Fiecare zi începe cu întâlnirea de dimineață pentru elevii clasei a V-a de la Școala Gimnazială ,,Gheorghe Vernescu” din Râmnicu Sărat. Este generația care trece printr-un proiect pilot, în care profesorii predau colaborativ. Materia este împărțită pe arii de învățare, biologia este cuplată cu geografia, matematica cu TIC și educația tehnologică, româna cu limbile străine, astfel încât conținuturile sunt corelate și sunt predate o singură dată, fără să se mai repete. ”A fost limitat acel preaplin al conținuturilor”, după cum explică directorul școlii, Geanina Lalu Popescu. În plus, profesorii desfășoară periodic ore în comun, progresul copiilor este urmărit pe fișe de competențe, iar tezele clasice dispar și în locul lor apar portofoliile elevilor. Întâlnirea de dimineață, alături de profesorul diriginte, este momentul în care copiii socializează, dar și un prilej pentru ei de a face teme ori proiecte.
Școala din Râmnicu Sărat este una dintre cele șase școli pilot incluse în programul aprobat de Ministerul Educației. Proiectul demarat la clasa a V-a se numește ”Școala campus, școala copiilor fericiți” și se va desfășura pe parcursul a patru ani. Pentru cei 23 de copii, școala se va derula într-un alt mod față de ceea ce fac colegii lor mai mari de gimnaziu sau au făcut generațiile anterioare de clasa a V-a, o schimbare decisă la nivelul școlii pornind de la realitățile cu care se confruntă unitatea de învățământ.
La Școala Gimnazială ”Gheorghe Vernescu” învață 340 de elevi. Este o școală mică, în apropierea unui cartier mărginaș, unde vin copii din toate mediile sociale. Potrivit directorului școlii, Geanina Lalu Popescu, copiii care provin din mediile dezavantajate, din centrele de plasament și elevii cu CES constituie cam jumătate din populația școlară. ”Colectivele de elevi sunt foarte eterogene. Practic, într-o clasă avem copii care provin din case de tip familial, din centre de plasament, copii din medii dezavantajate, copii cu CES (aproape în fiecare clasă avem 1-2 copii cu CES, suntem școala din oraș cu cei mai mulți copii cu CES) și copii cu care putem lucra și cu care putem face performanță. Din tot acest curcubeu, am simțit nevoia să ne adaptăm la profilul fiecărei clase, astfel încât să asigurăm nevoile de învățare ale tuturor copiilor”, spune directoarea.
Tezele eliminate
Proiectul presupune, pe de o parte, crearea unui ”climat prietenos și stimulativ” de învățare, iar pe de altă parte, o transformare curriculară și o flexibilizare a programului. O zi la școală pentru elevii de clasa a V-a începe la 8.00 și se termină la 16.00. Prima oră nu este însă una de curs. Până la 9.00 (când începe programul întregii școli), copiii participă la o întâlnire de dimineață alături de diriginte, practic, o punte către orar, în care ei socializează și lucrează. ”Profesorul diriginte, pentru care noi am solicitat în planul de încadrare încă cinci ore în plata cu ora, vine în fiecare dimineață de la 8.00 la 9.00 și întâmpină elevii. Este o oră care îi ajută pe copii pentru că în acest timp ei relaționează, fac niște ancore privind ziua anterioară, pot lucra la un proiect, la o temă sau își pot completa portofoliul”, explică directoarea.
Portofoliul elevului este una dintre noutăți și înlocuiește tezele la limba română și la matematică, care au fost astfel eliminate. Fiecare elev are în clasă o mapă, la care are acces permanent și în care sunt adunate fișe de lectură, teste de evaluare, desene, schițe, teme individuale sau de grup. La fiecare două săptămâni, portofoliul este ”verificat cantitativ”, dacă temele propuse pentru intervalul respectiv au fost sau nu realizate.
”Dacă nu, copilul le poate realiza și mai târziu. Acest portofoliu ajută foarte mult pentru că se poate vedea și un progres al implicării copilului în învățare. Chiar și copiii cei mai slabi, care ani de zile au venit cu tema nefăcută, văzând la colegi că au deja patru fișe în portofoliu și ei nu au decât una, își doresc și ei să facă. Atunci, ora aceasta de dimineață îi ajută să țină pasul cu ceilalți copii. Ajută foarte mult în progresul acesta al învățării.
Pe termen scurt, îl motivează pe copil, pe termen lung este un instrument valoros pentru profesori. Când s-a pus problema introducerii portofoliului, a fost o discuție că împovărăm părinții… Nu este deloc așa. Portofoliul acesta este făcut 90% la școală, din activități în clasă sau teme scurte care pot fi realizate fie în clasă, fie acasă și le asigură copiilor o evaluare lipsită de stres”, spune Geanina Lalu Popescu.
O zi la școală
Întâlnirea de dimineață continuă cu trei ore de curs, de la 12.00 la 13.00 este programată pauza de prânz, urmată de încă două ore, iar la final, timp de o oră, copiii participă la ateliere, cluburi sau diferite activități extrașcolare. ”În orarul pe care l-am făcut, dimineața sunt acele ore considerate mai dificile, iar după-amiaza sunt ateliere, cluburi de muzică, de pictură. Scopul final al proiectului nostru este ca în clasele mari, a VII-a și a VIII-a, să putem dezvolta un curriculum la decizia elevilor. Dacă în acești ani descoperim un elev care este pasionat de muzică, să putem în clasele a VII-a și a VIII-a să includem individual în orarul copilului aceste ore la decizia elevului”, declară directoarea.
Orarul clasei a V-a. Ziua de luni:
– 8.00-9.00: Primire elevi (întâlnirea de dimineață)
– 9.00-12.00: Limba română (2 ore); Limba franceză (1 oră)
– 12.00-13.00: Pauză
– 13.00 – 14.00: Educație muzicală
– 14.00-15.00: Educație fizică
– 15.00 -16.00: Atelier (muzică și mișcare)
În plus, extinderea orelor până după-amiaza – mai spune Geanina Lalu Popescu – a pornit și de la o nevoie a părinților, constată în ultimii ani, care nu aveau cu cine să își lase copiii. Pentru a veni în întâmpinarea acestora, școala a derulat programul ”Școala de după-amiază”, în care, pe bază de voluntariat, profesorii rămâneau cu copiii după ore și desfășurau diferite activități. ”Ne-am dat seama că elevii se pliază foarte bine pe ceea ce faci dincolo de rigoarea catalogului, de rigoarea programului școlar și pot învăța mult mai ușor, într-un mediu mai relaxat.
De aceea, noi am urmărit această flexibilizare a programului, cu un orar modular, cu organizarea activităților pe ateliere sau cluburi și o oră la prânz pentru asigurarea unei mese. Pentru mulți copii, aceasta ar putea fi singura masă din zi. Până la momentul acesta, nu am găsit finanțare, dar noi încă ne străduim să găsim. Este vorba până la urmă de 20 de copii și nu este un capăt de țară, dar probabil nu am ajuns noi unde trebuie. Ne punem speranțe și în acest PNNR”, precizează directoarea.
Profesorii, în echipă
În ceea ce privește modul de predare-învățare, schimbarea la clasa a V-a constă în proiectarea activității pe 8 arii de învățare. Disciplinele au fost grupate în aceste arii, de exemplu matematica cu TIC și educația tehnologică, biologia cu geografia, limba și literatura română cu limbile străine.
”În cele 8 arii de învățare, am grupat disciplinele în funcție de competențele pe care urmărim să le dezvoltăm, raportându-ne și la programa școlară, astfel încât conținuturile predate să urmărească colaborativ dezvoltarea unor competențe. Vă dau un exemplu: aria de învățare <Științele naturii și pământului>. Am cuplat biologia cu geografia pentru că, la clasa a V-a, programa la biologie cuprinde conținuturi legate de ecosisteme, de medii de viață, iar la geografie puteam corela ușor aceste noțiuni cu cele legate de relief, de orientare și astfel copilul primește în același timp aceste informații. Înainte, de multe ori, predam același conținut la mai multe discipline. Pădurea, spre exemplu. O preda și profesorul de biologie, și profesorul de geografie, o mai relua și profesorul de educație tehnologică. Atunci am zis să limităm acest preaplin al conținuturilor și să predăm colaborativ”, explică directorul școlii, care este profesor de biologie.
Mai mult decât atât, anumite conținuturi care erau predate mai târziu – în semestrul II sau chiar în clasa a VIII-a – sunt aduse și corelate, astfel încât ele să fie predate o singură dată și abordate din prisma mai multor discipline.
Pentru a realiza astfel de ore, profesorii de pe o anumită arie de învățare proiectează împreună lecțiile. ”Noi discutăm ce avem pentru următoarele două săptămâni. Dacă eu la biologie am ecosisteme terestre, acestea se pliază foarte bine pe repartizarea pe glob a acestor ecosisteme sau pe distribuția lor la noi în țară. Lucrul acesta ajută foarte mult și la română și limbi străine. De multe ori, la limbile străine se făceau noțiuni care nu apucau să fie predate la limba română. Atunci, profesorii colaborează între ei și atunci când predau adjectivul îl predă și profesorul de română la limba română și profesorul de limbi străine la limbi străine, în același timp. Nu mai există acel decalaj”, declară directoarea.
Cum se desfășoară exact orele? Fiecare profesor își susține orele săptămânal, iar periodic le organizează împreună: ”Să spunem că săptămâna aceasta profesorul de biologie și-a făcut ora, profesorul de geografie și-a făcut ora, predarea se face colaborativ, iar săptămâna următoare fie mergem amândoi, fie merge doar profesorul de geografie pe cele două ore și dezvoltă ceea ce și-a propus și săptămâna viitoare doar profesorul de biologie în cele două ore. Atunci se acoperă foarte bine. Copiii sunt câteodată uimiți de ce suntem doi profesori în clasă. Dar aceste ore ne ajută foarte mult și cu elevii care au dificultăți de învățare. Ne ajutăm unul pe altul astfel încât să predăm pentru fiecare în parte, să predăm diferențiat.”
Evaluarea elevilor
O altă schimbare adusă de proiectul pilot la clasa a V-a o reprezintă introducerea fișelor de competențe pentru fiecare elev. Acestea ar fi trebuit să înlocuiască notele, însă nu s-a putut renunța la ele întrucât, explică directoarea, ”notarea este stabilită prin lege, iar derogările pentru școlile pilot s-au făcut de la ordine de ministru și nu de la legea organică”: ”Atunci, pentru a nu crea neplăceri copiilor care s-ar putea transfera la o altă școală, de exemplu, notarea rămâne în vigoare.”
În primă fază, copiii sunt evaluați pe aceste fișe, care vor rămâne în portofoliu. Fiecare profesor completează competențele atinse de copil, la ce mai are de lucrat, iar la un moment dat le transformă în note. ”<Ai luat nota 8 pentru că ți-ai însușit această competență, dar mai avem de lucrat la aspectul acesta, de terminat proiectul … și atunci poți ajunge de la 8 la 9>”, exemplifică directoarea, adăugând că unul dintre aspectele urmărite este asigurarea feedback-ului, ”totul să fie argumentat și copilul să înțeleagă ce mai are de făcut și ce nu”.
În paralel, școala folosește și un catalog pe arii de învățare pe care ar vrea să îl ofere ca model de bună practică. Asta înseamnă că media anuală se va încheia cu 8 medii pe cele 8 arii de învățare și nu cu 14 medii câte sunt acum, iar copilul poate să intre într-un alt an de învățământ cu media anuală astfel încheiată. ”Precizarea aceasta a fost: nu se poate renunța deocamdată la note. Probabil vor fi modificări în lege mai târziu și se va ajunge și la o simplificare. Vorbeam și cu colegii, poate la un moment dat scoatem un auxiliar sau un ghid de bune practici în care să facem și această evidență dublă și să vedem și pentru noi unde merge, unde nu merge”, precizează Geanina Lalu Popescu.
În contextul acesta al bunelor practici, directoarea amintește de un exercițiu făcut la începutul anului școlar când, în primele două săptămâni, profesorii au avut ca obiectiv să își cunoască elevii, astfel încât să fie alcătuit un tablou al competențelor pe care le are fiecare copil și ce trebuie urmărit și dezvoltat.
”Eu, la biologie, aveam o oră pe săptămână. Ca să cunosc o clasă de-a V-a într-o oră pe săptămână îmi lua cel puțin un semestru. Așa, după două săptămâni, întâlnindu-ne, luând fiecare copil în parte și discutând, deja îl cunoaștem mult mai bine. Am realizat în două săptămâni ce altădată realizam într-un semestru, poate într-un an întreg. Este extraordinar de valoros pentru noi ca profesori să înțelegem cum să abordăm copiii”, declară directoarea.
Starea de bine în școală
Geanina Lalu Popescu mai spune că toate aceste schimbări la clasa a V-a au rolul de a-i apropia pe copii de școală, de a-i face să vină cu drag la ore, iar acea teamă ce le este indusă ”lasă că te duci tu la școală, vezi tu ce pățești” să nu mai existe: ”Ce ne propunem este ca acel copilaș să spună eu vreau la școală, acolo este bine, acolo pot să învăț liniștit sau pot să fac lucruri interesante. La noi în școală nu putem face performanță sau excelență, dar putem aduce plusvaloare pentru fiecare copilaș în parte și o creștere a motivației.”
Starea de bine în școală – completează directoarea – este o misiune pe care și-a asumat-o împreună cu directorul adjunct Angelina Rivera Rocabado, profesoară de limbi străine, în urmă cu 4 ani, atunci când au venit în școală în urma concursului pentru directorii de școli:
”Începând de acum 4 ani, am tot insistat pe starea de bine. Ne-am încurajat foarte mult colegii, le-am dat acea autonomie de a fi creativi, le-am dat mână liberă să participe la proiecte, la activități și să facă lucruri bune astfel încât copiii să se simtă bine. Noi mai avem și alte clase la care se lucrează așa cum se întâmplă acum la clasa a V-a, numai că la clasele respective am lucrat noi instinctiv, fără să ne propunem de la începutul anului lucrul acesta. De 2 ani încoace, avem surpriza plăcută să vedem că lumea ne preferă, de unde înainte fugea de această școală. Acum părinții vin spre noi pentru că au văzut că se lucrează cu foarte mult suflet, au văzut că ne pasă. Este aici o mână de oameni cu care chiar poți face echipă.”
Elevi și profesori, în uniformă
La școala din Râmnicu Sărat mai există o practică, care nu este răspândită la noi: toată lumea din școală are uniformă, de la portar și secretar, până la elevi, profesori și director. Tricourile verzi au fost cumpărate de profesori din banii lor, iar la fiecare tricou achiziționat, au primit gratis două tricouri de copii, ceea ce a făcut posibil ca uniforma să ajungă și la copiii nevoiași. ”Ideea purtării uniformei a fost foarte bine primită. A creat sentimentul acesta de apartenență la o comunitate”, mărturisește directoarea.
Acum, pentru elevii de clasa a V-a, generația care învață altfel, școala a pregătit o surpriză. Băncile din clasa în care ei învață au fost colorate în roșu, galben, albastru și verde: ”Vrem să îi surprindem luni, când se vor întoarce fizic la școală”, spune Geanina Lalu Popescu.
Sursa foto: Facebook/ Școala Gimnazială ,,Gheorghe Vernescu” Râmnicu Sărat
Citește și:
- Învățătoarea Diana Brătucu: Eu aș vrea o școală a oamenilor, o școală a încrederii. Un copil învață cu bucurie atunci când este curios și nu are frică
- Școala în care se predă transdisciplinar, iar în pauze se dansează: ”Creativ, vesel, experiențial. Pare ideal, dar la noi se întâmplă”
- Învățătoarea care a adus „fabrica de zâmbete” în clasă: „Nu ne mai este indiferent cum vine copilul la școală. Starea lui dictează bunul mers al lecției”
- O poveste de 13 ani: Ioana și Adi le oferă copiilor din Firiza o a doua casă și șansa de a urma un drum dincolo de pădurea care îi desparte de oraș
