Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița intenționează să aplice propriile planuri-cadru liceale începând din anul școlar 2026-2027, odată cu generația de elevi care intră în clasa a IX-a. Pilotarea constă în redistribuirea disciplinelor între anii de studiu, urmărindu-se continuitatea în învățare la disciplinele de examen pe tot parcursul liceului, dar și reducerea încărcării orare în clasele a XI-a și a XII-a. Concret, colegiul propune ca materii de examen să fie aduse mai aproape de Bacalaureat, în clasele terminale, în timp ce altele vor fi mutate în clasele a IX-a și a X-a. În paralel, se pune accent pe specializare în clasele a XI-a și XII-a, prin suplimentarea orelor la disciplinele de profil și prin introducerea unor opționale axate pe practică și interdisciplinaritate.
Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița se numără printre cele 28 de unități de învățământ din țară care vor să piloteze planuri-cadre alternative începând din următorul an școlar (planurile-cadru conțin disciplinele pe care le studiază elevii și numărul de ore alocat fiecărei discipline). În momentul de față, proiectele propuse sunt în etapa de analiză și evaluare, lista finală a unităților-pilot urmând să fie anunțată până cel târziu în data de 15 martie.
- Reamintim că, din toamnă, vor intra în vigoare noile planuri-cadru de liceu pentru elevii de clasa a IX-a, aceștia fiind prima generație care va susține examenul Bacalaureat în noua formulă, cu probă orală la română, probe orale la două limbi străine și probă de competențe digitale, plus probele scrise: Limba și literatura română (diferențiat pentru specializarea Filologie), două probe scrise obligatorii – specifice profilului sau specializării și o probă scrisă obligatorie pentru evaluarea competențelor de bază la discipline opuse profilului/specializării.
Ce propun proiectele-cadru ce ar urma să fie pilotate la colegiul din Reșița? ”Practic, redistribuim orele și materiile între anii de studiu având în vedere finalitatea liceului, adică examenul de Bacalaureat care face verificarea competențelor și a tot ceea ce au învățat copiii în școală, dar, în același timp, și competențele pe care trebuie să le aibă copiii pentru viață. Vrem să facem altfel materia obișnuită, programele obișnuite, dar cu o mai mare flexibilizare a parcursului școlar și redistribuirea disciplinelor și a orelor între anii de studiu astfel încât să scădem presiunea din anii terminali când copiii se concentrează pe examenul de Bacalaureat, pe pregătirea pentru facultate”, explică profesorul Adrian Doxan, directorul colegiului (foto), într-un interviu pentru SparkNews.ro.
Altfel spus, clasele a IX-a și a X-a vor fi focalizate pe ”o pregătire generală, cu un oarecare accent pe specializare”, în timp ce clasele a XI-a și a XII-a se vor concentra pe specializare și pe pregătirea pentru Bacalaureat.
Dacă la Real se dorește o suplimentare a matematicii, a informaticii și a științelor, inclusiv prin introducerea unor opționale axate pe competențe de care elevii au nevoie în viață, la Uman are loc o redistribuire consistentă a materiilor între anii de studiu. De exemplu, Logica din clasa a IX-a ar urma să fie studiată în clasele XI-XII, în timp ce orele de matematică și de științe se vor regăsi în toți anii de liceu.
Colegiul propune patru planuri-cadru spre pilotare pentru specializările Filologie, Științe ale naturii și – o noutate – pentru două specializări de Matematică-informatică: Matematică–informatică – Robotică și 3D printing și Matematică–informatică – Comunicare în era digitală. Pentru toate cele patru specializări, proiectul vine cu mutarea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” din clasa a XI-a în clasa a IX-a și a „Istoriei comunismului din România” din clasa a XII-a în clasa a X-a, iar ”Economia și educația antreprenorială” este dusă din clasa a XII-a în clasa a X-a sau a XI-a.
În plus, numărul orelor de educație fizică este suplimentat cu o oră în clasele IX-X și cu 0,5 ore pe săptămână în clasele XI–XII, în timp ce ora de educație artistică din clasa a XI-a se redistribuie în ultimii doi ani de liceu – 0,5 ore pe săptămână în clasa a XI-a, 0,5 ore pe săptămână în clasa a XII-a – și se cuplează cu Educația fizică. De asemenea, față de planurile-cadru standard, la toate specializările crește numărul orelor de limba și literatura română și de limbi străine, în funcție de profil. (propuneri de redistribuire și suplimentare a orelor pentru fiecare specializare → la finalul interviului)
Ideea de a pilota planuri-cadru proprii – explică Adrian Doxan – a fost susținută de aproape 75% dintre profesorii colegiului și validată, prin vot, de către reprezentanții părinților. ”Dacă această pilotare funcționează și este o alternativă viabilă, asta înseamnă, de ce nu, apariția unor noi specializări. Nu va mai fi Matematică-informatică simplă, va fi Matematică-informatică Robotică și 3D printing”, spune directorul.
Interviul integral cu Adrian Doxan, directorul Colegiului Național „Traian Lalescu” din Reșița
SparkNews.ro: În primul rând, de ce vă doriți propriile planuri-cadru și nu mergeți pe planurile-cadru standard care intră și ele în vigoare din toamnă?
Prof. Adrian Doxan: Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița a fost și este cea mai bună unitate de învățământ din județ. Tot timpul am fost obișnuiți să fim cumva cu un pas înainte și să oferim servicii de calitate, nu neapărat pentru școală care are o cultură organizațională foarte puternică, ci mai ales pentru elevi și pentru părinți. Ne-am dorit, în clipa în care am identificat această oportunitate, să arătăm că putem să facem lucrul acesta și nu vrem să îl facem pentru noi, ci pentru copii, să venim în ajutorul copiilor și să consolidăm această poziție fruntașă pe care o avem în momentul de față în județ.
Am avut în vedere unele nemulțumiri față de obligativitatea de a face anumite discipline în anumiți ani, dar și presiunea care este pusă pentru anii terminali de liceu. Copiii, în general, simt o apăsare, ei vor o schimbare, ceva care să-i ajute nu numai pentru viața de liceu, dar și să se simtă pregătiți să facă alegeri în cunoștință de cauză pentru ceea ce urmează după liceu. Atunci, noi am dorit să facem acest lucru pentru copii, fără să afectăm foarte mult ceea ce înseamnă catedre, norme ale profesorilor din școală. A trebuit să găsim un echilibru între nevoile beneficiarilor primari, ale elevilor, și ale celor care asigură îndeplinirea acestor nevoi, adică ale profesorilor, și totul să vină ca un răspuns al școlii pentru comunitatea locală.
Ce aduc nou, diferit planurile-cadru pe care intenționați să le pilotați comparativ cu cele standard?
Din start, ele au fost gândite astfel încât să asigure aceleași conținuturi pe care le dau planurile-cadru standard, dar cu o altă distribuire. Practic, redistribuim orele și materiile între anii de studiu având în vedere finalitatea liceului, adică examenul de Bacalaureat care face verificarea competențelor și a tot ceea ce au învățat copiii în școală, dar, în același timp, și competențele pe care trebuie să le aibă copiii pentru viață. Nu vrem să introducem neapărat conținuturi noi, ci vrem să facem altfel materia obișnuită, programele obișnuite, dar cu o mai mare flexibilizare a parcursului școlar și redistribuirea disciplinelor și a orelor între anii de studiu astfel încât să scădem presiunea din anii terminali când copiii se concentrează pe examenul de Bacalaureat, pe pregătirea pentru facultate. În acest sens, ne-am gândit ca anumite discipline care pot fi făcute și care au justificare pedagogică pentru acest lucru să fie duse în clasele a IX-a și a X-a.
Este vorba de materii care, în mod normal, se studiază în clasele a XI-a, a XII-a și dvs. le duceți mai jos…
Da, le ducem în clasa a IX-a sau a X-a. Dar sunt și discipline pe care le mutăm în clasele terminale. De exemplu, la specializarea Filologie. Noi am observat că, la examenul de Bacalaureat, foarte mulți copii de la Filologie își aleg Logica. În planurile-cadru standard, Logica se studiază în clasa a IX-a 2 ore pe săptămână. Practic, în clasa a IX-a, elevii studiază 2 ore de logică, în clasa a X-a nimic, în clasele a XI-a și a XII-a nimic. Fac alte discipline socio-umane – Filosofie, Educație antreprenorială, Sociologie. Din moment ce foarte mulți copii își aleg Logica la examenul de Bacalaureat, nu vedem ce sens are să facă 2 ore de logică în clasa a IX-a. Nouă ni s-ar părea normal să facă o oră de logică în clasa a XI-a și o oră de logică în clasa a XII-a.
Argumentele ar fi: 1. Logica se mută mai aproape de examen; 2. nu avem 2 ore pe săptămână, adică nu avem o cantitate mare de materie pe parcursul unui întreg an, ci avem o cantitate mai mică de materie pentru că aceeași programă se studiază în 2 ani de zile și copiii pot să o aprofundeze. Dacă distribui materia trei sferturi în clasa a XI-a și un sfert în clasa a XII-a, îți rămâne timp ca în clasa a XII-a să recapitulezi materia, copiii o au proaspăt în minte, faci pregătire pentru Bacalaureat și asta îi ajută pe ei pentru că merg în examen cu materia proaspătă. Făcând pregătire la școală, nu mai au nevoie de meditații, de pregătire particulară, deci îi ajută și pe părinți, este un lucru câștigat pentru toată lumea. Profesorii nu pierd ore pentru că sunt tot 2 ore de logică, doar că sunt distribuite în alți ani.
Câte ore sunt prevăzute în planurile-cadru alternative pentru clasele a XI-a și a XII-a?
În planul-cadru standard sunt 33 de ore în clasa a XI-a și 32 de ore în clasa a XII-a. La noi sunt cu o oră mai puțin. Per ansamblu, în patru ani de zile, într-un plan-cadru standard sunt 4.410 ore. În planurile-cadru pe care le-am propus noi, peste tot avem o diminuare cu 35 de ore. Suntem sub planul cadru-standard, făcând exact aceeași materie. Noi trebuie să ne asigurăm că sunt posibile transferuri între un elev care urmează o școală care studiază conform unui plan-cadru standard și un elev care studiază la noi la școală conform unui plan-cadru alternativ. Sunt asigurate aceleași competențe care sunt competențele absolventului de liceu, parcurgem exact aceeași materie. Diferența o facem printr-o serie de opționale pe care le propunem strategic în funcție de disciplinele de la o specializare și pe care le adaptăm astfel încât să le ofere elevilor competențe de gândire critică, care să îi ajute mai departe în viață.
Dau exemplul unui elev de la profilul Real. Când cineva spune că se duce la Științe ale naturii sau la Matematică-informatică, se gândește că el trebuie să știe matematică, trebuie să știe fizică, trebuie să știe informatică, chimie, științe exacte ș.a.m.d. Ei bine, da, pentru că a ales acest profil, dar el trebuie să fie și un foarte bun comunicator. Adică să aibă abilități pe care le au în mod normal cei de la Filologie, dar aceste abilități de comunicare trebuie să se ducă în zona lui de interes. Dacă vorbim despre un informatician, știm cu toții că informaticienii lucrează pe proiect. Proiectele nu sunt ale unui om, sunt ale unei echipe, deci tu trebuie să ai abilități și competențe de comunicare să faci față muncii în echipă, să îți expui în mod logic și coerent ideile, să ai capacități de negociere și să-și prezinți munca.
Concret, le propuneți elevilor opționale prin care să își dezvolte aceste abilități de comunicare?
Da, iar acele opționale sunt duse în zona de arie curriculară Limbă și comunicare. De exemplu, am propus o specializare pe care am numit-o Matematică-informatică – Comunicare în era digitală.
Aveți două specializări de Matematică-informatică, ceva nou…
Clasa de bază de la care pleacă este Matematică-informatică, dar propunem două specializări: Matematică-informatică – Robotică și 3D printing, unde punem accent pe partea tehnologică, de aplicare concretă a cunoștințelor în tehnologie, și Matematică-informatică – Comunicare în era digitală, în care punem accent pe comunicare. De exemplu, la limba modernă, am propus următoarele opționale (CDEOȘ-uri): în clasa a IX-a – ”The science of discovery” (”Știința descoperirilor”), în clasa a X-a – ”Cyber Safe. Essential Skills”, în clasa a XI-a – ”Debate and critical thinking”, iar în clasa a XII-a – ”Career english mastery”.
Practic, mergem pe o istorie a descoperirilor științifice în clasa a IX-a, continuăm cu partea de siguranță în mediul online în clasa a X-a, cu dezbatere și gândire critică în clasa a XI-a, iar în clasa a XII-a ajung să învețe să își facă curriculumul vitae, să-și caute joburi și toate acestea se fac în limba engleză. Le dau competențe de comunicare legate de profilul real, care îi vor ajuta în viața care urmează după liceu.
Împărțirea aceasta la Matematică-informatică – Robotică și 3D printing, pe de o parte, și Comunicare în era digitală, pe de altă parte, se va regăsi în oferta educațională pentru admiterea în clasa a IX-a de anul viitor?
Da, noi avem patru planuri-cadru diferite: un plan-cadru pentru Fiologie, un plan-cadru pentru Științe ale naturii și două planuri-cadru pentru specializarea Matematică-informatică – un plan-cadru pentru Matematică-informatică – Robotică și 3D printing și un plan-cadru pentru Matematică-informatică – Comunicare în era digitală.
La Filologie, propuneți menținerea matematicii și a științelor pe întreaga durată a liceului, acestea fiind discipline de examen la BAC începând din 2030 pentru elevii de la această specializare. Cum arată arhitectura orară în planurile-cadru alternative?
La Filologie, Matematica, în mod normal, ar fi trebuit făcută în clasa a IX-a și a X-a, câte 2 ore pe săptămână. Dacă ne uităm pe ceea ce înseamnă Bacalaureat 2030, elevii de la Filologie trebuie să dea o probă scrisă pentru evaluarea competențelor de bază la alegere între Matematică, Fizică, Chimie, Biologie. Acestea sunt discipline din profilul opus. În planul-cadru standard, Matematica, Fizica, Chimia, Biologia, toate sunt concentrate în clasa a IX-a și a X-a și au pauză în clasele a XI-a și a XII-a. Atunci, noi am spus nu le mai facem doar în clasa a IX-a și a X-a pentru că acea pauză care vine în clasele a XI-a și a XII-a îl dezavantajează pe elev și facem cele patru ore de matematică din clasa a IX-a și a X-a câte o oră în clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a.
Fizica avea 2 ore în clasa a IX-a și a X-a, o oră în clasa a IX-a, o oră în clasa a X-a. Noi propunem câte o jumătate de oră pe săptămână, dar din clasa a IX-a până în clasa a XII-a. Exact aceeași poveste și la Chimie, iar Biologia care avea 2 ore în clasa a IX-a și a X-a (o oră în clasa a IX-a, o oră în clasa a X-a), o păstrăm la o oră în clasa a IX-a, o oră în clasa a X-a, dar suplimentăm cu o oră în clasa a XI-a și în clasa a XII-a. De ce? Pentru că uitându-ne la numărul de elevi în funcție de ceea ce aleg ei la Bacalaureat, observăm numărul mare de elevi care aleg ca materie de BAC Biologia. Atunci am spus așa: care va fi probabilitatea ca un elev de la Filologie să aleagă Matematică, Fizică sau Chimie? Probabilitatea este relativ mică, e mult mai tentant pentru elevi să aleagă Biologia.
Am zis atunci să păstrăm Biologia cu câte oră în clasele a IX-a și a X-a, cum au planurile-cadru standard, și suplimentăm cu câte o oră în a XI-a și a XII-a. Pentru celelalte discipline, în cazul în care un elev de la Filologie descoperă o pasiune sau o afinitate pentru Matematică, Fizică sau Chimie, va păstra contactul cu aceste materii în cei 4 ani de zile, dar nu cu o încărcare atât de mare pe săptămână. Nu cu 2 ore pe săptămână în clasa a IX-a și 2 ore în clasa a X-a, ci cu câte o oră dintr-a IX-a până în a XII-a.
Pentru elevii de la Științe ale naturii și Matematică-informatică, ce propuneți în planurile-cadru din perspectiva noului Bacalaureat?
Vă dau un exemplu pentru Științe ale naturii. În planul-cadru standard, Limba și literatura română are 3 ore în clasa a IX-a, 3 ore în clasa a X-a, 2 ore în clasa a XI-a și 2 ore în clasa a XII-a. Noi venim și spunem: facem româna 3-3-3-3, adică suplimentăm în clasa a XI-a și a XII-a, când se apropie Bacalaureatul, cu câte o oră pe săptămână. La limba modernă 1, elevii ar avea câte 2 ore pe săptămână dintr-a IX-a până într-a XII-a, conform planului-cadru standard, noi propunem 3 ore pe săptămână dintr-a IX-a până într-a XII-a, cu observația făcută mai devreme: adaptăm acea oră în plus pe discursul științific.
Începând din 2030, elevii vor da BAC-ul la două limbi străine. Cum vin aceste planuri-cadru în sprijinul elevilor în ceea ce privește limba modernă 2?
Va fi probă orală la două limbi străine, într-adevăr. În planurile-cadru propuse de noi, limba modernă 1 în loc să aibă 2-2-2-2, are 3-3-3-3, iar limba modernă 2 care avea 1-1-1-1, la noi va avea 2-2-1-1. Am suplimentat în clasa a IX-a și a X-a. De ce? Pentru că nu vrem să îi încărcăm în clasele a XI-a și a XII-a. De asemenea, în planul-cadru standard există ”Discursuri multiple: literatură și științe” în clasa a XI-a, însă noi am împărțit-o 0,5 în clasa a XI-a și 0,5 în clasa a XII-a.
La specializarea Științe ale naturii, aria curriculară ”Limbă și comunicare” are 805 ore alocate în planul-cadru standard, la noi, prin ceea ce am propus, va avea 1.085 de ore. Matematica și științele au în planul stardard 1.680 de ore, noi ne ducem la 1.925, ținând cont de ceea ce v-am spus: coborârea presiunii în clasele a XI-a și a XII-a. Deci coborâm presiunea de pe materiile care nu fac parte din specializare, dar le suplimentez pe cele din specializare. Într-un fel, în clasele a IX-a și a X-a lăsăm o pregătire generală, cu un oarecare accent pe specializare, venind într-a XI-a și a XII-a, unde iau presiunea ariei curriculare care nu aparține specializării, și suplimentez numărul de ore la specializarea respectivă.
La Științe ale naturii, propuneți foarte multe opționale, unele interdisciplinare ca Biofizica, Chimia virtuală, Biochimia sau axate pe descoperire, experimente, precum Biologia aplicată. Puneți accentul pe practică… Vor putea fi studiate de elevi pe tot parcursul liceului sau doar în clasele a XI-a și a XII-a?
Sunt propuse, în general, în clasele a XI-a și a XII-a. Da, punem accentul pe practică. Lumea vede liceele teoretice ca licee unde elevii învață teorie și fac prea puțină practică. Noi avem, încă din anii ’80, o școală postliceală sanitară. Avem experiență pentru partea care este legată de medicină: biochimie, biofizică, biologie aplicată. Atunci, valorificăm această experiență pe care o avem prin modul în care propunem aceste opționale în clasele a XI-a și a XII-a.
La Chimie este o propunere extraordinară: toată materia de liceu va fi reorganizată pe module. Aceste module au un parcurs logic, construit în funcție de ceea ce au constatat profesorii. Ei au văzut elemente din gimnaziu care trebuie reconsolidate pentru că elevii nu au acordat atâta atenție în clasa a VII-a și a VIII-a pentru că se apropia examenul de Evaluare Națională. Profesorii au zis atunci că fac un modul de început în care reiau această parte și se asigură că toți elevii sunt la același nivel, apoi merg mai departe cu studiul spre practică, cu Chimie virtuală, cu chimie pentru cei care au de gând mai departe să meargă la Medicină și cu o componentă pentru performanță pentru cei interesați de concursurile școlare și de specialitatea în sine, Chimia.
Un opțional interdisciplinar, care împletește două materii, precum Biochimia, îl predă un singur profesor sau se coordonează cei doi profesori și îl predau împreună?
Biochimia este predată de profesorul de chimie pentru că el face Biochimie la postliceală și o face de ani de zile, are experiență. ”Biologia aplicată” o face profesorul de biologie, Biofizica o face profesorul de fizică. Valorificăm experiența pe care școala o are și care vine din faptul că la noi funcționează această școală postliceală cu specific sanitar de foarte mult timp. Dar asta nu ne împiedică – și vom evalua în ce măsură putem face acest lucru – să avem o evaluare pe proiect care să acopere și partea de Biologie, și de Biofizică, și de Biochimie.
Dacă stau să mă gândesc – și eu am predat Biofizica – la procesele neuronale care au loc în creier, biologia acoperă partea de neuroni, de sistem nervos ș.a.m.d, iar fizica și chimia pot să acopere partea de sinapse pentru că există sinapse cu funcționare electrică, sunt noțiuni acoperite din fizică, și există sinapse chimice care pot fi acoperite de partea de chimie. Astfel avem un proiect în care intervin toate cele trei materii pentru care se poate face o evaluare interdisciplinară.
În privința matematicii, aceste planuri-cadru alternative aduc ceva nou legat de modul de predare?
După cum v-am spus, la Real se vine cu o suplimentare clară a matematicii, la Uman se face acea redistribuire. Ideea este că la Uman se va pune accent pe chestiuni practice. Elevului de la Filologie îi asigur competențele pe care trebuie să le aibă la final de liceu. Dacă vrea să dea Bacalaureatul la Matematică, el trebuie să aibă competențele respective, dar punem accent pe matematica aplicată. Să-și calculeze o dobândă, să vadă care credit este mai avantajos, să învețe să citească un grafic pentru că și acest lucru este literație până la urmă, să vadă unde sunt maxime, minime, să culeagă niște date dintr-un tabel ș.a.m.d.
Ce faceți la informatică pentru a depăși stadiul de teorie, copiii să știe, de exemplu, să programeze?
Inițial, am avut o discuție în care s-a propus să nu se mai studieze limbajul abstract, adică C++, și să se facă Python. Profesorii de informatică au spus însă că Python înseamnă, din punctul lor de vedere, o coborâre a ștachetei pentru că la Python nu îți dezvolți gândirea pentru a face acel raționament abstract în care tu știi cum codifici. La Robotică și 3D printing vorbim de roboți, iar roboții aceia au plăci de bază care trebuie programate și elevul trebuie să știe programarea clasică. Atunci, profesorii au zis așa: dacă suplimentăm orele de informatică la clasa de Robotică și 3D printing, atunci putem să facem Python pe care îl dă programa clasică, dar putem să facem și C++ care vine cu o aplicație practică: elevii programează roboți și văd exact instrucțiunile învățate în mod teoretic cum se transpun în practică.
Dacă ne uităm la Mate-info în planul-cadru standard, elevii ar avea informatică 2 ore în clasa a IX-a, 2 ore în clasa a X-a, 4 ore într-a XI-a și 3 ore într-a XII-a. Noi, la clasa aceasta de Robotică, ca să facem și Python și C++, mergem pe 4-4-6-6. De la 525 de ore pe an ajungem la 840. Venim cu această suplimentare pentru a păstra programa clasică, adică ce face planul-cadru standard, dar și pentru a păstra și lucrul pe care profesorii l-au observat că este esențial pentru un programator, adică limbajul abstract C++, cu aplicații concrete în programarea roboților.
Prin aceste planuri-cadru propuse, crește numărul orelor de sport și se menține Educația artistică până în clasa a XII-a. Să ne explicați de ce mergeți pe această soluție.
Constatăm o nevoie la copii în sensul acesta. Dacă mă gândesc la clasele de Matematică-informatică, ei stau foarte mult în fața calculatorului, în fața device-urilor și atunci vrem ca într-un mediu organizat, la școală, să aibă discipline care să îi determine să se miște. Face bine la sănătate din toate punctele de vedere. Nu doar sănătatea fizică, vorbesc și de sănătatea mentală pentru că în clipa în care practici un joc, faci mișcare, atunci, coroborat cu partea de Educație artistică, coboară presiunea de pe gândire și este dusă într-o activitate practică care descătușează energia și faci asta într-un mod constructiv. Practic, îi îmbunătățești starea de bine, pentru că tot vorbim de starea de bine a elevului în școală.
Cum va fi alocarea orară cu sport și educație artistică?
Conform planurilor-cadru standard, elevii ar avea Arte în clasa a IX-a, a X-a și a XI-a câte o oră pe săptămână, iar Educația fizică ar avea câte o oră pe săptămână în clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a. Noi spunem în felul următor: Artele rămân cu o oră pe săptămână în clasele a IX-a și a X-a, dar ora dintr-a XI-a o facem 0,5 în a XI-a și 0,5 în a XII-a, iar Educația fizică o facem 2 ore în a IX-a, 2 ore în a X-a, 1,5 ore în a XI-a și 1,5 ore în a XII-a. Și alternăm cu Artele. Bineînțeles că Artele se pot întâlni cu Educația fizică în dans, se pot întâlni cu opționalele care sunt propuse la limbile străine, pentru că avem și teatru, opțional de teatru la limba modernă 2.
Deci mergem pe trei paliere, le unim în trei locuri: mișcare, artă și limbă străină. Dacă va exista interes din partea elevilor, mă gândesc că pentru orele acestea suplimentare putem să facem și ore de înot la bazin și sunt convins că primăria ne poate sprijini. În același timp, dacă un elev face sport de performanță, pentru că avem și astfel de copii, îi vom recunoaște pregătirea pe care o face la echipă sau cu antrenorul, dacă este sport individual. El nu va participa la aceste ore de la școală.
Insist pe un lucru de care, în mod cert, sunt interesați părinții și viitorii elevi: toate aceste suplimentări și redistribuiri nu înseamnă ore mai multe, conform proiectului pilot…
Sub nicio formă. Nu facem altceva decât o redistribuire a orelor de la diverse materii între anii de studiu. Marele câștig este această redistribuire a disciplinelor pe care în mod normal nu puteai să o faci. În planul-cadru standard nu puteam să mut ”Istoria comunismului” din clasa a XII-a în clasa a X-a. Nu puteam să fac matematică la Filologie timp de 4 ani de zile, trebuia să fac doar în clasele a IX-a și a X-a. Nu puteam face fizică în a XI-a și a XII-a, trebuia să fac doar în a IX-a și a X-a. La fel și chimia, la fel și biologia. Marele câștig al proiectului pilot este posibilitatea să redistribui orele alocate unei discipline astfel încât ele să răspundă mai bine la nevoia copilului și să asigure o mai bună atingere a competențelor pe care trebuie să le aibă un copil la finalul liceului.
Cum arată redistribuirea/suplimentarea orelor pe specializări
Propuneri pentru specializarea Filologie
- Limba și literatura română: suplimentare cu două ore pe săptămână în clasele XI-XII.
- Literatura universală: extinderea studiului disciplinei pe parcursul tuturor celor patru ani de liceu (o oră pe săptămână).
- Limbi moderne: suplimentarea orelor la limba modernă 1 și limba modernă 2 în clasele a IX-a și a X-a cu o oră pe săptămână.
- Limba latină: schimbarea distribuției orelor de la formatul din planul-cadru standard (1-1-2-1) la unul intensiv în primii ani (2-2-1-0).
- Matematică: menținerea matematicii pe întreaga durată a liceului prin distribuirea orelor din clasa a IX-a până în clasa a XII-a (câte o o oră pe săptămână) în loc de concentrarea în primii doi ani din planul-cadru standard (câte două ore în clasele a IX-a și a X-a).
- Fizică și Chimie: redistribuirea disciplinelor în toți cei patru ani de liceu (planul-cadru standard prevede ore doar în clasele a IX-a și a X-a).
- Biologie: introducerea unei ore pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a și trecerea la formatul 1-1-1-1 față de 1-1-0-0 în planul-cadru standard.
- Economie și educație antreprenorială: redistribuirea orelor dintr-un format compact (2 ore în clasa a XII-a) într-un format eșalonat (1 oră în clasa a X-a și 1 oră în clasa a XI-a).
- Sociologie: mutarea disciplinei din clasa a X-a în clasa a XII-a.
- Logică: redistribuirea orelor în ultimii doi ani de liceu – câte o oră pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a, față de 2 ore în clasa a IX-a în planul-cadru standard.
- Psihologie: mutarea orelor în clasa a XI-a și XII-a (față de X-a și a XI-a în planul-cadru standard).
- Filosofie: câte o oră în clasele XI-XII (față de 2 ore în clasa XI-a în planul-cadru standard).
- Suplimentare a orelor de Istorie și Geografie în clasele a XI-a și a XII-a.
Propuneri pentru specializarea Științe ale naturii
- Limba și literatura română: o oră în plus pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a.
- Limba modernă 1: o oră în plus pe săptămână în toate clasele de liceu.
- Limba modernă 2: o oră în plus pe săptămână în clasele IX-X.
- Matematică: o oră în plus pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a.
- Fizică: o suplimentare de 0,5 ore/săptămână în clasele a XI-a și a XII-a prin introducerea opționalului ”Biofizică”.
- Chimie: o oră suplimentară pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a (format 3-3-4-4) → curriculum extins pe cursuri (structură modulară).
- Biologie: suplimentarea cu o oră pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a, prin introducerea opționalului „Biologie aplicată”.
- Economie și educație antreprenorială: mutarea orei din clasa a XII-a în clasa a XI-a.
- Sociologie: mutarea disciplinei din clasa a X-a în clasa a XI-a.
- Filosofie: mutarea disciplinei din clasa a XI-a în clasa a XII-a.
Propuneri pentru specializarea Matematică-Informatică – Robotică și 3D printing
- Limba și literatura română: o oră suplimentară pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a.
- Limbă modernă 2: + 0,5 ore/săptămână în clasele IX-X.
- Matematică: o oră în plus pe săptămână în clasele a XI-a și a XII-a.
- Biologie: + 0,5 ore/săptămână în clasele IX-XII prin introducerea opționalului „Biologie aplicată”.
- Chimie: redistribuirea orelor dintr-un format 2-2-1-1 ore/săptămână într-un format 1,5-1,5-1,5-1,5 ore/săptămână.
- Informatică: suplimentarea orelor în toți anii de liceu – se propune trecerea de la formatul 2-2-4-3 ore/săptămână la 4-4-6-6/săptămână.
- Economie și educație antreprenorială: mutarea orei din clasa a XII-a în clasa a XI-a.
- Sociologie: mutarea disciplinei din clasa a X-a în clasa a XI-a.
- Filosofie: mutarea disciplinei din clasa a XI-a în clasa a XII-a.
Propuneri pentru specializarea Matematică-Informatică – Comunicare în era digitală
- Limba și literatura română: o oră suplimentară pe săptămână în clasele XI-XII.
- Limba modernă 1 și 2: câte o oră în plus pe săptămână în fiecare an de liceu.
- Matematica: + 1 oră/săptămână în clasele a XI-a și a XII-a.
- Chimie: redistribuirea uniformă a materiei în clasele IX-XII.
- Biologie: suplimentarea cu 0,5 ore/săptămână din clasa a IX-a până în clasa a XII-a.
- Informatică: suplimentarea orelor prin introducerea opționalului „Web Design și Dezvoltare Web” – se trece de la o distribuție de tip 2-2-4-3 ore/săptămână la o distribuție de tip 3-3-4-4 ore/săptămână.
- Economie și educație antreprenorială: mutarea orei din clasa a XII-a în clasa a XI-a.
- Sociologie: mutarea disciplinei din clasa a X-a în clasa a XI-a.
- Filosofie: mutarea disciplinei din clasa a XI-a în clasa a XII-a.
Sursa foto: Facebook/ CNTLR – Colegiul Național ”Traian Lalescu” Reșița
Citește și:
- Program-pilot pentru clasele a VIII-a și a XII-a, la un colegiu din Brăila. Elevii vin trei zile pe săptămână la școală: „E un proiect benefic, ne concentrăm pe examen”
- Colegiu din Petroșani, școală-pilot: Elevii au mai puține discipline pe săptămână, cei de clasa VIII-a și a XII-a au trecut în sistem hibrid și se pregătesc pentru examene
- Un alt mod de a face școală, experimentat la o clasă de-a V-a: Tezele au fost eliminate, materia este predată pe arii de învățare
- Școală-pilot pentru educația outdoor: Mediile au crescut, elevii au mai multă încredere în ei, sunt mai dezinvolți și participă cu plăcere la ore
