Primul subiect la Română pentru elevii de clasa a VIII-a conține o greșeală, semnalează HotNews.ro. O poezie a lui Heinrich Heine a fost atribuită, de autorii subiectelor la simularea evaluării naționale, poetului român Șt. O. Iosif, cel care, de fapt, a tradus-o. Este vorba de poezia „Stai şi asculţi sub ramuri…” tradusă de poetul român. ”Este o neglijență a celor care au conceput subiectele. Este foarte greu de explicat. (…) Cred că s-a ajuns aici din motivul că se pune o presiune foarte mare asupra învățământului și se încearcă cu tot dinadinsul schimbări”, a declarat, la Digi 24, Iulia Pop, profesor de Limba și literatura română. Subiectele la simularea examenelor naționale sunt elaborate de specialiștii Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE).
UPDATE Scuze publice din partea reprezentanţilor Centrului Naţional de Examinare şi Evaluare (CNEE) pentru greșeala de la simularea probei scrise de Limba și Literatura Română: Reacția oficială după greșeala de la Simulare: ”CNEE își cere scuze public pentru această regretabilă omisiune”
La simularea probei scrise de Limba și literatura Română de luni, elevii din clasa a VIII-a au avut de rezolvat mai multe cerinţe la primul subiect, printre care şi să redacteze „o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motiveze apartenenţa la genul liric a poeziei „Stai şi asculţi sub ramuri…”de Şt. O Iosif”, scrie sursa citată.
Criticii literari, consultaţi de HotNews.ro, spun că poezia atribuită lui Şt.O.Iosif este de fapt traducerea poeziei lui Heinrich Heine.
„Regret să constat că ne întâlnim din nou cu un malpraxis pedagogic în întocmirea subiectelor de examen pentru elevii de gimnaziu. S-a mai întâmplat în 2009, nu la simulare, ci la evaluarea efectivă, când autorii subiectelor le-au dat copiilor pe foaia de examen un text greșit din Caragiale, originalul era modificat, oricât de incredibil ar părea. De data aceasta, o poezie unuia dintre cei mai cunoscuți poeți romantici germani, Heinrich Heine, e prezentată ca fiind a lui Șt. O. Iosif, deși până și pe internet, pe Wikisource, de pildă, ea apare ca fiind traducere”, a declarat criticul literar Luminiţa Corneanu pentru HotNews.ro.
”O neglijență a celor care au conceput subiectele”
Iulia Pop, profesor de Limba și literatura română, a declarat, la rândul său, la Digi 24: ”Este o neglijență a celor care au conceput subiectele. Este foarte greu de explicat această neglijență pentru că timpul necesar pentru elaborarea subiectelor a fost destul de lung. Există un întreg grup de profesori care ajută la acest lucru și cei din Centrul Național de Evaluare şi Examinare trebuiau doar să verifice exactitatea subiectelor. Inexplicabil de ce. Neglijență, pur și simplu.”
”Cred că s-a ajuns aici din motivul că se pune o presiune foarte mare asupra învățământului și se încearcă cu tot dinadinsul schimbări. S-a încercat întâi schimbarea cu grilele la toate obiectele, s-a revenit sub presiunea părinților și a elevilor, s-a ajuns la concluzia că nu se va mai da grilă, s-a revenit asupra acestei decizii și s-a decis să se dea grilă numai la obiectele exacte, adică la Matematică în cazul Evaluării Naționale, și toate lucrurile acestea bulversează pe cei care fac subiectele și ajung să facă asemenea greșeli din neglijență”, a mai spus Iulia Pop.
Profesoara a arătat că acesta ”nu este singurul lucru deranjant”: ”Din punctul meu de vedere, lipsa de atenție duce și la formulări de tipul celor de la clasa a VII-a, prin care cer unui copil de 13 ani, citez, să realizeze ”o compunere despre o întâmplare petrecută în timpul unei activități extrașcolare”. Eu mă întreb câți dintre copiii de 12-13 ani sunt capabili să vorbească despre o activitate extrașcolară, dacă știe ce înseamnă. E neglijență din punct de vedere al construcției subiectelor.”
Citește și:
- Profesor de română, despre eroarea de la Simulare: ”Andronescu ar trebui să îşi dea demisia. Este o greșeală impardonabilă”
- Profesoara Adriana Bogatu, după greșeala de la Simulare: ”Doamna ministru, simulați redactarea corectă a subiectelor!”
