Acordarea burselor de merit elevilor cu medii sub 5 este ”o aberație”, consideră Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai. ”Prin această modalitate de acordare a burselor, practic ministerul și Guvernul au comunicat următorul mesaj: nu contează cât de mult muncești, contează unde te așezi. (…) Adică nu face altceva decât să ridice la nivel național o șmecherie de genul: contează unde te poziționezi social, ce relații ai, unde te așezi și nu cât de mult muncești”, a spus Mircea Miclea, într-un interviu acordat Euronews Romania.
Potrivit noii Legi a educației și metodologiei-cadru, bursele de merit se acordă elevilor care au media anuală peste 9.50, dar și primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, prevedere care a făcut posibil ca și elevi cu media sub 5 să ia burse de merit.
Conform datelor furnizate de Ministerul Educației, 8.494 de elevi care au medii sub 5 beneficiază de burse de merit, dintre care 5250 de elevi au medii cuprinse între 4 și 4.99, 2382 de elevi – medii între 3 și 3.99, 704 elevi – medii între 2 și 2.99 și 158 de elevi – medii sub 2.
”Nu este singurul lucru în legătură cu care și eu, și alți oameni lucizi din această țară am luat poziție și am spus că e greșit și că trebuie revizuită România Educată și toate legile derivate de acolo, dar nu am fost luați în seamă.
Prin această modalitate de acordare a burselor, practic ministerul și Guvernul au comunicat următorul mesaj: nu contează cât de mult muncești, contează unde te așezi. Adică eu pot să nu muncesc mult, să nu învăț mult, dar mă pun într-o clasă sau într-o școală în care elevii de 4 sau de 5 sunt în primii 30% și atunci eu primesc bursă pentru că am știut unde să mă așez, nu pentru că am muncit mai mult, nu m-am dus la un liceu în care 30% înseamnă de la media 7 în sus.
Deci mesajul este total aberant, din punct de vedere social. În loc să se spună: contează cât de mult înveți și muncești pentru ca să obții o recompensă, s-a comunicat mesajul: nu contează cât de mult muncești și înveți, contează unde te așezi.
Adică nu face altceva decât să ridice la nivel național o șmecherie de genul: contează unde te poziționezi social, ce relații ai, unde te așezi și nu cât de mult muncești. E aberant, dar nu va fi singura aberație în aceste legi. Veți vedea în momentul în care începe să se aplice legea. Deocamdată, legea este ca Sfântul Duh deasupra apelor. Să vedem când coboară la realitate și o să vedeți câte aberații vor rezulta ”, a spus Mircea Miclea.
- Potrivit noii Legi a educației, bursele de merit se acordă ”pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor și condițiilor stabilite prin metodologia-cadru”.
- Metodologia-cadru de acordare a burselor stabilește că beneficiază de burse de merit primii 30% dintre elevii fiecărei clase de gimnaziu și liceu, în ordinea descrescătoare a mediilor generale anuale sau a mediilor de admitere în învățământul liceal sau profesional la clasa a IX-a, precum și toți elevii care au medii mai mari sau egale cu 9.50. În plus, la clasa a IX-a, pot lua bursă de merit și elevii care nu au susținut Evaluarea Națională, dacă procentul de 30% dintr-o clasă nu este acoperit de elevii înscriși pe baza mediei de admitere.
- Ministerul Educației a anunțat că ”analizează propunerile de îmbunătățire a Metodologiei de acordare a burselor școlare, cu respectarea interesului superior al copilului și a principiului echității. ”Nu ne dorim să avem burse de merit care să fie acordate pentru medii sub baremul de trecere şi trebuie să vedem dacă filosofia impune un prag de medie sau pur şi simplu vorbim despre o reseparare a burselor de studiu faţă de bursele de merit sau pur şi simplu o numim bursă de progres educaţional cu barem minim de medie, dar care să stimuleze exact asta, progresul şcolar, pentru că de asta avem nevoie la un procent de 44% copii de 15 ani analfabeţi funcţional”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, la începutul lunii noiembrie.
Examenul de admitere la liceu – ”o soluție aberantă”
În ceea ce privește organizarea examenului de admitere la liceu, separat de Evaluarea Națională – o altă prevedere din noua Lege a educației, care va intra în vigoare cel mai devreme în 2027 – Mircea Miclea a spus de asemenea că este o soluție ”aberantă”.
Întrebat care ar fi formula corectă de trecere de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, Mircea Miclea a răspuns:
”Soluția pe care o oferă legea în momentul de față este una aberantă, nu face altceva decât să accentueze inegalitățile sociale. În condițiile în care colegiile naționale organizează propria lor admitere, în afară de admiterea prin Evaluare Națională, practic va accentua inegalitatea între mediul urban și mediul rural. Dacă ești un copil în mediul rural, n-are rost să te mai gândești că o să ajungi la un liceu foarte bun pentru că nu o să ai resurse și nici timp la dispoziție ca să te duci să iei meditații ca să poți să ai șanse să intri la un liceu care organizează propria admitere, pe lângă Evaluarea Națională.
Cred că soluția oferită este o soluție aberantă – am spus-o, o repet – și cred că vor apărea extrem de multe probleme în aplicarea ei în momentul în care, în vară, colegiile naționale vor fi în situația de a organiza astfel de admiteri. Soluția pe care eu o socotesc viabilă este următoarea: clasa a IX-a trebuie să treacă la nivel de gimnaziu și liceul trebuie să fie de 3 ani. Aceasta este soluția finlandeză. Clasa pregătitoare plus 9 ani fac 10 ani de învățământ obligatoriu, după care ai un liceu de 3 ani. Care este efectul? Se reduce abandonul școlar. Principalul loc unde se produce abandonul școlar este la trecerea din clasa a VIII-a în clasa a IX-a. Dacă aducem clasa a IX-a spre gimnaziu, atunci toți elevii din gimnaziu mai fac un an de studiu și termină cele zece clase obligatoriu când ei au 16 ani și pot urma o traiectorie academică, în sensul că merg la liceu sau la școli profesionale, sau se pot angaja. Și atunci ai recuperat un an pe care altfel ei îl pierd.
Aceasta ar fi soluția. Este consonantă cu datele care arată că așa se poate face reducerea abandonului școlar, este consonantă cu un model de succes, finlandez. A rezistat această soluție un an de zile în Legea educației din 2011 după care, la presiunea sindicatelor, a fost anihilată și am ajuns la această structură de acum, care este aberantă.”
Legea învățământului preuniversitar prevede posibilitatea ca liceele să organizeze concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri, începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024.
”Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale”, stabilește legea.
Citește și:
- Asociația Elevilor din Constanța susține impunerea pragului de 8.50 pentru acordarea burselor de merit: „Burse de merit pentru cei care merită”
- Ligia Deca: Nu ne dorim să avem burse de merit acordate pentru medii sub baremul de trecere/ Ar putea apărea bursa de progres educațional
- Aproape 8.500 de elevi cu medii sub 5 iau burse de merit. 158 de elevi au medii cuprinse între 1 și 1,99 – date Ministerul Educației
- Ministerul Educației: Scopul burselor de merit care se acordă primilor 30% dintre elevii fiecărei clase este de a stimula progresul școlar individual
- Elevi care nu au susţinut Evaluarea Naţională sau au avut medii sub 5 primesc burse de merit. În județul Sibiu, un elev cu 1,59 ia bursă de merit
