Liceele pot organiza examen de admitere pentru maximum 50% din numărul de locuri – raport. Proiectul legii educației, pe ordinea de zi a plenului

Liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri. Aceasta este forma din proiectul legii învăţământului preuniversitar, adoptată de deputații din Comisia pentru învățământ, pragul fiind coborât de la 60%, cât propunea Guvernul.

Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților a adoptat, cu modificări, proiectul Legii învăţământului preuniversitar. Proiectul se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, acesta urmând să fie dezbătut miercuri, 10 mai 2023, conform ordinii de zi, publicate pe site-ul instituției. După dezbateri și adoptare, proiectul va merge la Senat, care este cameră decizională.

Ce prevede raportul comisiei, publicat pe site-ul Camerei Deputaților, în ceea ce privește Evaluarea Națională, admiterea la liceu și noua structură a examenului de Bacalaureat:

Evaluarea Națională

• ”După absolvirea învățământului gimnazial, elevii susțin evaluarea națională, obligatorie. Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba și literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităților naționale, și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.” (amendament admis)

Admiterea la liceu

• (2) Unitățile de învățământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare, raportat la numărul de formațiuni de studiu după susținerea de către elevi a evaluării naționale. (amendament admis, inițiat de grupul parlamentar PSD)/ în forma adoptată de Guvern, pragul era de maximum 60%)
• (3) Un procent de până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES, și de către elevi de etnie romă.” (amendament admis)
• (4) Locurile rămase neocupate după organizarea concursului și repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) și (3) se atribuie pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată. (text nemodificat)
• (5) În situația în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul școlar următor. (text nemodificat)
• (6) Data desfășurării concursului de admitere se stabilește prin ordinul ministrului educației privind aprobarea calendarului de desfășurare a probelor evaluării naționale, a repartizării și admiterii în învățământul liceal și se face publică la începutul fiecărui an școlar. (text nemodificat)
• (7) Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an școlar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării. (text nemodificat)
• (8) Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, pe baza programei școlare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. (text nemodificat)
• (9) Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admiși la concursul de admitere participă la repartiția computerizată. (text nemodificat)

• ---

  ”Admiterea la liceu și evaluarea națională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.” (amendament admis)

Examenul de Bacalaureat

Deputații din comisie au adoptat două amendamente care stabilesc că absolvenții de la profilul umanist, specializarea științe sociale și specializarea filologie, pot opta să susțină religia la examenul de Bacalaureat.

Autorii amendamentelor au motivat următoarele: ”Nediscriminarea religiei în raport cu alte discipline școlare din trunchiul comun, prin includerea acesteia în lista disciplinelor școlare la alegere în cadrul examenului național de bacalaureat. În repetate rânduri, cultele religioase au solicitat Ministerului Educației acest aspect, iar în prezent, elevii care frecventează orele de religie nu au posibilitatea de a-și valorifica și verifica competențele dobândite la această disciplină. În mai multe țări europene (Austria, Germania, Croația) religia poate fi aleasă de elevi la examenul național de bacalaureat.”

Raport – Examenul național de Bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

• a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare; (text nemodificat)
• b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de
  comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare; (text nemodificat)
• c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare; (text nemodificat)
• d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială; (text nemodificat)
• e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială; (text nemodificat)
• f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază doar o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă; (text nemodificat)
• g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației; (text nemodificat)
• (h) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decăt cea maternă de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare; (amendament admis)
• i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare; (text nemodificat)
• j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E. (text nemodificat)

Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:

• a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la Matematică și o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie; (text nemodificat)
• b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentruprofilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie; (text nemodificat)
• c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie; (amendament admis, autor: Grupul parlamentar PNL, PSD, AUR, UDMR)
• d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie; (amendament admis, autor: Grupul parlamentar PNL, PSD, AUR, UDMR)
• e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real; (text nemodificat)
• f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării. (text nemodificat)”

Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

•  a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază la alegere între: matematică, fizică, chimie, biologie;
• b) pentru profilul real, filiera teoretică, probă scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere, la una dintre disciplinele socioumane studiate;
• c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la litera a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E. (text nemodificat)

Examenul național de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenții învățământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

• a) au susținut proba A01, A02, respectiv F și au obținut calificativul admis;
• b) au susținut probele B și C și au obținut la proba B cel puțin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă susținut, iar la proba C au obținut cel puțin nivelul „mediu”;
• c) au susținut, după caz, proba A1, A2 sau A3 și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
• d) au susținut, după caz, proba D și au obținut cel puțin nota 5 (cinci);
• e) au susținut proba E și au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
• f) au obținut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obținute la A1, A2, A3, D și E, cel puțin egală cu 6.

Probele B, C și F se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației. Probele orale A01, respectiv A02 și probele scrise A, respectiv D și E, se susțin după încheierea cursurilor, în condițiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.

• ”Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2024–2025.” 

Alte amendamente admise:

• Ora de religie: ”Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar, se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor.” (autor: Grup parlamentar PSD, PNL,UDMR, AUR, Minorități)
• ”Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai în situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare și contestație.” (Autor: Grupurile parlamentare PNL + PSD + UDMR + Minorități Naționale + AUR)
• Învățământul primar care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I – IV se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul școlar 2029 – 2030.
• Învățământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează și funcționează cu program de dimineață, începând cu anul 2030.
• În vederea creșterii nivelului de siguranță în școli, se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa Ministerului Educației, într-un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
  prezentei legi, Planul Național de Combatere a Violenței Școlare, denumit în continuare PNCVS.
• În urma consultării cadrelor didactice, a părinților și elevilor, unitatea de învățământ
  preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor. Unitățile de învățământ cu sistem de supraveghere audio-video cuprind în contractul educațional acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinților/reprezentanților legali pentru supravegherea audio-video a beneficiarilor primari. Nu vor fi instalate camere de supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinților își exprimă dezacordul, în scris, în cadrul contractului educațional. 

Citește și:

• Religia, inclusă în lista materiilor de la BAC. Elevii de la profilul umanist pot opta să susțină această disciplină – proiectul legii educației/comisie
• Noua lege a educației: Exmatricularea elevilor „poate fi realizată numai în situaţii grave” – amendament adoptat în Comisia pentru învățământ
• Sisteme de supraveghere audio-video, în școli. Comisie: Nu vor fi instalate camere în sălile de clasă în care majoritatea părinţilor îşi exprimă dezacordul