Trei măsuri necesare în sistemul de educație. Radu Szekely: ”Schimbarea nu se poate face de pe o zi pe alta”

0
Foto: facebook.com/ Registrul Educațional Alternativ

Radu Szekely, expert în educație și unul dintre numele vehiculate pentru funcția de ministru al Educației, a declarat, într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Turnul Sfatului, că în sistemul de educație românesc este nevoie de schimbare, dar nu se poate face ”de pe o zi pe alta” și a enumerat trei măsuri care, în opinia sa, ar trebui luate. Acestea vizează modelul de finanțare, formarea inițială și continuă a profesorilor și autonomia la clasă a profesorului.

Radu Szekely, fost consilier al ministrului Educației și cofondator al Școlii Finlandeze din Sibiu, susține ideea unui sistem de învățământ centrat pe nevoile fiecărui copil și pe o libertate mai mare a profesorilor la clasă, similară cu sistemul educațional finlandez, scrie sursa citată.

”Nu se poate face schimbarea de pe o zi pe alta, dar trebuie început și mai ales susținut procesul de modernizare și nu prin eforturile unui minister îndepărtat, ci prin eforturile locale, ale comunității în care școala funcționează”, spune Radu Szekely. În opinia acestuia, educația românească are nevoie de strategii noi și de măsuri care ”să redea cadrelor didactice încrederea în sine, în faptul că ei sunt cei care formează toate celelalte profesii”.

”Și cred cu tărie că trebuie să readucem copilul în centrul educației, nu formal, pe hârtie, ci în orice moment în care se ia o decizie în educație, de la alocații bugetare la nivel național până la proiectarea unei lecții sau organizarea unei excursii, întrebarea trebuie să fie „cum afectează copilul, ce învață copilul din asta, cum îi este de folos în modelarea personalității?”. Asta ar fi abordarea mea și pentru a o susține ar fi multe măsuri de luat”, a precizat Radu Szekely.

Întrebat care ar trebui să fie modificările urgente din sistemul de educație, Radu Szekely a vorbit, în primul rând, despre modelul de finanțare: ”Trebuie modificat în primul rând modelul de finanțare. Ne trebuie o finanțare de bază pentru fiecare școală, pe lângă finanțarea per elev, pentru a evita multe situații neplăcute care duc la disfuncționalități majore. Apoi trebuie întărită contribuția financiară a comunității, a autorităților locale, care cunosc mult mai bine nevoile și realitățile școlii. În același timp, ar trebui întărit substanțial rolul comunităților locale în luarea deciziilor la nivelul școlii, de la un mai mare cuvânt de spus în organizarea planului de învățământ până la vacanțele școlare, programe care implică mediul de afaceri și ONG-urile, programe integrate de combatere a abandonului școlar etc.”

O altă schimbare absolut necesară, a continuat fostul consilier, se referă la formarea inițială și continuă a profesorilor.Este foarte mult de spus despre acest aspect, dar vreau să menționez doar faptul că sunt zeci de universități care dau diplome de profesori unor tineri care nu au făcut o oră de practică efectivă la clasă sau sunt firme de apartament care dau diplome pe bandă rulantă, „prin participare indirectă”, unor oameni pe care îi interesează mai puțin calitatea actului didactic și mai mult dosarul de gradație de merit”, a explicat Radu Szekely.

O a treia modificare vizează autonomia la clasă a profesorului. ”Dacă vrem într-adevăr centrare pe elev, este absolut necesar să lăsăm cadrul didactic să facă acest lucru, să folosească ce resurse consideră adecvate pentru a personaliza învățarea, să-și stabilească propriul ritm pentru a atinge acele obiective de învățare stabilite la nivel de ciclu. Și, bineînțeles, sunt de părere că pe lângă această autonomie trebuie să le dăm și instrumentele să o folosească, inclusiv la nivel de competențe de proiectare a învățării într-un mod diferit de cel practicat acum”, a arătat Radu Szekely.

Fiind unul dintre numele vehiculate pentru funcția de ministru al Educației, Radu Szekely a precizat că nu este membru al niciunui partid politic, dar crede că ”pentru a realiza niște lucruri majore, pentru a produce schimbare, este nevoie de compromis politic și de consens politic”: ”Adică ar trebui să fim capabili să trecem peste un crez politic pentru a realiza un bine comun. Desigur, asta nu înseamnă că aș trece niciodată peste niște valori fundamentale și nici nu aș fi vreodată de acord cu un compromis la nivel profesional pentru a atinge un obiectiv politic.

Interviul integral pe turnulsfatului.ro

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here