoperit cele mai apropiate trei gelaterii cu ajutorul Google Maps, de făcut o comparație a vânzărilor cu o altă gelaterie și să explice motivul pentru care gelateria lor are vânzări mai mari.
Și-au prezentat cel mai vândut sortiment de înghețată, etapă urmată de partea de matematică, în care au avut de calculat cât s-a vândut în cursul anului trecut, inclusiv cupele de înghețată dintr-o lună, suma încasată pe tot anul, profitul, atât în euro, cât și în lei, precum și impozitul pe care îl au de plătit.
Pentru toate acestea, elevii au folosit Excel, au învățat să aplice funcțiile și să genereze diagrame, alcătuind, la final, tabele cu cantitatea de înghețată vândută și cu situația cheltuielilor, pe care le-au și interpretat. În plus, pentru a-și crește afacerea, elevii au prezentat și o ofertă, au explicat ce decizii ar lua pentru a modifica profitul și care ar fi variantele de promovare cele mai potrivite.
Elevii au realizat proiectul la capitolul privind organizarea datelor, l-au prezentat în română și într-o limbă străină, la alegere, iar profesorul de matematică a urmărit ca ei să învețe aplicat și să ajungă singuri la o concluzie. ”Am urmărit totodată să îi port prin diverse lucruri, să îi duc pe partea de tehnologie, să folosească Google Maps, să folosească funcții Excel, să facă sume, să genereze diagrame. Mi s-a părut interesant că era vorba și de o altă țară și puteau să descopere cultura, obiceiurile unei țări. Fiecare a avut de analizat un oraș și ducea cumva în altă lume în care poate nu au fost.
M-a interesat de asemenea să le dezvolt partea de raționamente simple din viața de zi cu zi – au fost câteva întrebări la care ei trebuia să explice de ce se întâmplă câteva fenomene, de ce cheltuielile diferă de la lună la lună, de exemplu. Cumva să le dezvolte logica și să înțeleagă că niște aplicații simple ale matematicii chiar îi ajută în mod concret”, explică profesorul de matematică.
Ore altfel
Andrei Băleanu a conceput proiectul împreună cu Diana Băleanu, soția acestuia și profesoară de matematică la Școala Centrală, și fiecare l-a aplicat la clasă. Ideea le-a venit după ce au citit o carte despre statistică și practică și, pentru că amândoi susțin matematica altfel, au început să lucreze la un set de activități ce pot fi desfășurate la clasă. ”Am vrea să dăm o formă acestui altfel, să nu fie doar altfel, să avem niște obiective clare, iar aceste obiective să aibă un sens, o direcție”, explică profesorul.
Sunt activități pe care cei doi profesori le-au făcut deja la clasă, altele nu, reprezentând ”un mix” între ceea ce au citit sau au văzut pe net și propria experiență. ”Cumva, declick-ul pornește dintr-o sursă, creativitate pură e greu să existe”, precizează profesorul din București, cu doza de realism pe care o regăsim în toată discuția, atunci când spune că nu totul este perfect ori că nu întotdeauna reușești ceea ce îți propui.
Dintre activitățile pentru ora de matematică altfel, Andrei Băleanu amintește de experimentul prin care elevii de clasa a V-a pot descoperi volumul paralelipipedului cu ajutorul unor cuburi mici, de cel în care copiii ajung la concluzia, turnând apă într-un cub, că un dm³ reprezintă un litru, de exercițiul în care calculează câți litri de apă intră în sala de clasă (”pentru ei este șocant faptul că intră mii de litri de apă”) sau într-o piscină.
Scopul lor este ca elevii să înțeleagă tot procesul, să le rămână în minte pe viață, să le dezvolte competențe și gândirea critică. Andrei Băleanu organizează astfel de lecții de la clasa a V-a până la clasa a VIII-a și dă exemplul celor din primul an de gimnaziu: ”În clasa a V-a, ne jucăm destul de mult, deși recunosc că în școala online a fost mai dificil. Când învățăm fracții, facem lucruri practice, cumva ei să descopere. Întotdeauna fac ceea ce simt că se potrivește unei clase, iar metodele le pot schimba de la an la an. Simt că la clasa asta nu merge, atunci predau clasic.”
Relația cu elevii și orele de dirigenție
Andrei Băleanu este diriginte la clasa a VII-a și acordă o mare atenție orelor de dirigenție. Nu le tratează ca pe niște ore formale, agățate în orar, și încearcă să facă ceva util pentru și împreună cu elevii săi.
”Mie îmi place în primul rând să fiu profesor și apoi să fiu profesor de matematică. Simt că pot să le dezvolt copiilor o serie de lucruri pe care, în timpul orelor de matematică, nu am ocazia. La orele de dirigenție, discutăm foarte mult, facem diferite activități, digerăm conflicte, tensiuni, ascultăm, exprimăm puncte de vedere, cerem scuze. Sunt ore normale, cum ar trebui să fie. În plus, dincolo de ore, cel puțin înainte să vină pandemia, ieșeam în parc, la muzee… Este destul de simplu în București pentru că îți oferă multe oportunități”, precizează Andrei Băleanu.
Relația pe care o construiește cu elevii – și nu doar cu cei din clasa unde este dirigente – este una de încredere, de apropiere, din care nu lipsește însă o anumită ”duritate”: ”Sunt foarte apropiat de ei, dar în același timp sunt și foarte dur. Am niște limite clare în privința copiatului, a respectului reciproc și lucrurile acestea sunt nenegociabile. Cu siguranță există și copii care nu rezonează cu mine, ca personalitate, ca profesor și este și normal să se întâmple așa. Dar, în general, relația mea cu elevii, la toate clasele, este bună.”
Săptămâna ”Școala Altfel”
Pornind de la ora de dirigenție, Andrei Băleanu ne povestește despre Săptămâna ”Școala Altfel” din acest an, în care elevii din clasa sa au avut parte de tot felul de experiențe, în ciuda barierelor ridicate de școala online. În școala fizică, săptămâna altfel însemna ieșiri, ateliere, vizite în diferite locuri, acum, în fața calculatorului, totul a trebuit să fie adaptat și transformat într-o altfel de provocare.
De exemplu, au construit un oraș al viitorului în 3D, cu ajutorul unei profesoare de fizică, au călătorit ”imaginar” în Asia, alături de Andrei Lasc, freelancer, au învățat să facă un CV și o scrisoare de intenție pentru un job la care ar aplica în 2031 și au luat decizii ”pe muchie de cuțit”. Un debate online în care, împărțiți în echipe, copiii au avut de ales între trei dileme (trei situații-limită) și au venit cu argumente pentru o variantă sau cealaltă.
Nu în ultimul rând, au făcut o incursiune în lumea media, au intrat pe diferite site-uri și au analizat titluri care te fac să dai click, deși știrea nu aduce nimic interesant. Un tip de educație media, din care nu a lipsit și un experiment, în care au și votat – în ce măsură îi revoltă anumite informații.
Pregătire gratuită la matematică
Întorcându-ne la matematică, Andrei Băleanu amintește că, în urmă cu doi ani și jumătate, a pornit un proiect de pregătire gratuită cu elevii. Copii care se descurcau mai greu la matematică sau care își doreau să aprofundeze veneau la școală în weekend și participau la ore susținute de voluntari.
Întâlnirile au fost sistate odată cu venirea pandemiei. Între timp, Andrei Băleanu a înființat, împreună cu Diana Băleanu și o parte dintre voluntari, o asociație, EduMath, și a aplicat pentru programul ”Nouă ne pasă”, prin care școlile, în general cele din mediul rural, sunt ajutate să dezvolte un program de tip after-school, cu masă inclusă pentru copii.
Școala ”Eremia Grigorescu” a fost acceptată în program și în acest moment sunt înscriși 18 copii. Acum, întâlnirile se desfășoară online, dar speranța este ca, într-un timp cât mai scurt posibil, în funcție de evoluția pandemiei, să se ajungă la conceptul pentru care a fost creat, față în față. Vor fi trei zile pe săptămână în care elevii vor face pregătire la Matematică și Română, în proiect fiind implicați, alături de profesorul de matematică, un voluntar și o profesoară de română din școală.
De asemenea, anul acesta, Andrei Băleanu a lansat, împreună cu învățătoarea Claudia Badiu, EduTalks, un podcast în care învățători și profesori povestesc despre experiența lor la clasă. Un proiect la care profesorul de matematică ține foarte mult și își dorește să ajungă la cât mai mulți oameni și să inspire.
Când ne întoarcem în urmă cu cinci ani, la momentul venirii la catedră, aflăm de la tânărul profesor de matematică că, deși sceptic la început în privința profesorilor mai în vârstă – credea că nu are ce să învețe de la ei, după o vreme a înțeles că nu este așa și că sunt mulți profesori care își fac treaba, fiecare cu metodele lui.
”Am constatat că, orice ai spune, experiența te ajută și oricât ai fi de nepriceput, prin experiență, înveți. Am descoperit că, chiar dacă eu făceam unele lucruri altfel, foarte mulți dintre acești oameni, nu toți, iubeau ceea ce făceau. Dacă nu iubeau, făceau cu drag sau dacă nu făceau cu drag, făceau bine, așa cum știau ei. Pentru mine a fost o lovitură sub centură, dar și o bucurie pentru că nu realizam acest lucru din exterior.
Dacă mă gândesc la profesori, ca la un tot unitar, nu mi se dezvoltă nici acum cel mai plăcut sentiment, dar în același timp sunt conștient că există mai mulți oameni decât pare la prima vedere care își doresc să facă bine ceea ce fac, chiar dacă binele acesta nu are o definiție sau nu este mereu ce trebuie. Acest lucru este esențial ca să poți dezvolta. Atâta timp cât există dorință, poți dezvolta și acest lucru îmi dă speranța că situația se poate îmbunătăți pe viitor în sistemul de educație”, conchide profesorul de matematică.
Sursa foto: Arhiva personală – prof. Andrei Băleanu
Citește și:
- EduTalks – idei pentru educație. Povești și experiențe ale oamenilor de la catedră, culese de o învățătoare și un profesor de matematică
- Cătălin Ciupală, profesor de matematică: „Eu nu mă duc la școală să predau, eu mă duc la școală să fac școală. Profesorul trebuie să aducă valoare fiecărei ore”
- Matematica învățată altfel. Ovidiu Bădescu, profesorul ”emoțiilor”: Dacă este oră în care eu nu aud ”Wow, ce tare”, parcă nu mă simt bine
