O profesoară care își face elevii să vină cu plăcere la ore. ”Predă diferit, interactiv, are multe proiecte și este atașată de copii”, spune o elevă

Un profesor bun care reușește să captiveze și să facă elevii să înțeleagă este un profesor care predă cu drag. Sunt cuvintele unei eleve de clasa a VII-a care ne-a scris despre unul dintre profesorii ei de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Constanța. Un profesor care a reușit să îi atragă pe copii prin modul în care predă și prin proiectele și activitățile extrașcolare inițiate. Claudia Portase predă istorie și educație socială și o face în așa fel încât elevii să dezvolte un set de valori, să își formeze o cultură generală și să rămână cu informații pe viață, nu doar să le memoreze. ”Copiii trebuie să vină la școală din plăcere, iar școala trebuie să le ofere și alternative, nu doar ora de 50 de minute”, explică profesoara rolul proiectelor în care își împlică elevii de gimnaziu și de liceu. Unul dintre ele este cel în care liceenii promovează teatrul românesc, dublând și subtitrând piese filmate în trei limbi străine.

”Consider că un profesor bun care reușește să captiveze și să facă elevii să înțeleagă este un profesor care predă cu drag. Doamna profesor Portase Claudia se numără printre acești profesori, care s-a făcut iubită de copii prin modul de predare. Acest mod de predare se bazează pe înțelegerea informațiilor legate de istorie și educație socială, într-un mod interactiv prin filmulețe animate și prezentări PowerPoint.

Unul dintre proiectele în care doamna Portase m-a implicat și a reușit să-mi insufle dragostea pentru istorie a fost ”Călători prin istorie”. Acest proiect a făcut să ne întoarcem în timp atât datorită costumelor purtate, cât și rolurilor interpretate.

O admir pe doamna Portase pentru că este implicată în multe proiecte pentru protecția mediului înconjurător, pentru educație, precum și în cele Erasmus. Deși majoritatea proiectelor Erasmus sunt destinate liceenilor, tot timpul am privit cu admirație și dorință de a participa. Sper să treacă cât mai repede epidemia de COVID-19 pentru a mă implica și eu în astfel de proiecte.

Pentru faptul că doamna Portase este o persoană hotărâră, predă diferit și pentru că este atașată de copii, o consider una dintre profesoarele mele favorite”, ne-a scris eleva de clasa a VII-a.

Prima reacție a profesoarei Claudia Portase (foto), atunci când am căutat-o, a fost una de surprindere: ”Cred că sunt doar un profesor obișnuit care dorește ce este mai bine pentru elevii lui.”

Am aflat că predă la o singură clasă de gimnaziu, în rest numai la liceu. Pe elevii de clasa a V-a i-a preluat în 2018 – nu mai avusese o clasă de gimnaziu de la începuturile carierei – și a fost o provocare. A știut din primul moment că pentru ”cei mici” trebuie să-și adapteze metodele și să aibă o altfel de abordare. A început să citească, a discutat cu alți profesori, mai ales că elevii învățau după o nouă programă, iar experiența s-a dovedit una ”plăcută” atât pentru profesoară, cât și pentru copii.

”Ei fac aceeași materie aproximativ ca la clasa a IX-a, se cam potrivesc lucrurile, dar eu nu puteam să merg în fața lor și să discut cu ei ca și cum ar ști lucrurile acestea și ar putea emite niște judecăți de valoare. Nici nu puteam să mă duc să le dictez și să le spun <Stați cuminți în bancă, trebuie să memorați lucruri>… A fost o experiență deosebită, mai ales că în clasa a V-a i-am implicat în diverse activități atât județene, cât și naționale. Au jucat o piesă de teatru și au câștigat locul II la faza națională”, povestește profesoara.

Este vorba despre proiectul ”Călători prin istorie”, un concurs național, cu mai multe secțiuni, atât de cultură generală, cât și de teatru, în care elevii săi de clasa a V-a, acum în a VII-a, au prezentat o piesă de teatru, „Visul lui Ștefan cel Mare”, cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Marea Unire. Scenariul a fost realizat pornind de la mai multe poezii rescrise și transformate în proză de profesoara de istorie și de diriginta copiilor, profesoară de română, iar o actriță i-a ajutat pe elevi cu interpretarea rolurilor.

”O săptămână a durat totul. Într-o săptămână, au devenit actori redutabili și au și câștigat. Am vrut să continuăm în clasa a VI-a, să mergem pe Grecia Antică, să facem o piesă din scrierile teatrului grec, dar a venit pandemia și a oprit absolut tot, s-au anulat toate concursurile”, spune Claudia Portase.

Ora de istorie la gimnaziu

La orele de istorie, Claudia Portase și-a propus să îi învețe pe copii astfel încât informațiile transmise să rămână pe viață. Programa este așa cum este, explică profesoara, dar a încercat să o adapteze pentru ca, atunci când termină școala, ei să știe niște lucruri pe care ”nu le vor uita niciodată”.

Pentru o oră de istorie la gimnaziu, profesoara lucrează, uneori, 2-3 ore înainte: ”Iau lecția și mă gândesc: ce pot să fac eu la lecția aceasta? Au aici niște termeni noi. Dacă eu le explic și atât, ei nu vor înțelege, atunci hai să exemplificăm printr-o imagine, printr-un filmuleț ori să descopere ei. Descoperim tot timpul, mă uit să văd ce pot să le găsesc.”

Claudia Portase pregătește o parte a lecțiilor pe platformele Livresq și MozaBook. Până la urmă, pandemia a avut și un rol bun pentru că s-a putut dezvolta profesional în domeniul digital, a participat la cursuri și a descoperit diferite aplicații.

”Platforma Livresq este o platformă extraordinară în care îmi fac lecțiile și îmi permite foarte multe lucruri. Pe MozaBook, poți de asemenea să creezi lecții, dar acolo găsești și foarte multe filme 3D, filmulețe scurte, pentru copii. La gimnaziu, pentru disciplina istorie, nu sunt foarte multe, dar m-au ajutat enorm, cele existente, să aduc în discuție lucruri și evenimente din istorie pe care mai greu le înțeleg copiii, precum bătăliile sau cauzele unor evenimente. M-am bazat întotdeauna pe faptul că imaginea vizuală contează enorm în predare. Dacă elevii văd și mai și fac, mai și lucrează, acest lucru contează mai mult decât teoria, schițe pe caiet și alte lucruri de genul acesta.

Cu ei am încercat o altă abordare, ceva mai apropiat de vârsta lor, astfel încât să îi fac să înțeleagă fenomenele, evenimentele. Eu le spun întotdeauna așa: <Istoria este despre trecut, sunt lecții de viață, înseamnă cultură generală și voi vă puteți forma o cultură generală extrem de bogată pentru că istoria abordează toate problemele, și culturale, și sociale, și economice>”, mărturisește Claudia Portase.

Într-o oră, de pildă, profesoara le-a pus un filmuleț despre istoria wireless-ului pentru că a vrut să le arate de unde s-a pornit și unde s-a ajuns acum când aproape fiecare copil are un telefon mobil. ”S-au amuzat teribil de mult când au văzut filmulețul despre wireless din 1922, cu umbrela cu fire a domnișoarei Eve… Încerc tot timpul să îi duc cumva la originea unui eveniment sau a unui lucru descoperit”, explică profesoara din Constanța.

Pe aceste valori, profesoara insistă la orele de Educație socială, iar în acest moment copiii sunt implicați într-un proiect în care învață ce sunt politicile publice. Au ales prin vot un subiect – spațiile verzi publice și vor să îl aducă în atenția primarului și a Consiliului local pentru că ”ori aceste spații verzi există, dar sunt într-o stare jalnică ori nu există și și-ar dori să aibă pe lângă casele lor astfel de spații”.

Teatru românesc, tradus de liceeni în trei limbi străine

La clasele de liceu, orele de istorie înseamnă multă dezbatere și, dincolo de ele, Claudia Portase a reușit să îi atragă pe adolescenți în numeroase activități. Profesoara este responsabil pe proiecte europene și a adus în colegiul din Constanța, din 2018 încoace, trei astfel de proiecte. Unul demarat în 2019 și două câștigate anul trecut.

Proiectul Erasmus ”Be my Voice”, pornit în 2019, este realizat în parteneriat cu școli din Turcia, Grecia și Letonia, iar marea provocare pentru liceenii participanți este să traducă, să dubleze și să subtitreze filme inspirate din literatura română, tradiții și obiceiuri și din istorie în limbile engleză, franceză și germană.

”Vrem să facem cunoscută literatura noastră frumoasă în Europa și să arătăm că și noi avem teatru de calitate. Acum, de exemplu, lucrăm la Bubico. Am început împreună cu școlile partenere, dar pentru că a venit pandemia și a fost mai greu să facem dublări și subtitrări împreună – noi ne întâlneam în acele mobilități – ne-am hotărât să facem fiecare la nivel de școală. Pe unele doar le vom subtitra, cum este o scenetă din <O scrisoare pierdută>, pe altele le vom și dubla, copiii fiind împărțiți pe roluri. Elevii din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a nu pot veni acum fizic la școală și atunci am decis să traducem toate filmulețele și, în momentul în care vor reveni, doar să le dublăm sau să le subtitrăm”, povestește Claudia Portase.

În 2020, a fost pornit proiectul ”P.O.L.L.E.N. – Plants, Over their Life, Learning European Nature”, finanțat de Comisia Europeană, la care participă și elevi de gimnaziu, iar al treilea proiect este despre reziliență și educație incluzivă, de care se va ocupa, în principal, consilierul școlar. 

”Eu nu lucrez singură, suntem o echipă foarte bună, de la directori care ne susțin până la colegii mei, profesori, fără de care n-aș putea să fac proiectele acestea. Lucrăm foarte bine cu toții și nu a fost un coleg care să zică vreodată că nu vrea să lucreze sau să se implice într-un proiect. Sunt și colegi de matematică, de fizică sau de informatică care derulează alte proiecte, dar ne susținem unii pe alții”, punctează Claudia Portase.

”Școala trebuie să le ofere copiilor și alternative”

În prezent, liceenii participă și la un proiect al Expert Forum – ”Youth Voice Matters”, sponsorizat de Ambasada Marii Britanii, în care lucrează cu colegi din alte șapte județe, în grupe mixte, și în care sunt încurajați să aibă o voce și să se implice în rezolvarea problemelor comunității.

”Nu m-am oprit numai la proiecte europene. Întotdeauna am zis așa: copiii trebuie să vină la școală din plăcere, iar școala trebuie să le ofere și alte alternative, nu numai ora de 50 de minute, 10 minute pauză, stat în bancă, nu… Trebuie să facem și altceva. Și altceva ce? Păi proiecte, proiecte naționale, proiecte europene”, adaugă profesoara.

De altfel, în 2019, elevii de liceu au participat și la concursul național EUROSCOLA, în care au promovat ”oameni de valoare, modele” și au devenit parlamentari europeni pentru o zi. ”Ne-am numărat printre câștigătorii Euroscola și am avut norocul să ajungem la Strasbourg, până să vină pandemia. Elevii au fost pentru o zi parlamentari europeni, iar experiența aceasta a fost una cu totul deosebită”, spune Claudia Portase.

”Elevii trebuie să intre cu plăcere la oră”

Profesoara ține să explice că selecția pentru participarea la toate aceste proiecte se face întotdeauna transparent, cu anunț și apel pe site-ul colegiului, întrucât sunt foarte mulți doritori, nu pot fi cooptați toți, iar elevii dau interviuri și sunt aleși în baza unor criterii foarte clare.

”Eu sunt foarte încântată de dorința lor de participare. Pentru toate aceste proiecte, lucrăm și acum online, iar ei se implică, lucrează foarte bine. Totul se face în afara orelor. Ne întâlnim seara, după ora 19.00, și au stat, mai ales la debate, și până la 12-1 noaptea cu profesorii coordonatori. Avem Clubul de dezbateri, copiii participă la concursurile de dezbateri în limba engleză și au rezultate deosebite. De anul acesta, implementăm și Educația Juridică ca disciplină opțională. Este foarte iubită de elevi. Învață despre drepturi, legislație, responsabilități, cui, cum se adresează în diverse situații. Opționalul a fost realizat și propus de Asociația VedemJust (judecătorul Cristi Danileț) și deocamdată se face la clasele de uman de a XI-a”, precizează profesoara de istorie.

Pentru Claudia Portase, satisfacția este ”maximă” atunci când îi vede pe elevi ”atât de mulțumiți de ceea ce fac” și mărturisește că acest lucru o încarcă cu energie și are puterea să mai facă ceva, să îi mai înscrie la un concurs.

”Am mers întotdeauna pe principiul că munca trebuie să fie bine făcută, să fie de calitate. Dacă nu o faci bine, mai bine n-o mai faci. Nu poți să te duci în fața copiilor oricum. Eu nu pot să merg așa. Indiferent ce probleme ai, copilul nu trebuie să simtă acest lucru. Ei trebuie să vină cu plăcere, să intre cu plăcere la oră și să participe alături de mine. Poate nu îmi reușește tot timpul, dacă îi întrebați pe cei de a XII-a probabil vor spune că sunt prea exigentă”, spune râzând profesoara.

Schimbarea de la firul ierbii

Însă tot ceea ce își dorește profesoara este ca elevii săi să treacă cu bine examenul de BAC, pe care, dacă i-ar sta în putere, l-ar face altfel, ar elimina tot ceea ce ține de memorat. ”Cred că nouă ne lipsește viziunea”, adaugă imediat Claudia Portase, taxând lipsa unor decizii coerente în sistemul de educație. ”Noi niciodată nu ne-am pus întrebarea: ce vrem noi să facem peste 20 de ani? Unde vrem să ajungem în 20 de ani? Vrem să ajungem acolo! Ca să ajungem acolo trebuie să facem 1, 2, 3, 4. Nu foarte multe, dar cele pe care le facem să nu mai fie schimbate și să existe un consens. Să fie luate niște decizii atât de bune și făcute legi atât de bune încât să nu mai existe controverse și să nu se mai schimbe tot timpul. Însă, totul trebuie gândit și asta se poate face numai cu profesioniști”, explică profesoara.

Claudia Portase amintește de experiența pe care a trăit-o în Statele Unite (a petrecut patru ani acolo, din 2015 până în 2018, și a făcut voluntariat, coordonând departamentul de strângere de fonduri al unei asociații): ”Am văzut cum este școala acolo. Nu spun că este perfectă, departe de mine gândul acesta, dar cred că anumite lucruri le putem lua de acolo.”

”În primul rând, la nivel național, de minister. Haideți să avem și noi o platformă educațională a noastră, în care să fie materiale de calitate! Nu spun eu că sunt mare expert, dar mă uit pe diverse platforme și sunt anumite materiale urcate acolo care mă îngrozesc. Nu au ce căuta acolo. Din punct de vedere al metodelor, nu se potrivesc cu subiectul… Nu sunt gândite, sunt făcute <hai să pun un material acolo pentru că mi se va da un certificat de creator de resursă educațională>. Dar acea resursă poate fi preluată de colegi debutanți, de elevi și este nevoie de rigoare metodică, procedurală și științifică.

Un alt lucru care nouă ne lipsește foarte mult: ni se cere să lucrăm cu copii cu cerințe educaționale speciale, dar noi nu suntem formați pentru așa ceva. Mă uitam în Statele Unite, un copil cu o problemă, și minoră, avea consilierul lui, iar acel consilier îi adapta programul pentru că el îl cunoștea foarte bine pe copil. Noi trebuie să le facem bine acestor copii, nu să le facem mai mult rău și pentru asta este nevoie de cât mai mulți consilieri în școală. Eu nu spun că nu pot lucra cu el, dar acel copil are nevoie de o altfel de atenție, iar la o clasă cu 36 de elevi, în care ai un copil cu cerințe educaționale speciale, ce faci cu ceilalți 35 când trebuie să lucrezi altfel cu acel copil? Îi dai o foaie acolo? Asta nu este educație incluzivă. Dacă nu stai cu el, nu îi explici, nu discuți, e degeaba.”

Sunt multe lucruri care ar trebuie schimbate în sistemul de educație românesc, adaugă profesoara, și crede că totul pleacă de la firul ierbii. 

”Eu sunt optimistă de felul meu și vreau să cred că, până la urmă, vom ajunge acolo unde trebuie, că nu vom intra atât de mult în abis și vom ieși totuși la suprafață și totul va fi foarte bine. Poate se va ține cont și de noi, profesorii, și de ceea ce spunem noi.

Cred că lucrurile ar merge foarte bine dacă am lua-o de la firul ierbii și ar veni să discute cu noi, cei care lucrăm cu copiii. Noi am putea să spunem mult mai obiectiv și mai pertinent care sunt punctele slabe și care sunt punctele tari și de unde să pornim. Lucrurile ar trebui să fie luate de jos în sus și nu de sus în jos. Dacă ar porni de jos, s-ar clădi… Când construiești o clădire, de unde pornești? De la fundație, nu pornești de la acoperiș”, spune Claudia Portase.

Sursa foto: Arhiva personală – prof. Claudia Portase

Citește și: 

• Tipa cu stiloul, o învățătoare care își lasă „semnătura” în inima elevilor: „Dacă îți iubești meseria, pui suflet și îți pasă, poți să faci rai din ce ai”
• Profesoara care învață tehnici de teatru și ține cont de emoții la ora de matematică. Camelia Brișan: ”Îmi pasă de copii, de trăirile lor”
• Povestea unui profesor ”de gașcă”, susținător al învățării prin descoperire. Provine dintr-o familie cu nouă frați și toți au îndeplinit un vis al părinților
• Jocuri și povești, la ora de engleză. O profesoară din Bacău organizează vânătoare de cuvinte în școală și își provoacă elevii la „Let’s Boovie!”
• Profesoara care face experimente cu elevii înainte de a preda teoria. Activitățile practice, mutate acum acasă și în online