După un an de pilotare a activităților de tip outdoor, rezultatele nu au întârziat să apară. Notele sunt mai mari, elevii vin cu drag la școală și sunt mai implicați la ore. Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Brăila este școală-pilot pentru educația outdoor, iar profesorii organizează periodic lecții în afara școlii – în parc, la biblioteca județeană sau la muzeu, și chiar în pădure ori la Dunăre. Orele în afara școlii se fac aproape la toate disciplinele, de la fizică și biologie până la istorie și limbi străine, dar pentru a face posibile aceste ieșiri, orarul a fost modificat. Elevii au cel mult trei discipline într-o zi, cu două ore la o materie, astfel încât în acest interval să poată participa la o activitate outdoor. Anul școlar este structurat în șase module și în fiecare modul sunt studiate mai puține discipline decât în mod normal, grupate pe arii curriculare. Învățarea experiențială a adus o schimbare în bine pentru copii, alături de alte trei lucruri: organizarea de lecții transdisciplinare la clasă, abordarea STEAM și realizarea de proiecte transdisciplinare.
Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Brăila a început implementarea programului de școală-pilot pentru susținerea activităților de tip outdoor în anul școlar 2023-2024, la gimnaziu. Nicoleta Dincă, directoarea școlii, spune că ideea organizării de lecții în afara spațiului școlar a venit de la elevi, după ce au văzut cum se face școală afară, în cadrul mobilităților din programul Erasmus.
”Avem copii care nu au văzut Bucureștiul, dar au ajuns prin Erasmus în Spania, Italia sau Portugalia. După ce au văzut cum este în aceste țări, au zis că ei nu mai vor să vină acasă. I-am întrebat ce le-a plăcut și au spus că orele sunt altfel acolo. Copiii ies din școală, au laboratoare de nu știu care… fiecare ce a văzut. Elevii făceau, de exemplu, ore de educație ecologică în pădure. <Și v-ar plăcea să avem și noi?>, i-am întrebat. <Da!> Atunci am zis să facem și noi pentru copiii noștri. Cum nu prea ne dădeau voie să plecăm din școală, trebuia să facem nu știu câte hârtii, am găsit această oportunitate extraordinară pentru noi, de școală-pilot, și ne-am pus repede pe aplicat.
Așa am pornit la drum și suntem foarte bucuroși pentru că sunt copiii mulțumiți. Sunt veseli… Mă uitam înainte la ei cum mergeau, cu capul în jos, erau așa triști. La ore, parcă nu puteai să îi scoți din ritm. Acum, sunt mai dezinvolți, le-a crescut stima de sine, doresc mai mult să răspundă. Asta este mare lucru pentru un copil, mai ales la vârsta de 13-14 ani, când am observat că apare o ruptură. Nu mai vor să vorbească, răspund sec: da, nu, nu știu. Încet-încet, am vrut să le schimbăm această atitudine față de ei, mai întâi, și apoi față de colegii de clasă, față de toată lumea din școală. Sunt niște abilități pe care noi am vrut să le dezvoltăm, abilități sociale, emoționale. Ei învață mult experiențial”, declară Nicoleta Dincă, profesoară de matematică (foto).
Decizia de a pilota educația outdoor a avut la bază beneficiile pe care acest tip de învățare le are pentru elevi: aplicarea practică a cunoștințelor, dezvoltarea unor competențe esențiale pentru viață, precum gândirea critică, capacitatea de a lua decizii rapide și eficiente, colaborarea și lucrul în echipă, dezvoltarea încrederii în sine, creșterea atenției și a concentrării, precum și stimularea creativității. În plus, lecțiile outdoor sunt mai captivante, fiind percepute de elevi mai atractive și mai distractive, ceea ce le crește motivația și interesul pentru învățare și duce, în final, la îmbunătățirea performanțelor academice.
”Prin acest program de educație outdoor, am vrut să ducem copiii în zona de a aplica cunoștințele în practică și în afara școlii, să le dezvoltăm gândirea critică și să dezvoltăm relațiile interpersonale. Stând foarte mult în fața telefoanelor, copiii nu mai socializează, sunt preocupați de fel și fel de jocuri și atunci am venit și în zona de a preda prin joc la anumite discipline, acolo unde se pretează, și de a le dezvolta orizontul de cunoaștere, pentru că spațiul pe care îl vizitezi în fiecare zi, ca și pentru noi, adulții, devine la un moment dat monoton. Putem face o lecție superbă, dar în alt spațiu, într-un alt mediu, deși este aceeași lecție.
Mai mult, educația outdoor are foarte multe avantaje. În primul rând, îl lasă pe copil să gândească liber, îi dă voie să decidă în ceea ce face el, bineînțeles dirijat de profesor. Copiii pot face experimente, în sensul în care aplicăm în practică cunoștințele teoretice, și putem realiza lecții transdisciplinare, legând anumite conținuturi și asociindu-le cu viața de zi cu zi”, completează Nicoleta Dincă.
Un altfel de orar
Proiectul este desfășurat pe mai multe paliere și presupune atât activități outdoor, cu învățare experiențială, cât și noi strategii de învățare și evaluare la clasă – abordarea transdisciplinară și STEAM a unor conținuturi din programele școlare și evaluarea finală pe baza unui proiect transdisciplinar.
Sloganul școlii-pilot este ”Fii profesorul de care are nevoie elevul tău!”, iar activitățile outdoor sunt organizate la aproape toate materiile. Lecțiile îmbină chiar și două-trei discipline și fiecare clasă iese din școală de cel puțin de două ori pe modul. Pentru a putea realiza aceste activități a fost nevoie de regândirea întregului program școlar și de așezarea disciplinelor pe arii curriculare astfel încât să existe conexiuni între conținuturi. Anul școlar a fost împărțit în șase module de învățare, un modul are 5-6 săptămâni și în fiecare dintre ele elevii studiază mai puține discipline.
”În aceste module, copiii nu studiază toate disciplinele. De exemplu, muzica se studiază în modulele 5 și 6. De asemenea, în orarul zilnic, ei au mai puține discipline, și nu șase cum aveau de obicei, cum ar fi două ore de fizică, două ore de matematică, două ore de geografie. La început de an școlar, profesorii planifică lecțiile în așa fel încât să se potrivească conținutul de la o disciplină cu cel de la altă disciplină și să găsească un punct comun pentru abordare. Cele două ore legate le permit elevilor și profesorilor să iasă din școală. Nu ar fi putut să organizeze o activitate outdoor într-o oră de 50 de minute.
De exemplu, la fizică, când au studiat electroliza apei, copiii au mers să colecteze apă din Dunăre, apoi au fost la Uzina de apă, iar la final au făcut studii pe datele colectate de ei. Noi nu puteam să facem aceste outdoor-uri dacă nu aveam orele comasate câte două, pentru că necesită timp. Am hotărât atunci să facem orarul modular în sensul în care ei studiază mai puține discipline pe zi și sunt foarte încântați pentru că nu mai au de învățat la șase ore, au de învățat la trei”, explică directoarea.
Lecții în parc, la muzeu sau la Dunăre
Activitățile outdoor sunt organizate în funcție de unitatea de învățare și au loc nu doar în curtea școlii, dar și la biblioteca județeană, la muzeu ori în parc. De pildă, lecții de limba engleză și franceză, comune sau separate, au avut loc la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, lecții de biologie în parc sau la Dunăre. Aici, elevii de clasa a VII-a au realizat analiza chimică a apei și au identificat macronevertebratele din apă. Lecții de istorie s-au desfășurat la Muzeul Brăilei “Carol I”, dar și în aer liber, iar o activitate outdoor a implicat o piesă de teatru. Elevii au fost la teatru și în clasă au realizat, pe lângă alte activități, afișul spectacolului.
”Noi am explorat tot ce înseamnă zona Brăilei. Avem și zone protejate natural, cum ar fi Balta Mică a Brăilei, unde colegii mei de biologie desfășoară activități, chiar și colegii învățători. Copiii merg acolo, studiază, fac orele în pădure… Anul trecut, am organizat și o excursie tematică la Castelul Peleș, la Sinaia, unde copiii au măsurat, au estimat, au recunoscut figuri geometrice…”, precizează Nicoleta Dincă.
Româna și matematica, împreună
Pe lângă activitățile outdoor, la școala din Brăila sunt organizate și lecții transdisciplinare la clasă. Profesorii colaborează și fac ore împreună, îmbinând chiar și româna cu matematica. De exemplu, în iunie anul acesta, elevii de clasa a VI-a au avut lecția transdisciplinară „Matematică în versuri și în rime!” și au fost provocați la o miniscenetă în care au pus matematica în versuri, la un concurs de rime în care au folosit anumite cifre sau au avut de numit o teoremă căreia i-au alcătuit o narațiune de cel puțin zece rânduri.
”Așa cum am mai spus, noi ne-am organizat în altfel de arii curriculare și, la începutul anului școlar, colegii au studiat programele școlare pentru a găsi conexiuni între conținuturi și a le preda cumva tangențial. Dacă eu am la limba română verbul, să îl am în același timp și la engleză și la franceză. De exemplu, la Cercul pedagogic de astăzi (n.red. – joi), facem istorie combinată cu matematică. Într-o astfel de evaluare, copilul exersează și află mai multe lucruri. Poate să calculeze, poate să fie provocat să ajungă la o anumită destinație rezolvând anumite exerciții, destinația respectivă este una dintre țările care se unesc, află ceva despre ele…”, povestește Nicoleta Dincă.
În aprilie, profesorii au organizat o lecție transdisciplinară „Legea lui Arhimede”, în care fizica și limba și literatura română au fost aduse împreună, iar, recent, în noiembrie, elevii unei clase a V-a au avut o lecție transdisciplinară de română și istorie, „Viața cotidiană în Egiptul Antic”. A fost o lecție cu joc de rol, în care copiii s-au costumat, au interpretat și au aflat informații despre viața cotidiană în Egiptul Antic.
”Au fost extraordinari copiii la acea lecție! De asemenea, am avut lecții de engleză cu franceză, engleză cu arte și copiii au ales o țară unde ar dori să călătorească, au făcut o excursie imaginară și au prezentat informații despre acea țară. Au venit și costumați, au venit și cu produse făcute de mame, bunici și tot să facem ore așa, au spus. Părinții sunt încântați de ceea ce facem, iar copiii foarte mulțumiți”, mărturisește directoarea.
Romanele lui Jules Verne, transpuse în lecții
Nicoleta Dincă amintește și de lecțiile transdisciplinare realizate după ce copiii au citit șase romane scrise de Jules Verne. Totul a plecat de la un proiect Erasmus din zona STEAM la care școala a participat, iar profesorii au organizat ore comune pe baza conținuturilor de fizică, chimie, matematică, istorie și artă, descoperite în romane.
”Au fost minunate acele lecții. Noi avem și un ghid cu aceste lecții transdisciplinare, este în evaluare acum, dar va fi public, în engleză și română, ca un model de bună practică pentru profesorii debutanți sau pentru, de ce nu, alți profesori doritori să dezvolte această educație STEAM”, precizează directoarea.
În tot acest proiect al pilotării, cu activități outdoor și lecții transdisciplinare, școala a adăugat și o strategie de evaluare finală a elevilor, bazată pe portofoliu și proiect transdisciplinar.
”La începutul anului, ne organizăm pe 2-3 discipline, se concepe o temă și se stabilește ce trebuie să conțină, gradual, portofoliul. Încet-încet, copilul își strânge la portofoliu în funcție de disciplinele coroborate, biologie cu matematică, istorie cu română, istorie cu matematică sau matematică cu fizică, și avem această evaluare transdisciplinară în ultimele module, 5 și 6. Fiecare proiect transdisciplinar se finalizează cu o notă. Anul trecut, a fost extraordinar. La început, copiii au fost puțin reticenți, dar este normal.
La orice noutate există reticență, însă am avut o comunicare extraordinară și cu elevii, și cu părinții, și cu profesorii și atunci am ajuns la un rezultat foarte bun. Au fost foarte încântați copiii. Mai obosiți au fost părinții pentru că a trebuit ca mai întâi ei să înțeleagă ce facem. A fost greu cumva să îi convingem, deoarece erau axați pe română și matematică, copiii fiind evaluați la sfârșitul clasei a VIII-a la aceste două discipline. Eu predau matematică, însă nu acesta este obiectivul școlii, să facă copilul doar română și matematică. I-am convins, dar am dedicat mult timp informării părinților”, spune Nicoleta Dincă.
După primul an de școală-pilot
La finalul anului școlar trecut, primul an de pilotare, elevii și părinții au avut de completat un chestionar, iar feedbackul legat de acest proiect a fost unul pozitiv, fiind apreciate atât activitățile outdoor, cât și abordarea transdisciplinară.
A fost făcută totodată o analiză a mediilor generale pentru fiecare elev, comparându-se mediile obținute în anul școlar 2022-2023 cu cele din anul școlar 2023-2024. Concluzia: elevii și-au îmbunătățit rezultatele.
”Mediile au crescut în zona 8-9. Noi nu avem corigenți, nu avem repetenți, nu suntem în zona de abandon școlar și absenteism și de aceea ne-am dus în zona să creștem mediile. Și, într-adevăr, copiii au avut medii mai mari după primul an de proiect-pilot. De exemplu, o creștere de la 8,20 la 8,80. Anul acesta, implementăm catalogul electronic, un instrument cu multe facilități, care ne oferă foarte rapid media pe clasă și avem această statistică după fiecare modul.
Am analizat modulul 1 de învățare – săptămâna aceasta se finalizează al doilea modul de învățare – și avem trei clase de a V-a și a VI-a cu media clasei peste 9. Acest lucru pe noi ne face foarte fericiți”, punctează directoarea.
Nicoleta Dincă și-ar dori să extindă programul-pilot și la ciclul primar, deși aici învățătorii deja fac activități outdoor cu elevii: ”Aș vrea mult și la primar, dar sinceră să fiu, este foarte obositor. Ne-a suprasolicitat foarte tare, deoarece a trebuit să creăm, să gândim noi lecții, noi strategii și pentru aceasta am avut parte de formări. Am accesat fonduri pentru formarea profesorilor în afara României, pe proiecte Erasmus – formare pe diverse paliere, inclusiv educație outdoor sau inteligența artificială. Colegii mei vin de acolo cu lecțiile învățate și implementează în școală, la clasă ceea ce ei au învățat, împreună. Da, intenționăm să aplicăm și pentru copiii mici.”
Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” este o școală de cartier și are aproximativ 470 de elevi, dintre care în jur de 200 sunt la gimnaziu. În ultimii patru ani, a fost implicată în trei proiecte Erasmus – unul de STEAM și alte două de formare a profesorilor, iar experiențele în străinătate și rezultatele obținute ca școală-pilot au condus la o creștere a numărului de elevi.
”Elevii și părinții sunt mulțumiți de abordările noastre, iar noi suntem bucuroși. Și mai suntem mulțumiți că ne-a crescut populația școlară. Copiii află ce facem noi în școală și spun că de-abia așteaptă să ajungă în clasa a V-a să meargă și ei în Erasmus, să aibă și ei activități outdoor”, conchide directorul școlii din Brăila.
Sursa foto: Facebook/ Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Brăila
Citește și:
- Program-pilot pentru clasele a VIII-a și a XII-a, la un colegiu din Brăila. Elevii vin trei zile pe săptămână la școală: „E un proiect benefic, ne concentrăm pe examen”
- Într-un sat din județul Botoșani: Educatoarea le oferă celor 30 de copii experiențe interesante de învățare, într-un „mediu vesel și sigur” FOTO
- Școala din Călărași cu livadă, zone de lectură, spații colorate și o strategie pentru starea de bine: „Profesorii fericiți au elevi fericiți” FOTO
- Fă rai unde predai! O școală primitoare, cu spații atractive și clasă în aer liber, pentru copiii din Bucovăț. În curte a fost amenajată și o cancelarie
