Ligia Deca: Procesul de revizuire a planurilor-cadru pentru liceu va debuta imediat ce legile educaţiei sunt promulgate

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat, marţi seară, că revizuirea planurilor-cadru de liceu va începe imediat după ce legile educaţiei vor fi promulgate. Proiectele de legi se află în dezbaterea Senatului, care este cameră decizională, votul în plen urmând să fie dat pe 22 mai. Proiectul legii învățământului preuniversitar prevede o nouă structură a examenului de Bacalaureat, care ar urma să se aplice începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2024–2025.

„Procesul de revizuire a planurilor-cadru pentru liceu va debuta imediat ce legile educaţiei sunt promulgate. Asta am şi spus, avem legea nouă, cu o filosofie nouă, regândim planul-cadru şi programele, ca apoi să se desfăşoare liceul pe noile programe şi abia după aceea vom avea examenul de bacalaureat pe o nouă formulă”, a explicat Ligia Deca, la Digi 24, potrivit Agerpres.

În acest context, ministrul Educației a arătat că orice absolvent de liceu trebuie să aibă competenţe de bază atât la matematică şi ştiinţe, cât şi la disciplinele socio-umane.

„Ne dorim ca orice absolvent de liceu să aibă competenţe de bază atât în ceea ce înseamnă matematică şi ştiinţe, cât şi în discipline socio-umane. Mai pe şleau, orice absolvent trebuie să poată alege între două împrumuturi de la bancă, care este cel mai avantajos, trebuie să înţeleagă fenomenul încălzirii globale, măcar la nivel de termeni generali, şi trebuie să înţeleagă care este diferenţa, de exemplu, între instituţiile statului, apropo de socio-umane. Nu este vorba despre lucruri complicate, ci despre a testa cu admis – respins, un nivel de bază, un nivel funcţional, în aşa fel încât orice absolvent de liceu să poată funcţiona în societate normal. Asta înseamnă că sigur vom avea în planurile-cadru disciplinele care să asigure acest lucru, dar asta nu înseamnă că la uman vor face multe ore de ştiinţă sau matematică, vor face un minim necesar pentru acest profil al absolventului”, a precizat ministrul Educației.

Întrebată ce se va întâmpla cu psihologia, logica, filosofia, dacă acestea dispar complet sau vor fi comasate, Ligia Deca a spus că este nevoie de aceste discipline socio-umane şi a subliniat că nu a existat nicio intenţie oficială a Ministerului Educaţiei de a le elimina.

„Exclus, avem nevoie de toate aceste discipline socio-umane, mai ales având în vedere nevoia democratică de a putea să înţelegi anumite fenomene. Am discutat chiar ieri cu reprezentanţii Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Bucureşti, am avut o discuţie aşezată pe acest subiect, am explicat că nu a existat nicio intenţie oficială a Ministerului Educaţiei de a elimina aceste discipline. Sigur, ne uităm cum se pot ele integra cât mai bine în noile planuri-cadru şi cât mai aproape de nevoia elevilor. Am avut această discuţie, de ce să segmentăm, să facem în clasa a IX-a o disciplină, în clasa a X-a alta, poate că putem să facem modular elemente, în aşa fel încât să fie adecvat pentru vârstă şi pentru logica planului-cadru. De asemenea, am mai adus în discuţie că poate unele elemente, de exemplu, etica s-ar putea studia la un nivel adecvat vârstei şi în gimnaziu. Nu cred că ar trebui să aibă primele elemente de etică elevii doar la liceu”, a punctat Ligia Deca.

Noua structură a examenului de Bacalaureat, în forma adoptată de Camera Deputaților (proiectul legii învățământului preuniversitar):

• a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
• b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
• c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și
  literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;
• d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii
  de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
• e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;
• f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază doar o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;
• g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
• h) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;
• j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.

Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării se desfășoară după cum urmează:

• a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la Matematică și o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
• b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;
• c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
• f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

• a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază la alegere între: matematică, fizică, chimie, biologie;
• b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socio-umane studiate;
• c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

Examenul național de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

• a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;
• b) au susținut probele B și C și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu”;
• c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
• d) au susținut, după caz, proba D și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
• e) au susținut proba E și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
• f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.

Proiectul prevede că probele B, C și F se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației. De asemenea, probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului
educației.

”Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2024 – 2025”, se mai arată în proiect.

Citește și:

• Proiectul legii învățământului preuniversitar, adoptat în plenul Camerei Deputaților. Senatul – cameră decizională
• Liceele pot organiza examen de admitere pentru maximum 50% din numărul de locuri – raport. Proiectul legii educației, pe ordinea de zi a plenului