Hai cu starea de bine în școală! Anca Tîrcă: Eu cred în profesori și în capacitatea multor școli de a se transforma fără să mai aștepte intervenții de „sus în jos”

”Hai cu starea de bine în școală!” este un ghid pentru profesori, directori și părinți pe care Anca Tîrcă, consultant educațional, l-a lansat recent, într-un demers de a aduce școala românească mai aproape de ”o temă de mare actualitate în lume”. O ”cărticică mică, mică, dar cu visuri mari”, spune Anca Tîrcă, cu idei și sfaturi pentru ”un proces de schimbare profund” ce poate ajuta școlile ”să se plaseze pe traiectoria unei educații moderne, adaptată nevoilor și așteptărilor noilor ge­nerații”.

”A aduce starea de bine în școală înseamnă a trans­forma, a reinventa, a începe să faci reforma din inte­rior”, declară consultantul educațional într-un interviu pentru SparkNews.ro, în care prezintă câteva idei din ghid, explică ce înseamnă starea de bine în educație și vorbește despre școlile care au început transformarea ”fără să mai aștepte intervenții de sus în jos”.

SparkNews: Starea de bine în școală este un lucru pe care îl susțineți de mult timp. De ce acum o carte?

Anca Tîrcă: Tema mă preocupă cam de prin 2014, am citit despre ce se întâmplă în alte țări și cum este abordat acest subiect în Irlanda, Finlanda, Australia, Canada și în alte state, dar am și vizitat școli din străinătate în care există intervenții în acest domeniu. Am scris pe blogul meu (Despre educație – reforma la firul ierbii) de câțiva ani buni articole pe această temă, am chiar o pagină dedicată care se numește Starea de bine în școală, așa că am avut idei și pentru cărticica (mică, mică, dar cu visuri mari!) care tocmai a apărut la Editura Corint. „Hai cu starea de bine în școală!” este copilul lui 2020. Am scris acest mic ghid în acest an greu, al pandemiei de Covid – 19  care ne-a schimbat viețile, într-o strădanie zilnică de a trece peste frustrări și tristeți, de a fi rezilientă și a-mi păstra echilibrul emoțional. Am scris-o în grădina casei, de care mă ocup singură, locul care a fost pentru mine o oază de bine în ultimul an și ceva.

Am vrut să scriu despre acest subiect pentru că eu cred că starea de bine în școală este o temă de mare actualitate în lume, se vorbește de ea de câțiva ani buni în multe țări de pe glob, care au dezvoltat strategii și politici educaționale în domeniu și au implementat  programe specifice. La noi, e o temă nouă, despre care se vorbește puțin și se face și mai puțin (am văzut că unii, din păcate, chiar ridiculizează subiectul!), de aceea cred că era nevoie de o astfel de publicație, care să plaseze conceptul de stare de bine la nivelul școlii și care să stea la baza dezvoltării unor inițiative și programe viitoare.

Dacă ar fi să rezumați în câteva fraze mesajul cărții, care ar fi acela?

Aș spune ceea ce este scris și pe prima pagină a cărții, și anume viziunea mea, filosofia pe care o am atunci când vorbesc sau scriu despre starea de bine și anume: a aduce starea de bine în școală înseamnă a trans­forma, a reinventa, a începe să faci reforma din inte­rior. Consider că, sub umbrela unui program care să vizeze starea de bine a elevilor, a profesorilor și a pă­rinților, școlile pot desfășura un proces de schimbare profund, la nivelul întregii școli (așa numita „whole-school approach”) – a spațiului, a relațiilor de toate felurile, a organizării instituționale, a predării-învățării și eva­luării, a culturii organizaționale etc. Acest proces, la care participă toți membrii comunității educaționale (profesori, conducerea școlii, elevi și părinți), poate ajuta școlile să se plaseze pe traiectoria unei educații moderne, adaptată nevoilor și așteptărilor noilor ge­nerații, fie ele Z sau Alpha.

Ghidul se adresează profesorilor, directorilor, părinților. De ce și părinților?

Cum spuneam mai sus, a aduce starea de bine în școală este un demers la care trebuie să  participe toată lumea, deci și părinții. Dacă vrem să ne autoevaluăm ca școală în acest domeniu, îi întrebăm și pe părinți. Dacă vrem să îi avem parteneri în educația copiilor lor, atunci îi facem să se simtă bine în relația cu școala, le deschidem ușile, suntem disponibili la dialog, îi primim cu prietenie și îi implicăm în viața școlii și am dat în carte câteva idei despre cum să facem acest lucru. Apoi, cred că părinții trebuie să fie familiarizați cu noile tendințe și abordări din educație, cu ce schimbări există la nivel internațional, astfel încât vocea lor, atunci când se face auzită, să fie una care aduce argumente solide și bazate pe evidențe.

Pe scurt, câteva exemple de idei pentru a crea starea de bine în școală?

În primul rând, atunci când vrem să aducem o inovație în școală și să facem o schimbare, trebuie să ne informăm, să ne documentăm, să știm teoria din spatele a ceea ce vrem să inițiem, așa că asta fac eu mai întâi, explic conceptul de stare de bine și dau câteva modele de succes, inclusiv cel referitor la școli fericite. Apoi, o parte din cărticică este despre starea de bine a profesorilor, pe care o consider atât o responsabilitate individuală (adică îți pui singur masca de oxigen!) și le dau o serie de sfaturi în acest sens, cât și una colectivă, care stă în dreptul conducerii școlii, căreia îi recomand să facă din școală o casă a stării de bine. În ceea ce privește starea de bine a elevilor, dau o serie de idei, precum jurnalul stării de bine completat de copii, săptămâna stării de bine în școală (cu mult sport, mișcare, ore în aer liber, invitați speciali etc.), utilizarea unor forme de evaluare prietenoasă, acordarea de feedback, implicarea în luarea deciziilor, derularea unor proiecte despre recunoștință, analiza situației bullyingului la nivelul instituției și multe altele.

Cum vedeți școala românească din perspectiva aceasta a stării de bine? S-a transformat în ultimii ani? Unde o vedeți peste, să zicem, 10 ani?

E greu de zis unde va fi școala românească din această perspectivă, depinde și de decidenți, dacă mă întreabă, le voi spune cum să aducă starea de bine în sistem, știu ce pași ar trebui făcuți. Eu, personal, pe lângă carte și articole pe blog și pe facebook, am luat-o deja cu starea de bine în școală de „jos în sus” și de trei luni derulez o serie de webinarii și îi formez pe profesori, pe directori și chiar pe unii inspectori pe acest subiect, arătându-le cum să aducă starea de bine la nivelul întregii școli („a whole-school approach”) și cum să îi implice în acest demers pe toți membrii comunității educaționale – profesori, elevi și părinți.

Pentru decidenții care nu fac nimic de sus în jos în acest domeniu și pentru cei care cred că asta e doar o modă și ridiculizează conceptul, las aici doar una dintre numeroasele concluzii ale multor studii care ne spun că tema este una prioritară: ”Dacă un copil termină școala cu o stare de bine, acest lucru va avea un impact mai mare asupra vieții sale de adult decât îl vor avea notele și succesul la examene.” (OECD, 2013, Equity and Quality in Education).

Eu cred în profesori și în capacitatea multor școli de a se transforma prin ele însele, făcând reforma din interior, fără să mai aștepte intervenții de „sus în jos”, care, în continuare, de 30 de ani, tot întârzie să apară. Așa că, cine a înțeles că reforma sunt (și) ei, s-au mișcat și s-au schimbat, sunt școli cu directori buni, care oferă educație de calitate, adaptată copiilor din acest secol. Școlile care nu au conștientizat această nevoie de reinventare au rămas acolo unde erau și acum 50 de ani, adică încremenite în proiect, vorba filosofului.

Iar peste 10 ani vom fi tot aici, adică cu mult, foarte mult în urmă față de alte sisteme de învățământ, dacă vom continua să nu citim și să nu analizăm și să nu aplicăm studiile valoroase din domeniu publicate la noi și în lume, dacă nu vom avea un corp de experți stabil, indiferent de ce se întâmplă în zona politică, care să propună direcții de dezvoltare și instrumente de implementare  pe termen lung (și nu consilieri slab pregătiți, numiți politic), dacă nu vom veni cu inițiative prioritare în sistem în această perioadă (de exemplu, starea de bine și remedialele), dacă nu vom ști să gândim foarte bine schimbările propuse și să le comunicăm coerent (nu cu reveniri peste câteva zile, care bulversează sistemul) și mai ales, dacă vom ști să monitorizăm și să evaluăm cu rigurozitate respectivele schimbări.

Dintre toate campaniile, ideile lansate de dvs. până acum, care a avut impactul cel mai mare?

Deși sunt singură și liberă, free lancer, nu am instituții sau organizații care să mă susțină, nu am personal angajat care să lucreze pentru  mine și nici resurse alocate de companii cum văd pe la alții, mi-e tare drag de educație și am lansat în ultimii ani multe idei în acest domeniu. Cele mai multe sunt pe blogul meu, gratis, sunt pentru profesori. Cine e interesat, le poate lua fără probleme, atâta doar să nu și le însușească, cum au făcut unele organizații și persoane. Asta mă deranjează, dacă îți place o idee, fă cel puțin un parteneriat cu inițiatorul, nu-l ignora ca să îi furi inițiativa. Câteva idei s-au transformat în campanii naționale, amintesc aici „Toată școala citește”, „Dă culoare școlii tale!”, „Grădini în școli”, „Clase în aer liber și învățare în natură”, „Cancelaria altfel”. Mă bucur să văd că acum, după pandemie, multe școli din țară se alătură în continuare acestor programe, au reluat cititul cu toată clasa sau școala, colorează școlile și, mai ales, își amenajează clase în aer liber și practică învățarea în natură, care este și ea parte a propunerilor mele pentru a aduce starea de bine în școală.

Ce feedback aveți de la cei care au citit cartea?

Nu prea am feedback până în acest moment de la cei care au citit-o, de-abia a ajuns la vânzare, la începutul acestei luni, a fost mult întârziată din cauză că editura a lucrat la manuale toată primăvara. Eu am dat manuscrisul din decembrie, între timp am mai scris și alte capitole, dar nu au mai putut fi incluse, le păstrez pentru o eventuală ediție revizuită. Dar am primit destule fotografii de la profesorii care au cumpărat-o, și, așa cum i-am rugat, au fotografiat-o într-un loc în care sunt într-o stare de bine – acasă, la școală, pe catedră, la mare, la munte, în grădină sau unde știu ei că le e bine. Sper să le fie de folos cărticica și la toamnă să avem în cât mai multe școli programul „Hai cu starea de bine în școală!”, pe care am promis că îl voi susține oriunde m-aș afla. Cine dorește, poate comanda cartea aici: https://www.edituracorint.ro/hai-cu-starea-de-bine-in-scoala.html

Citește și: 

• Clase în aer liber, amenajate în școlile din România. Anca Tîrcă: „Aceste clase se pot realiza relativ ușor, iar avantajele sunt destule” FOTO
• Cum ar trebui să fie un director de școală. Anca Tîrcă: ”Dacă director lângă noi nu e, nimic nu e”
• Cum poate fi transformată o școală. 16 idei, formulate de Anca Tîrcă, specialist în educație
• Anca Tîrcă: ”Schimbarea în educație are un singur nume: dragostea. Dacă vrei să faci, se poate”
• Anca Tîrcă: Călătoria spre o școală bună – ”Fă rai din ce ai! Părinții trebuie să vină și ei cu drag la școală”
• Cancelaria altfel, o altă provocare lansată de Anca Tîrcă. Câteva idei de amenajare
• Zece sfaturi pentru starea de bine a profesorilor. Anca Tîrcă: ”Creați o atmosferă bună în școală și eliminați povara documentelor inutile”