Critici după prima probă a concursului de directori: timpul insuficient. Mihai Dimian: Timpul de rezolvare reprezintă și el un factor în evaluare

Timpul scurt pentru texte lungi, cu multe condiții și calcule de făcut cu pixul, este una dintre criticile lansate de mai mulți candidați după proba de competențe a concursului de directori în școli. ”Una este să evaluezi competențe și alta este să supui candidații unei curse contracronometru, în care timpul ajunge să cântărească poate mai mult decât ceea ce știi cu adevărat”, spune un candidat la funcția de director, în timp ce un altul apreciază că ”exercițiile au fost accesibile, însă timpul insuficient”. ”Timpul de rezolvare a problemelor reprezintă și el un factor în evaluare și o constrângere cu care ne confruntăm în rezolvarea problemelor, în general”, a răspuns ministrul Educației, Mihai Dimian. 

Comentariile privind timpul scurt de rezolvare a subiectelor au fost făcute la o postare a ministrului Educației pe Facebook, în care acesta îi încurajează pe profesorii tineri să participe în număr mai mare la viitoarele sesiuni ale concursului de director și director adjunct, pornind de la rata de promovare pe grupe de vârstă. De asemenea, în comentarii sunt semnalate lipsa ciornelor în timpul probei și blocarea platformei de evaluare.

• Reamintim că proba de evaluare a competențelor a constat în rezolvarea de către candidați, în maximum 60 de minute, a unui test standardizat cu 20 de itemi. Conform Ministerului Educației și Cercetării (MEC), subiectele au vizat situații ipotetice din activitatea curentă a unei școli și au inclus: 7 itemi de raționament verbal (capacitatea de a utiliza eficient vocabularul pentru a înțelege sau transmite clar concepte și perspective), 7 itemi de raționament numeric (abilitatea de a înțelege informațiile numerice și de a rezolva corect problemele matematice) și 6 itemi de raționament logic (abilitatea de a înțelege ideile exprimate cu ajutorul logicii și rațiunii).
• Nota minimă pentru promovarea acestei probe este 6. Dintre cei 6.684 de candidați prezenți la probă, 4.615 candidați au promovat (au obținut cel puțin nota 6) și vor putea participa la următoarele etape ale concursului  – rata de promovare: 69,05%. Nota obținută poate fi contestată în termen de 24 de ore de la comunicarea rezultatelor.

Câteva dintre comentariile în care sunt semnalate deficiențe în organizarea probei de competențe și răspunsurile ministrului (fragmente):

• ”Am fost admisă la prima probă. Dar bucuria reușitei este umbrită de o mare mâhnire. Astăzi, la proba de competențe pentru ocuparea funcției de director, am trăit, alături de ceilalți candidați, experiența unui examen în care raportul dintre numărul de itemi și timpul de lucru a sfidat, în opinia mea, orice logică a unei evaluări corecte.Nu contest dificultatea unei probe pentru o funcție de conducere. Nu am pretins niciodată că managementul educațional este simplu și nici că funcția de director trebuie obținută fără efort. Dimpotrivă! Știu câtă muncă, responsabilitate, echilibru și asumare presupune, și afirm asta după două mandate obținute prin concurs național. Dar una este să evaluezi competențe și alta este să supui candidații unei curse contracronometru, în care timpul ajunge să cântărească poate mai mult decât ceea ce știi cu adevărat. Cine a elaborat aceste subiecte s-a întrebat, oare, ce anume măsoară: competența managerială sau viteza de a parcurge și bifa itemi într-un timp nerezonabil? Și mă mai întreb ceva: într-un sistem de învățământ care are tot mai puțini oameni dispuși să își asume funcții de conducere, de ce simțim nevoia să-i punem la încercare tocmai prin proceduri care par construite să descurajeze, nu să selecteze corect?”
• Mihai Dimian: ”Dumneavoastră comentați la o postare în care încurajez și profesori mai tineri să participe la concursul de director / director adjunct. Având în vedere că 71% dintre participanții sub 45 de ani au reușit să treacă de această probă, ar fi bine să le facem cunoscut acest lucru și să-i încurajăm să se implice. Au fost bombardați în toată această perioadă de scenarii privind tot felul de aranjamente și influențe legate de concursurile de director, așa că vă rog să lăsăm și realitatea, așa firavă cum este, să-și facă loc în informarea lor. Despre ceea ce menționați dumneavoastră puteați să scrieți la cealaltă postare pe care am făcut-o pe acest subiect.”

• ”Din păcate, pentru mine a fost o experiență neplăcută, deși m-am pregătit temeinic. La concursul din 2021 am promovat, deși nu aveam defel experiență managerială, astăzi nu. A fost sigura sală, sau printre puținele săli din centrul de concurs, Colegiul Național <Calistrat Hogaș>, Piatra-Neamț, unde s-a blocat platforma și tezele au fost trimise la evaluare manuală, cel puțin așa ni s-a spus. Timpul scurt pentru texte atât de lungi, cu multe condiții, calcule de făcut cu pixul, în condițiile în care la școală folosim calculatorul. Evident, nu am avut ciorne, am calculat pe unde am găsit spațiu. Da, se poate spune că exercițiile au fost accesibile, însă timpul insuficient. Și nu mă poate convinge nimeni că cineva care gestionează bugete de la proiecte europene de 5 ani nu este în stare să citească atent și să efectueze anumite operații.”
• Mihai Dimian: ”1. Nu s-a blocat nicio platformă și nu are legătură performanța dumneavoastră la test cu faptul că evaluarea s-a făcut automat sau manual. În județul Neamț 124 de lucrări au fost evaluate automat, iar 39 au fost evaluate manual, dar nu din motive ce țin de funcționarea platformei. 2. Nu este adevărat că nu ați avut ciorne. Instrucțiunile au fost: <Foile cu subiecte se printează pe o singură pagină. Părțile / paginile libere se folosesc drept ciorne. Se pot repartiza ciorne suplimentare după ce au folosit variantele de mai sus.> 3. Timpul de rezolvare a problemelor reprezintă și el un factor în evaluare și o constrângere cu care ne confruntăm în rezolvarea problemelor, în general.”

• ”Nu credeți că la un astfel de examen atât de important era necesar să se prezinte un model de test, pentru a se putea obișnui candidații cu tipurile de itemi pentru fiecare categorie? Așa se procedează la fiecare examen, evaluare națională, bacalaureat, titularizare, definitivat. Doar nu fac profesorii zilnic exerciții de tipul celor date azi. Dvs. ați spus că vor fi subiecte asemănătoare ca tip cu cele date în edițiile anterioare ale concursului. Nu prea au fost.”
• Mihai Dimian: ”Printre factorii care contribuie la rezultatele slabe ale elevilor noștri la PISA se numără și evaluările bazate prea mult pe rezolvări după șablon, precum și prea puținele ocazii de a aplica ceea ce învață în situații concrete.”

• ”Itemi de concurs necalibrați corespunzător în raport cu timpul de lucru. Spun asta în calitate de candidat care a promovat proba.”
• Mihai Dimian: ”Calibrarea o puteți analiza prin distribuția prezentată în postarea anterioară. Este o distribuție normală pentru o evaluare. Aproximativ 70% dintre participanți au trecut peste prag. Nota acestei probe nu se ia în calcul în media finală. (…) P.S. Este nevoie să fim mai exigenți și în evaluarea elevilor pentru a nu mai ajunge cu o treime dintre elevi care au medii peste 5 la matematică pe parcursul gimnaziului, dar au note sub 5 la evaluarea națională. Iar dacă îi mai luăm în considerare și pe cei care nu participă la evaluarea națională, ajungem în liceu cu aproximativ jumatate dintre elevi care nu reușesc nu atingă standardele de 5 stabilite prin evaluarea națională dar promovează clasa a VIII-a. Apoi regăsim o situație similară și în rezultatele testelor PISA.”

• ”Domnule Ministru, cu siguranță aveți răspuns la toate observațiile colegilor directori. Dar faptul că majoritatea candidaților din acest concurs reclamă anumite aspecte, aceleași aspecte, care nu au fost în regulă, ar trebui să însemne ceva. Puteți lua în considerare și feedback ul nostru? Ne asculta cineva și pe noi?”
• Mihai Dimian: ”Înțeleg nemulțumirile și reacțiile <la cald>. Problemele concrete ale concursului trebuie verificate și, acolo unde se confirmă, corectate. Cred însă că avem nevoie și de o reflecție asupra felului în care ne pregătim și îi pregătim pe elevi: ce învățăm efectiv din cursurile urmate, dincolo de certificatul de absolvire, și cât de bine aplicăm cunoștințele în situații noi, dincolo de șabloane. Un concurs trebuie să permită diferențierea competențelor, iar un rezultat sub așteptările personale poate deveni și un prilej de învățare. Sper să înțelegeți că, în acest mod, care e perfectibil, se obține un rezultat mult mai bun decât situația actuală a numirilor făcute din pix, fiind totodată și o invitație pentru toți colegii profesori să aibă mai multă încredere în obiectivitatea acestui concurs și în șansa lor de a ocupa o poziție de conducere.”

Ce au spus alți candidați, printre care și două directoare de colegii din București:

• Marian Cîrlig, profesor Merito: ”Eu am trecut proba, dar a fost infect modul în care au fost stabilite subiectele și alocarea timpului pentru asta. Încă stau și mă gândesc ce au vrut sa verifice la noi prin această probă. Nu văd relevanța itemilor pentru activitatea și problematica pe care le întâlnim în școală zi de zi. Itemi foarte lungi, neinspirat aleși și fără relevanță pentru viața de director și fără corespondență între lungimea și complexitatea sarcinilor și timpul acordat pentru rezolvare.”
• Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, eliminată din concurs după prima probă, pentru Educație Privată: ”Când am văzut cât erau de alambicate subiectele, am avut sezația că vor să demonstreze că suntem tâmpiți. Zece minute îți lua numai să citești subiectele. Cred că pe ultimele patru le-am bifat fără să citesc, fiind conștientă că nu o să iau. Aș vrea ca cei din minister sa dea testul, tot într-o oră, să vedem ce reușesc. Problema mare a fost timpul. Niște oameni cu un istoric bun de management sunt niște oameni obosiți. Au fost subiecte prea lungi. Mi s-a părut că intenția nu e să se verifice capacitățile logice. Nu a funcționat nici aparatura. Toată sala a mers la corectură umană.”
• Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, eliminată din concurs, pentru Educație Privată: ”Timpul a fost problema. Fiecare item avea un text lung, cu informație foarte multă. Nu a fost problema dificultatea, ci raportul cantitate-timp. Trebuia la limită, un minut și trei sferturi – două minute, să citești fiecare cerință de două-trei ori, ca să te gândești la rezolvare. Iar variantele de răspuns erau ele însele redactate lung. Mi-a lipsit un punct, pentru că nu am mai avut timp. Acest concurs a fost prost conceput. Stau și mă întreb ce s-a urmărit până la urmă. Trebuia să fie o singură probă scrisă și un interviu.”

Proba de evaluare a competențelor din cadrul concursului pentru ocuparea funcției de director/director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar de stat s-a desfășurat marți, 13 octombrie.

Următoarea probă a concursului – proba scrisă – va avea loc în data de 20 octombrie, urmată de evaluarea administrativă a proiectelor planurilor manageriale și a proiectelor planurilor de acțiune de către comisiile de interviu (în perioada 21 octombrie – 4 noiembrie) și de proba de interviu (în perioada 12 – 27 noiembrie). Afișarea rezultatelor finale este programată în data de 9 decembrie.

Citește și:

• Concursul pentru directorii de școli. Rata de promovare la proba de competențe: 69,05%. Aproape 2.000 de candidați au luat note sub 6
• Testul și baremul de evaluare de la proba de competențe – concursul pentru funcțiile de directori în școli, sesiunea 2026