Mesajul profesorilor pentru eleva din Corbu cu media 10 la BAC: „Ai devenit pentru noi un David Popovici!”. Alți opt candidați au obținut note de 10

0
Mădălina Pîntea, eleva din comuna Corbu, care a obținut media 10 la BAC, în timpul unei mobilități Erasmus

La Liceul Tehnologic din comuna Corbu, județul Harghita, șapte candidați dintre cei 26 care au promovat examenul de Bacalaureat au obținut medii peste 9, iar opt elevi au avut medii de 8. În plus, singura medie de 10 din județ a venit de aici, din mediul rural. Mădălina Pîntea a obținut nota maximă la toate probele de examen, un rezultat pentru care spune că a muncit în toți cei patru ani de liceu. ”Nu am privit învățatul ca pe ceva nefolositor și plictisitor, așa că în clasa a XII-a doar am aprofundat ceea ce am acumulat până atunci”, mărturisește Mădălina. Tot o premieră, în acest an nu mai puțin de șase candidați au obținut nota 10 la Istorie, în timp ce alți doi au luat la Anatomie. Sunt elevi care au făcut naveta în toți anii de școală, așa cum se întâmplă cu cei mai mulți elevi din Corbu, dar ambițioși și deosebiți, după cum îi descriu profesorii.

Candidații reușiți la BAC 2022, la liceul din Corbu, reprezintă mai mult de jumătate dintre cei care au susținut examenul, însă diferența o fac mediile mult mai mari obținute în acest an, comparativ cu anii trecuți. Majoritatea celor care au promovat sunt din clasa de Științe ale naturii și Științe sociale, cea în care a învățat și Mădălina (foto). Absolventa de liceu spune că ea și colegii ei au demonstrat că se pot obține note foarte bune și într-un liceu din mediul rural și crede că ”dacă există motivație și implicare, se poate învăța oriunde”.

Ești singurul candidat din județ cu media 10 și cred că singurul din mediul rural, la nivel național. Poate mulți se întreabă: cum ai reușit?

Mădălina Pîntea: Am reușit pentru că am îndrăznit să mă gândesc că aș putea lua 10 la bacalaureat. Știam că va fi greu, dar nu imposibil. De-a lungul anilor de școală, am fost o elevă silitoare și nu am privit învățatul ca pe ceva nefolositor și plictisitor, cum consideră unii elevi, așa că în clasa a XII-a doar am aprofundat ceea ce am acumulat până atunci. Am lucrat foarte mult la matematică și biologie, aproape în fiecare zi, iar la română am avut grijă să citesc operele care au fost în programa de bacalaureat și mi-am făcut toate eseurile după cum am gândit eu, bineînțeles documentându-mă foarte mult. Cred că faptul că m-am folosit de toate resursele pe care le aveam a contat în nota finală. Este foarte important, și acesta este un sfat pentru toți elevii, să explorăm și să utilizăm toate informațiile folositoare pe care ni le oferă cărțile și internetul.

Dar nu doar despre muncă și perseverență este vorba, trebuie să existe mereu un echilibru în tot ceea ce facem. Eu am încercat să nu fiu copleșită de emoții, deși au existat. Am luat o pauză dacă am simțit nevoia, dar nu m-am culcat pe o ureche. Am participat în continuare la activitățile școlare sau la cele gospodărești, fără să motivez ”Am Bacul anul acesta”. Aceste momente de deconectare de la învățat m-au ajutat să îmi încarc bateriile și să duc la bun sfârșit ceea ce am început. Îmi doream foarte mult să obțin o notă cât mai mare la bacalaureat, iar în toată această ecuație un rol important l-a avut speranța. Am avut credință în Dumnezeu și El mi-a luminat mintea, pentru a putea scrie cât mai bine la examen.

Rezultatele tale și ale colegilor tăi – sunt câțiva cu media peste 9, alții cu media peste 8 – arată că se poate și în școala din mediul rural. Cum explici tu aceste rezultate?

Ni s-a spus că am fost o clasă specială și așa este. Nu cred că este important în ce școală înveți. Noi am demonstrat că se pot lua note foarte bune și la Corbu. Un rol important l-au avut profesorii noștri, care ne-au oferit oportunitatea de a descoperi lumea prin proiectele Erasmus în care au participat foarte mulți elevi din clasă și din școală, prin modul lor de a preda, prin felul lor de a fi. Dar nu doar profesorii au ajutat la obținerea acestor rezultate. Aici este vorba și despre noi, elevii, care am fost foarte determinați. Nouă chiar ne-a păsat de acest examen și l-am privit cu seriozitate. Ne-am ajutat unii pe alții, am învățat unii de la alții. Așa s-a ajuns la aceste rezultate.

Ce au spus profesorii de română, de matematică, de biologie când au văzut că ai luat 10?

Bineînțeles că m-au felicitat și au fost foarte mândri de performanța mea. Un mesaj care m-a emoționat foarte mult a fost acesta: ”Felicitări, Mădălina, ai devenit pentru noi, profesorii, un David Popovici!”

Să iei 10 la Matematică nu cred că este foarte ușor. A fost una dintre materiile tale preferate?

Matematica este materia mea preferată, tocmai de aceea i-am acordat o atenție deosebită. Mi-a plăcut de când eram mică și de atunci am rămas nedespărțite. Cred că dacă înveți matematica din pasiune devine mai ușoară.

Ai simțit vreodată că în școala de la sat ești dezavantajată cu ceva față de cei din școlile de la oraș? Sau cum vezi tu școala din mediul rural vs școala din mediul urban?

Faptul că am hotărât să fac liceul la Corbu a fost prima alegere bună din viața mea, pentru că până atunci nu am fost nevoită să fac alegeri care să îmi influențeze viitorul. Nu am simțit că sunt dezavantajată la liceu, ba chiar mai mult, am reprezentat cu mândrie școala oriunde și nu mi-a fost rușine să spun că sunt de la Corbu. Chiar dacă școala din mediul urban oferă mai multe oportunități, nici Liceul Tehnologic Corbu nu se lasă mai prejos.

În ultimii ani, școala a participat la proiectele Erasmus. Am fost foarte bucuroasă să merg cu un grup de elevi în Bulgaria în 2020. De asemenea, au existat mobilități în Italia, Spania, Polonia, Turcia și Ungaria. Am câștigat împreună cu câteva colege două finanțări de la Fundația Noi Orizonturi pentru o tabără de vară și o șezătoare, activități dedicate colegilor mai mici. Am participat la competiții sportive, la concursuri și olimpiade, în urma cărora eu și alți colegi am obținut rezultate excepționale. Deci, dacă există motivație și implicare se poate învăța oriunde.

A existat un lucru în liceu care ți-a plăcut foarte mult, te-a ajutat într-un anume sens ori îți va fi util pe viitor?

După cum spuneam, am participat la multe proiecte, aproape la toate. Le-am privit ca pe niște provocări, iar în urma acestora m-am dezvoltat foarte mult pe plan personal, pentru că am reușit să depășesc emoțiile ce mă copleșeau când vorbeam în fața unui public, mi-am îmbunătățit capacitatea de gândire și de comunicare, dar și pe plan profesional deoarece am reușit să duc proiectele la bun sfârșit, am dobândit abilități de lucru în echipă, dezvoltarea unui plan de afaceri, lucrat cu copiii, am descoperit lumea într-un alt mod. Toate acestea mă vor ajuta cu siguranță în viitor.

Pentru colegii mai mici, pentru generațiile care vin, ce crezi că ar trebui schimbat la nivel de liceu?

Este greu să captezi atenția unui copil. Cred că, la nivel de țară, ar trebui să arătăm copiilor că ne pasă de ei, să îi potențăm, pentru că în fiecare dintre ei arde o flacără, fiecare are o pasiune. Încă din primii ani de liceu, aceștia ar trebui să studieze mai mult ceea ce le place și ceea ce este cu adevărat important pentru ei. Și să nu mai fie nevoiți să învețe ceea ce nu este în centrul lor de interes. De asemenea, activitățile practice la liceu i-ar motiva mai mult să învețe și le-ar stimula creativitatea.

Mădălina, alături de colege de liceu, într-un proiect de promovare a valorilor patrimoniului local

”Mădălina a șters un clișeu: liceu tehnologic, din Harghita, din mediul rural”

Directorul liceului, Mirela Laurențiu, spune că notele obținute anul acesta la Bacalaureat sunt rezultatul unui ”efort comun elev-profesor”. În școală au fost organizate ore de pregătire suplimentară și ”deși suntem liceu de mediu rural, la care mulți elevi vin și din considerente financiare și sociale, cu medii mici, felul în care îi tratăm le dă încredere”, precizează profesoara de română. ”Nu e corect să fie emise judecăți de valoare conform cărora liceele tehnologice nu sunt valoroase. Sunt opinii discriminatorii”, mai declară Mirela Laurențiu.

La examenul de Bacalaureat 2022, liceul a înregistrat cele mai mari medii din ultimii trei ani. Au fost elevii mai bine pregătiți, a fost o generație diferită, au fost subiectele mai ușoare?

Mirela Laurențiu: Într-adevăr, liceul a înregistrat cele mai mari medii din ultimii 3 ani. Nu e un accident. Avem în fiecare an măcar un elev de top, între primii 10 din județ. Mădălina a fost de 10, dar au mai fost generații când numele Liceului Tehnologic Corbu a dat premiantul. Pentru elevi a fost dificil, iar pentru profesori frustrant. Pandemia ne-a aruncat în neant, nu am știut cum să gestionăm suficient în primul an lucrurile, apoi ne-am adaptat. Cu toții, în primul rând profesorii, am acordat o atenție sporită claselor care vor absolvi. Cu generația 2022, am început să clădim lucrurile din anul școlar trecut. Profesorii au lucrat on-line, au fost ore de pregătire suplimentară.

Materia de clasa a 12-a a fost terminată de la finele lunii ianuarie, apoi s-a lucrat mai mult pe subiectele de bacalaureat. Profesorii au fost îngăduitori la materiile din a doua parte a catalogului: li s-a permis elevilor să nu piardă timpul și să rezolve teste de bacalaureat. A fost un efort comun elev-profesor. Cei care au vrut să învețe au avut toate șansele, au avut toate oportunitățile, nu trebuiau decât să profite de ele. Liceul a beneficiat și de Proiectul ROSE, astfel încât cu toții am făcut ceva: consultații din partea profesorilor, dotări din partea echipei de management: table interactive în 11 săli de clasă, laptopuri. Pot spune că deși suntem liceu de mediu rural, la care mulți elevi vin și din considerente financiare și sociale, cu medii mici, felul în care îi tratăm le dă încredere. Ca dotare, putem fi la standarde moderne, actuale.

Cei care nu au rezultate bune la bacalaureat, în special cei de la clasele de tehnologic, vor putea profita de certificatele de competențe profesionale, pe care le susținem anual. La finele clasei a 12-a, elevii vor avea nivel 4 de calificare într-o meserie. Anul acesta școlar a fost vorba despre tehnician în silvicultură.

Nu e corect să fie emise judecăți de valoare conform cărora liceele tehnologice nu sunt valoroase. Sunt opinii discriminatorii. Greu pentru noi e să schimbăm profilurile. Nu că nu ne gândim, ci pentru că nu avem banii necesari să îi dăm pentru acreditare ARACIP-ului. Apoi există și problema dotărilor, pentru învățarea unei meserii. Să arunci dotările pe seama unor primării sărace e o doză de inconștiență. România nu are șanse în fața istoriei decât dacă se va investi în educație. Vechile ateliere vor putea readuce meseria și dragostea de muncă a elevilor mai puțin aplecați spre carte. Rezultatele noastre anterioare au fost de la clase de tehnologic. Referitor la subiecte, ca profesor de limba și literatura română, am un regret. Lipsa materiei din perioada contemporană a literaturii române ne face ușor mai săraci, ca spirit și suflet. Eu personal rămân tributară ideii: limba română e patria mea.

Cred cu tărie că dacă profesorii sunt ascultați în clase, dacă își fac meseria, elevii reușesc. Nu e nevoie de meditații, e o modă, doar de determinarea elevilor care să răspundă la ceea ce le cer profesorii. Elevii învață din clasă. Trebuie doar să se implice. A-i corecta, a le spune că au greșit nu înseamnă că îi atacăm emoțional, dimpotrivă îi pregătim pentru viață. Eu am profesori deosebiți, un colectiv de 27 de cadre didactice, dintre care 22 cu gradul didactic I. Sunt oameni de o modestie fantastică, cu dragoste de meserie și de copii. Credem cu tărie că nu contează locul în care te-ai născut, ci capacitatea ta de a reuși, dorința de a depăși bariere, munca. Dacă vrei, orice e posibil. Aceste deziderate sunt cultivate elevilor noștri de către cadrele didactice ale școlii.

Mai mult de jumătate dintre candidații care au promovat au medii de 8 și 9, toți din clasa de Științe ale naturii și Științe sociale. Înțeleg că mulți dintre ei erau elevi navetiști?

Da, au note mai bune cei de la Științe ale naturii, dar și cei de la Științe sociale. Elevii de la clasa de tehnologic vor putea profita de certificatele care le atestă meseria. Sunt mult mai valoroase decât dacă ar fi de la profesională, datorită nivelului. Poate că nu au luat examenul maturității, dar știu să spună în limba latină denumirile plantelor.

Poate acești elevi ar fi avut o șansă mai mare dacă la examen ar fi avut probă din specialitățile studiate, timp de 4 ani, cu o valoare de o treime din curriculă, în 4 ani de liceu. Sunt defavorizați prin a fi examinați unitar. Mai nou, elevii fug de matematică. E la modă să nu îți placă matematica. Dar e știința care te face mult mai ordonat. De fapt, e o falsă opinie. Fiecare materie are rolul și importanța ei. Profesorii trebuie lăsați, susținuți să își facă meseria. Poate că societatea ar trebui să susțină ideea că cei mai buni absolvenți trebuie îndrumați spre această meserie.

Legat de elevii navetiști, sunt extrem de mulți, două treimi din efectivele școlii. Avem 3 microbuze școlare, la școală o jumătate de normă, o normă de șofer plătită de primărie, iar o normă și jumătate susținută de Asociația părinților. Avem elevi care navetează din două județe: Harghita și Neamț, din 5 localități, se trezesc la 5 să fie la școală. Ajung acasă la 5 după-masă. Unii lucrează ca să își ajute familiile. Nu beneficiază de transport gratuit, decontat, fiindcă nu avem firme de transport care să aibă curse regulate sau mașini de capacitate mare.

Liceul din Corbu

Elevii care vin la noi sunt susținuți de părinți cu o situație precară. Cei din Corbu și Capu Corbului, liceenii, vin gratuit la școală, ceilalți elevi nu. Fără microbuz, copiilor li s-ar limita un drept fundamental: cel la învățătură. Așa vin cu niște mașini învechite, întreținute de școală sau de asociația părinților, care fac săptămânal aproximativ 3000 de kilometri. Vin fiindcă sunt conștienți că fără carte ești un nimeni.

De la ora 7,00 dimineața, profesorii de discipline de examen sunt în școală și răspund pozitiv solicitărilor elevilor. Poate că nu predăm la clasele respective, dar dacă un elev întreabă, profesorul îi oferă explicațiile necesare. Practic, am experimentat fără să fim între liceele pilot: predarea cu mai mulți profesori sau terminarea materiei pentru a acorda atenție examenului mult mai repede.

Mădălina a obținut media 10, singura din județ. Este prima medie de 10 din liceu?

Anul acesta a fost rândul nostru. A fost un an deosebit, iar Mădălina ne-a adus cununa de lauri. Nu numai că îi suntem recunoscători, ci și trebuie să vorbim despre respectul pe care ni l-a făcut să îl manifestăm față de ea. Mădălina a șters un clișeu: liceu tehnologic, din Harghita, din mediul rural. Ea a arătat o dată în plus că nu contează unde înveți, ci doar să îți dorești ceva… Nu cred că atunci când s-a prezentat la examen a fost conștientă că va lua 10. A muncit pentru el și a fost răsplătită. L-a obținut și pentru aceasta a muncit: susținută de familie, școală, credință.

Mă bucur enorm că a fost eleva noastră, îi mulțumesc că ne-a dat voie să o îndrumăm. Ea susține liceul nostru o dată în plus în fața prejudecăților… La Corbu, a modelor… e mai bine la oraș. E prima medie de 10, dar note de 10 am avut în decursul istoricului liceului nostru. Anul acesta au debordat: 6 note de 10 la istorie (profesor Crăciunescu Veronica), 3 la biologie (profesor Apostol Alexandra), una la matematică (profesor Bicajanu Elena), una la română (profesor Elvira Bortă).

Surprinde atunci când o medie de 10 vine din mediul rural? Care au fost reacțiile?

Prejudecăți. Societatea românească nu vede decât munca orașelor, dar să nu uităm că veșnicia s-a născut la sat, iar la baza culturii majore, a orașului, e cultura minoră a satului. Noi am pus teoria lui Blaga în practică. Nu neg valoarea liceelor teoretice, dimpotrivă, dar la liceele tehnologice e mult mai dificil, vin elevi pe care îi ridici de la 2 la 5, e mai greu decât să păstrezi 8 sau 9.

Poate că pare surprinzător media de 10 în rural, dar numele liceului nostru apare la fazele naționale ale olimpiadelor de limba română, religie, geografie, istorie, în competițiile naționale, concursuri (Made for Europe, Tinerii dezbat, cros, etc). Cel puțin la olimpiadele județene, de Corbu trebuie să ții seama. Sunt elevi buni, cu profesori dedicați. Poate că nu întâmplător, anul acesta un coleg al Mădălinei, Alexandru Țepuc, a obținut cel mai mare punctaj, la un concurs de istorie organizat on-line de Universitatea București.

Reacții ca de fiecare dată: felicitări, mirări sau chiar bârfe. Am primit felicitări de la colegi, inspectorat, presa din Harghita a fost interesată și ea. Trebuie să ni le asumăm pe toate. Suntem căutați fiindcă suntem o știre, ceva ireal, ceva de natura fantasticului. Dar noi, fie cu 10, fie cu  note mai mici, anual ne-am făcut treaba. Ne iubim meseria. Faptul că elevii au susținut examenul în alt liceu a fost cu atât mai bine, fiindcă ne-a dovedit munca școlii și a fost evidențiată valoarea Mădălinei.

Cel mai mult m-a surprins reacția fetei: ”nu vreau să se vorbească de mine ca să nu îi supăr pe alții”. Modestia ei m-a revoltat. Trebuie să ne recunoaștem modelele reale, valorile. Mădălina nu a pierdut timpul cu lucruri efemere: petreceri, școală de șoferi, și-a ajutat familia, a muncit în gospodărie, a citit, a învățat, a profitat de ceea ce i s-a oferit. Iată ecuația unei reușite. Nu au fost bani pompați de familie în ea, pe motiv ca să ia note mari, la meditații, i s-a cerut un singur lucru: să nu se facă de rușine, adică să nu promoveze clasa. E mentalitatea țăranilor de la Corbu: ”Copilă, să înveți să nu ajungi roabă pământului”. Sunt vorbe pe care fiecare bunică le spune nepoatelor sale. A fost o muncă susținută, iar nota 10 a fost premiul unui efort combinat: elev-profesor-familie.

Mădălina spune că nu este important în ce școală înveți, la sat sau la oraș, rezultate bune poți obține oriunde, dar un rol esențial îl au și profesorii. Menționa de asemenea proiectele Erasmus derulate în școală. Au avut activitățile extrașcolare un impact asupra progresului elevilor dvs.?

Pentru mine, profesorii rămân baza învățării. Dacă știi să nu închizi ușile când se termină norma ta de predare, dacă acorzi atenție elevilor, dacă îi corectezi, le explici greșelile, imposibil să nu ai rezultate. Atunci când ei nu mai vor, când refuză să studieze, profesorul trebuie să se încăpățâneze și să găsească o cale de a schimba lucrurile. La noi, sunt 27 de profesori, titulari, implicați, dornici să fie alături de  elevii lor, se bucură, se întristează de victoriile și eșecurile lor. Poate că trăind într-o comunitate mică, în care ne cunoaștem, acționăm nu numai cu mintea, ci și cu sufletul. Rezultatul Mădălinei înseamnă să le acord și lor, colegilor mei, indiferent de materia predată, prinos de recunoștință și respect.

Personal nu am predat la clasa Mădălinei. Pentru mine, relația elev–profesor a început în clasa a noua. Școala era implicată în proiectele susținute de Fundația Noi Orizonturi, pentru promovarea comorilor locale. Trebuia promovată activitatea clubului nostru, la nivel național, poveștile culese. Mădălina a fost propusă de diriginta ei, Elvira Bortă, iar fata împreună cu ceilalți doi colegi de liceu au ascultat niște informații și au făcut față cu brio provocărilor.

A fost nedumerită: de ce ea? I-am răspuns fiindcă poate, că avem încredere în ea. Atât eu cât și colega mea, Maria Pascariu, la fel profesor care nu preda la clasă, am susținut că are potențial, că își va dovedi ei cât e de valoroasă. Modestă din fire, a zâmbit cald și și-a făcut bine treaba. Apoi a fost promovată să participe la cursurile de antreprenoriat ale Fundației Noi Orizonturi. În doi ani, consecutiv, a scris și câștigat două proiecte, unul pentru o tabără de vară adresată colegilor mai mici, alta pentru valorificarea patrimoniului cultural al zonei din care face parte – șezătoarea.

Câștigul ei a fost al întregii comunități școlare. Ne-a arătat că munca, perseverența pot să fie dincolo de rutină. A devenit un model: vrem să facem și noi ceea ce a făcut Mădălina. În proiectul Erasmus, a făcut parte din echipa Bulgaria, care s-a întors în țară cu trei săptămâni înainte de a intra în izolare.

Liceul are în derulare mai multe asemenea proiecte, atât de mobilități, de VET sau de acreditare pe School Education și VET. Mădălina a dus școala corbeană, cea harghiteană și, nu în ultimul rând, pe cea românească la nivel internațional. A vorbi în limba engleză despre tine, școală, pasiuni a fost o provocare. În Sofia, echipa României a impus niște standarde, au fost spuma, cei mai buni. Copiii au scris un scenariu, au regizat și filmat un videoclip despre cum suntem noi văzuți în Europa, despre visurile și pasiunile tinerilor, au arătat că visurile se pot îndeplini cu străduință, că familia e cel mai important lucru pe care îl avem, că fiecare experiență pe care o trăim ne formează pe noi ca oameni.

Sclipirea din ochii copiilor, departe de țară, când văd că pot, când văd cât sunt de frumoși și valoroși, merită efortul profesorilor care scriu proiectele, le implementează, pleacă să dobândească noi trăiri, în alte țări. Anul acesta școlar, am derulat concomitent mai multe proiecte Erasmus, două cu prelungire, două pe acreditări, atât școlare, cât și pe VET. Au fost în jur de 80 de  elevi care au fost în mobilități. Încrederea pe care o capătă îi mobilizează, îi determină să muncească, să obțină rezultate.

Da, activitățile extrașcolare sunt prețioase, cu atât mai mult în mediul rural unde suntem privați și de afișele unor spectacole. La oraș poți afla de titlul unei piese de Caragiale citind un afiș, la țară trebuie să citești, să găsești calea de a le deschide apetitul și pentru ceea ce pare obligatoriu sau plictisitor, de aici respect deosebit pentru creativitatea colegilor mei.

A ”plouat” cu 10 la Istorie

Cele șase note de 10 obținute de absolvenții clasei a XII-a la Istorie reprezintă o altă performanță pentru liceul din Corbu. Profesoara Veronica Crăciunescu mărturisește că se aștepta la rezultate bune, la multe note peste 9 și chiar spera la 10, dar ”poate nu la atâtea note de 10 deoarece nota maximă, în general, e greu de obținut”.

”Știam că am lucrat mult cu acești elevi, că sunt copii inteligenți, interesați, unii chiar pasionați de Istorie, și, da, așteptam confirmarea eforturilor noastre comune”, declară profesoara de istorie.

Au mai fost atâtea note de 10 și în alți ani la proba de Istorie?

Veronica Crăciunescu: Nu, nu am mai avut atâtea note de 10 în alți ani, dar am mai avut note de 10. Anul acesta am avut o clasă de absolvenți deosebiți, admirabili, extrem de capabili de performanță. Au muncit mult, iar eu am lucrat cu toți și cu fiecare în parte, mergând la fiecare bancă, discutând modul de redactare a răspunsurilor, inclusiv. Eu însămi caut perfecțiunea și i-am orientat spre aceasta.

Cum este pentru dvs., ca profesor, când elevii obțin astfel de rezultate, când liceul, unul din mediul rural, înregistrează rezultate așa cum au fost cele de la examenul de Bacalaureat din acest an?

Evident, mă bucur de rezultatele elevilor mei, ai noștri. Reacțiile lor de bucurie, mulțumirile lor îmi dau satisfacția lucrului bine făcut.

Mădălina a încheiat examenul cu media 10. A pus liceul și județul pe harta candidaților de 10. În acest context, aș vrea să vă întreb dacă pentru elevii din mediul rural este mai greu să ajungă la asemenea performanțe comparativ cu cei din mediul urban.

Mai greu? Poate, dar nu imposibil. Suntem un liceu care nu se deosebește cu nimic de unul din mediul urban. Asta și datorită preocupărilor conducerii școlii pentru dotare, ordine, curățenie, etc. Elevii sunt navetiști în cea mai mare parte. Nu, nu e ușor. Atât direcțiunea, cât și profesorii sunt preocupați de progresul tuturor elevilor. Și, da, pe parcurs, sunt destule probleme. Rezultatele nu se obțin ușor. Dar, merită!


Despre schimbări în educație

Mirela Laurențiu, directorul Liceului Tehnologic Corbu: ”Ce îmi doresc de la societatea românească este să repună școala acolo unde îi este locul. Educația înseamnă să respect opinia unor specialiști și aici vorbesc de profesori. Îmi doresc să fie bani suficienți pentru a putea dota școala pentru clasele de profesională sau cele de tehnologic, la școală, în școală îi putem reînvăța să iubească munca. E nevoie de fonduri. Aș umbla puțin și la planurile cadru ale învățământului tehnologic, aș șterge linia de la aria curriculară tehnologii, dându-le și acestor elevi, posibilitatea de a alege opționale, nu numai pentru realizarea meseriei.

Aș lucra puțin la temelia învățământului, la clasele primare i-aș învăța sau, pentru a fi modernă, aș întări competențele de lectură (ideea principală, rezumatul rămân bazele învățării) și pe cele matematice (operațiile elementare). Apoi gimnaziul și liceul ar dezvolta, în funcție de vârstă, achizițiile dobândite. Le-ar diversifica. Nu aș împărți la liceu pe profiluri în clasa a noua și a zecea, aș lăsa un plan unitar, aceeași materie, indiferent de profil, i-aș lăsa să aleagă la clasele a 11-a și a 12-a.

Aș lucra puțin și la evaluare, dacă tot dăm note la toate materiile, atunci să dăm și evaluare – examene finale – la toate materiile, indiferent că e vorba de română, matematică, religie sau sport. Atunci poate cu toții, elevi-profesori-părinți, societate am deveni mai responsabili. Nu aș uita să promovăm valorile naționale, ele sunt cele care ne fac să fim ceea ce suntem, ne dau identitate și valoare.”


Citește și: O școală cu patru candidați la Evaluarea Națională. Daria a obținut cea mai mare medie: 9,15. Ea și colegii ei au învățat în sistem simultan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here