Învățătoarea Claudia Codreanu schimbă decorul clasei în fiecare an. Elevii săi sunt acum Supereroi, anul trecut, în clasa pregătitoare, au fost Exploratori, iar copiii de clasa a IV-a din generația trecută au învățat în sala ”Harry Potter”. Spațiul prietenos contribuie la starea de bine pe care învățătoarea își dorește să o creeze la clasă, în care fiecare copil ”să se simtă bine în pielea lui, să fie bine cu el” și să învețe într-o atmosferă ”echilibrată și liniștită”. În procesul de predare, Claudia Codreanu împletește metodele tradiționale cu cele inovative, aduce la clasă elemente din alternativele educaționale și îi pregătește pe copii pentru viață. Îi învață să lucreze în echipă, să comunice, să colaboreze, să-și ducă sarcinile până la capăt, să fie empatici, să ajute.
Claudia Codreanu (foto) predă la Colegiul Naţional de Arte ”Regina Maria” din Constanța și are o experiență la catedră de 28 de ani. Mama ei a fost învățătoare și a inspirat-o să meargă pe acest drum. ”Mama a fost un model pentru mine. De la ea am învățat foarte multe, cărțile ei de psihopedagogie și culegerile de pe vremea aceea și acum sunt la mine în bibliotecă și le folosesc. Sora mea tot în învățământ lucrează și noi am urmat drumul acesta datorită mamei. Ea și-a dorit mai mult decât noi, cred că s-a gândit că trebuie să avem o meserie, a fost mai practică, dar spre norocul nostru, ni se potrivește, ne place ceea ce facem, punem foarte mult suflet și nu îmi pare rău că am făcut această alegere”, spune învățătoarea.
Elevii săi sunt acum în clasa I și învață într-o clasă a Supereroilor, decorată cu supereroi. O temă aleasă nu întâmplător, având în vedere că cei mici sunt din generația care a făcut grădinița și o bună parte din clasa pregătitoare în sistem online. Cu ajutorul personajelor, învățătoarea vrea să îi ajute să depășească perioada grea a pandemiei și să învețe să își gestioneze emoțiile, reacțiile, relațiile cu ceilalți, să își regăsească entuziasmul și motivația.
În fiecare an, Claudia Codreanu decorează sala de clasă cu o altă temă. Anul trecut, copiii au învățat în Clasa Exploratorilor, un spațiu atractiv cu ludotecă, bibliotecă și spații destinate științei și artelor vizuale, iar în urmă cu doi ani, elevii de clasa a IV-a au avut clasa ”Harry Potter”. Spațiul de învățare contează foarte mult pentru copii, consideră învățătoarea, ei au nevoie de un mediu atractiv când vin la școală, iar sala în care elevii săi învață este una ”prietenoasă, luminoasă”.
-
Clasa Harry Potter -
Clasa Exploratorilor -
Clasa Supereroilor
Metode de predare
Unele dintre ideile de amenajare a spațiului au fost preluate de învățătoare din alternativele educaționale, și tot de aici a adus la clasă practici și metode de predare-învățare. De la ”Step by Step”, un sistem în care și-a dorit la un moment dat să predea, a împrumutat momentul întâlnirii de dimineață. L-a organizat pentru prima dată în urmă cu mulți ani, elevii săi de atunci au terminat deja facultatea, și în fiecare dimineață se așezau pe pernuțe în fața clasei, în cerc, și povesteau, aveau șansa să se cunoască mai bine și învățau să își gestioneze emoțiile.
Tot de atunci folosește scaunul autorului, o metodă prin care învățătoarea, care acum organizează cursuri de dezvoltare personală și public speaking pentru copii, își încuraja elevii să comunice, să exerseze ascultarea activă, esențială pentru crearea conexiunilor autentice, să își depășească temerile și să aibă încredere în ei.
”Copilul povestește timp de câteva minute ce își dorește el sau pe o temă aleasă, apoi colegii pun întrebări și comentează pe marginea subiectului. Eu mă retrag cumva în spate ca și cum nu sunt acolo și îi las să vorbească. În acest fel, copiii mei au început să zâmbească mai mult, să povestească mai ușor în fața celorlați, să pună întrebări, au învățat să aibă răbdare și să îi asculte pe ceilalți, păstrând contactul vizual și concentrându-și atenția asupra conversației”, relatează învățătoarea experiența avută cu elevii din generațiile trecute.
De la Montessori a preluat ideea de a folosi mult material didactic, elevii să experimenteze și să învețe lucrând. În clasa pregătitoare, copiii au descoperit literele desenând în tăvițe cu făină sau mălai: ”Îmi place foarte mult alternativa Montessori și încerc să iau tot ce pot să aplic la clasă. Îmi place să ieșim afară, să desfășurăm ore în aer liber. Am făcut ore de dezvoltare personală, de matematică în curtea școlii, iar înainte de pandemie, mergeam cu copiii în parc și făceam ore pe iarbă. Plec în plimbări cu ei, vreau să îi învăț să se uite în jur, să își ia repere, să fie prezenți în realitatea lor, cum le spun eu.”
Învățătoarea aplică și metode de gândire critică (”un curs de suflet pe care l-am făcut cu foarte mulți ani în urmă”), dar întotdeauna ține cont de nevoile copiilor și nu renunță la metodele tradiționale. Este bine să le îmbini și să nu faci exces de metode inovative, consideră Claudia Codreanu, ”preluăm ce ne ajută la clasă, nu le folosim doar de dragul de a le folosi.”
Printre metodele folosite se numără Cubul (un cub din carton care are pe fiecare față scris un cuvânt – Descrie, Compară, Asociază, Analizează, Aplică, Argumentează, iar elevii pot învăța cu ajutorul lui la orice disciplină), Mozaicul (copiii se împart în echipe și fiecare echipă se specializează într-un ”domeniu”, apoi își predau reciproc și, la final, își dau feedback), Știu/Vreau să știu/Am învățat, Jurnalul cu dublă intrare sau Eseul de 5 minute.
”Îmi place să îi las să învețe singuri, să descopere, să învețe unii de la ceilalți pentru că așa învață cel mai bine. Cu seria trecută, acum ei sunt în clasa a VI-a, am desfășurat proiectul <De-a arhitectura> și am făcut, la un moment dat, o excursie în centrul vechi. Copiii au luat atunci interviuri oamenilor pentru a afla informații despre zona aceea, la un moment dat au luat interviuri și porumbeilor și le-a plăcut foarte mult să interacționeze cu oamenii. Au învățat mult mai mult în felul acesta, ieșind din școală, decât dacă am fi stat în clasă și ne-am fi uitat la niște imagini”, povestește învățătoarea.
Starea de bine la clasă
Cu generațiile trecute, până să vină pandemia, Claudia Codreanu mergea la teatru, organiza ieșiri cu părinții și mărturisește că intenționează să facă acest lucru și cu copiii din generația actuală, acum când restricțiile au fost ridicate. Important este că părinții îi sunt alături, o ajută și acesta este unul dintre lucrurile pe care le-a urmărit tot timpul: relația cu părinții.
”Întotdeauna m-a interesat să am o relație bună cu părinții, m-a interesat ca elevul în clasa mea să se simtă bine în pielea lui, să fie bine cu el, să participe activ la activitățile în care este implicat, în clasă să fie o atmosferă echilibrată și liniștită și apoi să vin eu să predau ce am de predat”, precizează Claudia Codreanu, care din 2019 este formator SuperTeach și susține cursuri de mentalitate deschisă.
Pentru a crea această atmosferă de bine, învățătoarea spune că, în primul rând, ea trebuie să fie bine, emoțional și fizic. De la mama ei a învățat să lase la ușa clasei toate problemele și să fie acolo doar pentru copii. ”Nu îmi iese întotdeauna, recunosc, nu sunt zeu, dar este important ca în viața noastră personală să avem grijă de starea noastră emoțională și fizică pentru că astfel acest lucru se va reflecta în comportamentul și rezultatele academice ale elevilor”, declară învățătoarea, care mai are o convingere: elevii trebuie să învețe în ritmul lor, profesorul să nu facă diferențe între ei și să le formeze un set de valori care contează mai mult decât orice diplomă sau concurs la care ei participă.
”Pentru mine este important să predau conținuturile, să nu rămână copiii cu goluri și să fac acest lucru în ritmul lor. De exemplu, eu sunt acum în urmă la matematică, dar sunt în urmă pentru că am simțit că au nevoie copiii de mai mult timp pentru a-și fixa niște noțiuni și prefer să fac așa, să îi ajut pe ei.
Contează de asemenea pentru mine ca elevii să aibă o imagine de sine bună, să se simtă bine în pielea lor și împăcați, să se simtă bine între colegi, să fie văzuți acolo și să înțeleagă că rezultatele la concursuri nu ne definesc, că eu după ce am terminat școala nu plec cu diploma în piept și trebuie să știu să mă înțeleg cu oamenii cu care colaborez, trebuie să duc la bun sfârșit ce am început, trebuie să pun suflet și efort 100% să fiu peste linie.
Trebuie să știu să colaborez, să lucrez cu cei din echipa mea, să știu să vorbesc frumos, să știu să mă țin de ce am promis, să știu să îmi fac ordine la locul de muncă, să știu să am empatie față de celălalt. Mie mi se par mult mai importante aceste lucruri și nu sunt vorbe goale, chiar cred în ele”, spune Claudia Codreanu.
Foștii elevi, alături de cei mici
Învățătoarea își amintește că elevilor din generațiile trecute le plăcea să lucreze în echipă, să facă proiecte, iar acum cei care sunt în clasa a VI-a și XI-a vin și îi ajută pe cei mici: ”I-am învățat să fie frații mai mari și să se implice, să îi ia cumva sub aripa lor ocrotitoare pe cei mici, care sunt așa de entuziasmați că cei mari vin la ei. Îi ajută la AVAP, îi ajută să decupeze, să lipească, să picteze.
Stau și mă gândesc uneori ce răsplată ai în această meserie… Cred că ea vine atunci când îi vezi pe copii că sunt fericiți și și-au împlinit visurile, că au un parcurs frumos, dar și când un părinte vine și spune <Ați avut dreptate, doamnă>”. Noi trebuie să îi ajutăm pe părinți să vadă măreția din copii, unii nu văd acest lucru și mai târziu își dau seama că am avut dreptate.”
-
-
-
Imagini din sala de clasă, decorată în fiecare an diferit
Sursa foto: Arhiva personală – înv. Claudia Codreanu
Citește și:
- Învățătoarea „magică” a lui Matei: „Încerc să fac din fiecare zi de școală o sărbătoare. Copiii să vină cu drag, să fie încurajați, lăudați, apreciați”
- O profesoară care își face elevii să vină cu plăcere la ore. ”Predă diferit, interactiv, are multe proiecte și este atașată de copii”, spune o elevă
- Tipa cu stiloul, o învățătoare care își lasă „semnătura” în inima elevilor: „Dacă îți iubești meseria, pui suflet și îți pasă, poți să faci rai din ce ai”
- Picturi murale în clasă. Elevii unui liceu din Constanța și-au transformat sala în care învață într-un loc ”mai special”
