La Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Petroșani, elevii de gimnaziu și liceu învață altfel. Anul școlar are 6 module de câte 6 săptămâni, iar disciplinele sunt grupate pe module, cu excepția câtorva materii care se studiază tot anul. De exemplu, o clasă de a V-a are orele de Biologie în primele două module, Geografia în modulele 3 și 4, iar Informatica și TIC în modulele 5 și 6. Aceeași împărțire modulară pe discipline este aplicată și la liceu, astfel încât numărul de discipline pe săptămână să nu fie mai mare de 9. Colegiul din Petroșani este școală-pilot și a implementat orarul modular pentru a nu-i mai aglomera pe elevi cu un număr mare de discipline săptămânal (14-17 câte erau înainte) și pentru a le lăsa timp și pentru dezvoltarea personală. În plus, în ultimele două module, elevii de clasa a VIII-a și a XII-a se concentrează mai mult pe materiile de examen și vin fizic la școală 4, respectiv 3 zile pe săptămână, în celelalte zile orele derulându-se sincron sau asincron.
La colegiul din Petroșani, elevii sunt deja în modulul 5 de învățare, iar cei din clasele a VIII-a și a XII-a învață de două săptămâni în sistem hibrid, fizic și online. Directorul școlii, Alexandru Lăutaru, spune că feedback-ul acestora este unul pozitiv, argumentele lor fiind că au mai mult timp pentru ei, se pot concentra pe materiile care îi interesează și se pot pregăti mai mult pentru examene.
Colegiul Național “Mihai Eminescu” a preluat practic modelul Colegiului Național ”Gheorghe Lazăr” din București, aplicat la clasa a XII-a în anul școlar 2021-2022, dar l-a extins și a introdus orarul modular la toate clasele de gimnaziu și liceu, cu 8-9 discipline pe săptămână. Astfel, majoritatea disciplinelor sunt comasate pe module și studiate timp de 6, 12 sau 18 săptămâni (1-2-3 module). Există însă și discipline anuale (se fac în toate modulele), între care Limba și literatura română, Matematica, Educația fizică, o limbă străină și opționalele de la disciplinele anuale. În plus, la liceu, schema modulară este personalizată în funcție de specializare, printre disciplinele studiate tot anul regăsindu-se și materii de examen, precum Fizica, Chimia, Biologia ori Informatica. Acest model al organizării disciplinelor pe module este implementat și de Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” din București, școală-pilot din anul școlar 2022-2023, care a lansat propunerea de proiect la începutul lunii mai, anul trecut.
Directorul colegiului, Alexandru Lăutaru, profesor de matematică (foto), explică într-un interviu acordat SparkNews.ro toate aceste schimbări, de ce au fost ele făcute, care sunt obiectivele pilotării, cum funcționează împărțirea modulară pe discipline pentru cei peste 800 de elevi de gimnaziu și liceu, dar și ce spun elevii, părinții ori profesorii.
De ce acest proiect-pilot, cu împărțirea disciplinelor pe module și un orar flexibil pentru elevii de clasa a VIII-a și a XII-a
”Am preluat <modelul Lazăr> și ne-am gândit la această împărțire hexa. Colegiul Național <Gheorghe Șincai> din București aplică acest lucru la liceu, dar noi am extins împărțirea modulară-hexa și la gimnaziu. De ce? Din două motive. Unu: pentru că vrem să pregătim examenele naționale așa cum trebuie, astfel încât să ne îmbunătățim rata de promovabilitate la Evaluarea Națională, cât și rezultatele la examenul de Bacalaureat. La examenul de Bacalaureat, în ultimii 5 ani, avem procent de promovabilitate de 100%, deci vrem să îl menținem, însă la Evaluarea Națională, rata de promovare a fost sub 70% și vrem să o creștem. În ultimele două module, elevii se concentrează pe materiile pentru examenul de Bacalaureat și, respectiv, Evaluare Națională, fără a ignora însă celelalte discipline modulare, unde vor fi evaluați online și vor desfășura și ore sincron și asincron, astfel încât după ultimele 12 săptămâni de cursuri să fie foarte pregătiți pentru ceea ce îi așteaptă la sfârșitul acestui an școlar.
Al doilea motiv pentru care am vrut să aplicăm acest program-pilot la toate clasele, V-VIII și IX-XII, a fost numărul de discipline din planul-cadru care ajungea undeva la 15-16, chiar 17. Această împărțire modulară a pornit de la ideea ca elevul să aibă 9, maximum 10 discipline pe săptămână – la noi sunt 9 – astfel încât să aibă timp liber, să se concentreze pe materiile din specializarea de la liceu și, respectiv, pe disciplinele fundamentale la gimnaziu și să aibă timp și pentru dezvoltarea personală, pentru un hobby, pentru acțiuni de voluntariat ș.a.m.d. Acest proiect de școală-pilot nu a fost făcut exclusiv pentru clasele a VIII-a și a XII-a, a fost făcut pentru toți elevii astfel încât timpul lor de dezvoltare personală și timpul lor liber să fie mai larg. Un copil care învață la 17 discipline pe săptămână și care învață susținut, practic nu mai are timp liber. Aceasta a fost ideea pe care noi am îmbrățișat-o. Așadar, au fost două obiective: 1. pentru a mări timpul liber al elevilor și timpul pentru dezvoltare personală; 2. pentru a-i ajuta pe elevii de clasa a VIII-a și a XII-a astfel încât să aibă succes la examenele naționale.”
Discipline anuale și discipline modulare
”Disciplinele anuale sunt Limba și literatura română, Matematica, Educația fizică, o limbă străină și orele opționale care se referă exclusiv la materiile anuale. Sunt orele la dispoziția școlii, acele CDȘ-uri, care depind exclusiv de aceste materii. De exemplu, dacă la Matematică am o oră de opțional, am inclus-o printre cele anuale. Restul sunt discipline modulare. La clasa a XII-a însă, am ținut cont și de opțiunile elevilor pentru a treia probă de Bacalaureat. Dacă într-o clasă de real, centrul de greutate, numeric al clasei dă la Informatică a treia probă, atunci am pus și Informatica ca fiind disciplină anuală. La clasa a VIII-a, nu am mai ținut cont de acest lucru pentru că este vorba doar de Română și Matematică. Totodată, am avut în vedere clasele unde sunt copii foarte buni la o anumită disciplină, la Chimie, la Biologie ș.a.m.d., în funcție de ceea ce ne-au declarat profesorii, și am încercat să mai punem câte o materie anuală la clasa respectivă, dar nu am depășit 9-10 discipline pe săptămână. Adică sunt 4, maximum 5 anuale și 4-5 modulare.
De asemenea, la împărțirea modulară, am ținut cont de clasele unde avem copii foarte talentați la anumite discipline și am pus Chimia sau Biologia, de exemplu, în primele module astfel încât la olimpiadele și concursurile școlare să existe o coeziune între pregătirea elevului și rezultatele pe care le obține. Dacă într-o clasă sunt copii talentați la Chimie, iar noi am pus Chimia în ultimele două module, profesorul nu are cum să-i pregătească pentru etapa de olimpiadă care se desfășoară în ianuarie-martie. Atunci, de la începutul anului, noi am făcut o listă pentru fiecare profesor la clasele la care predă cu elevii capabili de performanță și am ținut cont și de acest lucru, astfel încât să punem acele discipline în primele module pentru a fi elevii pregătiți pentru olimpiadele și concursurile școlare. Este o chestiune destul de complexă, pentru că noi avem peste 80 de profesori și 53 de clase și orarul fiecărei clase și al fiecărui profesor a fost o mare provocare.”
-
-
-
-
-
Scheme modulare la clasele a V-a, a VIII-a, a IX-a și a XII-a din proiectul de școală-pilot. Sursa foto: cnme-petrosani.ro
Cum au primit profesorii ideea schimbărilor
”De fiecare dată când vii cu ceva nou, inovator, sunt și elemente care trenează desfășurarea programului… Dacă ar fi toată lumea mulțumită, ceva e în neregulă. Însă copiii sunt mulțumiți. Chiar astăzi am trecut pe la clasele a VIII-a, pentru că sunt la sediul gimnazial – noi avem trei sedii, avem și învățământ în limba maghiară – copiii chiar erau mulțumiți. Nu mi-au dat niciun argument contra, numai argumente pro, în sensul că au mai mult timp liber și se pot focusa pe materiile care îi interesează.”
Programul elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a în ultimele două module
”La clasa a VIII-a, elevii vin patru zile fizic la școală, iar vinerea desfășoară ore online la disciplinele modulare. La clasa a XII-a, elevii vin trei zile fizic la școală și două zile desfășoară ore online, sincron sau asincron. Ordinul de ministru ne spune că 20% din orele derulate online se pot desfășura și asincron, adică elevii vor avea la dispoziție anumite materiale informative la disciplinele modulare și vor fi evaluați transdisciplinar sau interdisciplinar. Spre exemplu, dacă au discipline modulare din aceeași arie curriculară, Chimie și Biologie sau Chimie și Fizică, ei vor face proiecte sau referate comune și vor fi evaluați la două discipline odată. Aceasta ar fi ideea nouă cu care venim noi. Pe de altă parte, celelalte ore sincron se desfășoară cum s-au desfășurat și în pandemie și încercăm să găsim și o abordare transdisciplinară: la disciplinele din aceeași arie curriculară să existe o legătură în ceea ce fac cei doi sau trei profesori, depinde de disciplinele care sunt asociate modular.”
”De două săptămâni suntem la clasele a VIII-a și a XII-a pe această variantă hibridă – online cu fizic și, până la ora actuală, avem un feedback bun. În zilele când vin fizic la școală, elevii de clasa a VIII-a au Română, Matematică, Educație fizică și o limbă străină și, dacă am putut, am mai pus și o Chimie sau o Biologie. Anumite discipline modulare le fac online, alte discipline modulare le fac fizic la școală, pentru că nu le pot desfășura pe toate într-o singură zi. Vineri fac online, iar luni, marți, miercuri, joi, fac fizic disciplinele anuale și, pe lângă cele anuale, și o parte dintre cele modulare. La fel și la clasa a XII-a.”
Obiectivele programului-pilot
”Atât noi, cât și Colegiul Șincai din București am încheiat un parteneriat cu Institutul de Științe ale Educației care va realiza în scurt timp niște indicatori input și output ale acestui program, astfel încât, după un an școlar, să tragem o linie și să vedem, în funcție de acești indicatori, unde suntem.
Am pornit acest program la unison. Am consultat părinții, elevii, profesorii și peste 70% au îmbrățișat această idee și dacă de două săptămâni lucrurile merg bine la clasele a VIII-a și a XII-a, nu se înregistrează absențe, nici online și nici fizic, care să fie semnificative, rămâne să vedem la sfârșitul anului școlar, când tragem linia, dacă într-adevăr ideea a fost una bună. Cel puțin până acum, copiii, părinții și majoritatea profesorilor sunt mulțumiți, dar sunt și profesori care nu au susținut această împărțire modulară.”
Argumentele unor profesori
”Sunt discipline care aveau anul trecut o oră pe săptămână, iar în împărțirea aceasta modulară au 2 ore, 3 ore și chiar 4 ore pe săptămână. Când au două ore legate, unii profesori spun că pierd o temă, dar de fapt nu predau două lecții distincte pentru că nu au cum și argumentul meu numărul 1 a fost: da, predai o lecție și următoarea lecție este de fixare sau de aplicație la ceea ce ai predat ora trecută. Ele fiind legate, bineînțeles că explicația este mult mai violentă, plastic vorbind, și îi rămâne copilului bine întipărit în minte.
Un alt argument contra al dascălilor a fost că dacă se face materia într-un timp relativ scurt, cu același număr de ore din planul-cadru, atunci până anul următor, copilul uită. I-am întrebat pe copii: ”Credeți că dacă ați învăța tabla înmulțirii în 12 săptămâni și nu într-un an, ați uita-o pînă anul următor?” Răspunsul a 80% dintre copii a fost că nu, dar unii dascăli consideră că este un timp destul de mare până la următorul an școlar în privința reținerii cunoștințelor pe care le-au acumulat.
Sunt păreri pro și contra, așteptăm criteriile de la Institutul de Științe ale Educației și, mai mult, la sfârșitul anului școlar, vrem să realizăm o broșură, o revistă online unde să punem exemple de bună practică cu ceea ce am făcut noi în acest an școlar. Este vorba de realizarea planificării calendaristice, planificarea lecțiilor care nu se mai face pe un an, se face pe 1 sau 2 sau 3 module, ceea ce este o provocare pentru un dascăl. Totodată, în această broșură sau revistă vrem să inserăm diverse experiențe ale copiilor, prin care să arătăm că, într-adevăr, timpul lor liber s-a mărit, dezvoltarea lor personală a avut mai mult spațiu temporal și nu rămân de nebăgat în seamă doi indicatori: indicatorul de anul școlar trecut – câți la sută dintre copii au avut progres și câți la sută au avut regres – și la sfârșitul acestui an școlar, același indicator de input și output. Dacă progresul elevilor la învățătură a crescut în acest an, eu zic că 40% din obiectivul acestui program-pilot este realizat. Progresul copilului este cel care ne interesează și starea lui de bine în unitatea școlară pe care o frecventează.”
Cât de mulțumiți sunt elevii și părinții
”Copiii și părinții sunt mulțumiți. Pentru cei din clasele a VIII-a și a XII-a, este o mare oportunitate ca, în ultimele 12 săptămâni de școală, să se pregătească aproape exclusiv pentru examenele care îi așteaptă. Mai sunt săptămâni bune, eu sper ca lucrurile să meargă bine și, la sfârșitul anului școlar, să avem un real succes. Personal, sunt mulțumit, dar am disipat o energie foarte-foarte mare la realizarea orarului modular, pentru că a trebuit să ținem cont de foarte multe variabile. Bineînțeles că au mai fost și disfuncționalități în acest sens, v-am spus de profesori care au fost relativ nemulțumiți, în sensul că la olimpiadele și concursurile școlare, care s-au desfășurat în perioada ianuarie-martie, a trebuit ca unii dintre ei să îi pregătească separat pe copii, pentru că nu am putut să punem toate materiile respective în primele 2-3 module. Aici a fost una dintre disfuncționalități pe care, din păcate, nu o putem controla foarte mult, pentru că sunt foarte mulți profesori, foarte multe clase și din această cauză au apărut și aceste disfuncționalități.”
Cum se face evaluarea elevilor
”La disciplinele anuale, evaluarea se face în mod curent, așa cum se făcea și până anul trecut. În ceea ce privește disciplinele modulare, în ROFUIP există un articol la evaluarea elevilor, care spune că, la împărțirea modulară, la 24 de ore, elevii să fie notați cu cel puțin o notă. Dacă am 3 ore săptămânal pe modul și epuizez în 2 module materia, la 36 de ore trebuie să am 2 note, cel puțin. Atunci nu am sufocat nici cadrele didactice care au desfășurat aceste discipline modulare, nu i-am pus să alerge să pună foarte multe note, nu am solicitat nici foarte mult elevul cu evaluările. Din acest punct de vedere, nu am avut probleme, nici de o parte, nici de alta.
Vreau să mai precizez că suntem incluși și într-un al doilea program-pilot, este vorba de catalogul electronic, care ne conferă o legătură în timp real cu părinții. Părintele vede în timp real dacă are absență copilul sau ce notă i s-a pus și, în plus, acest catalog electronic ne pune la dispoziție, la finalul anului școlar și nu numai, diverse situații: pot să văd regresul unui elev la o disciplină, pot să văd regresul global al unui elev pe un an școlar, pot să văd numărul de absențe.”
Cum este împărțit anul școlar la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Petroșani:
Citește și:
- Școlile care vor pilota în următorii 4 ani descentralizarea curriculară și predarea în sistem mixt la Informatică și TIC – ordinele de ministru
- Un alt mod de a face școală, experimentat la o clasă de-a V-a: Tezele au fost eliminate, materia este predată pe arii de învățare
- Școala de la sat fără catalog fizic, în plin proces de digitalizare și cu multă stare de bine: „Vrem să transformăm școala în una a secolului XXI”
Buna ziua!
Sunt profesor si ma bucur tare mult sa aud despre acest proiect. Mi se pare excelenta aceasta idee. Eu am gandit un asemenea proiect, cu multi, multi ani in urma. Da, mi se pare mult prea mult 16 didcipline, la cara sa inveti sustinut!
Ei incearca sa invete la toate, bine , cei constiinciosi, si nu le mai ramane timp pentru nimic din ceea ce ei si-ar dori . Sunt foarte incarcati cu teme! Cred ca asta este esecul de la EN si BAC.
Ar fi extraordinar sa se extinda in toate scolile din Romania!
Eu salut aceasta schimbare! Felicitari celor ce au implementat acest proiect!