Propunerile Merito de îmbunătățire a programelor școlare pentru liceu. Model mixt tematic-cronologic și AI literacy, la Limba și literatura română

„Riscul semnificativ al poziţionării literaturii vechi la începutul parcursului liceal, când elevii sunt în formare identitară și cognitivă, este să pierdem motivația pentru lectură într-unul dintre momentele în care e nevoie să o formăm”, se arată într-o analiză a comunității Merito cu privire la programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, care propune modelul diacronic de studiere a literaturii române. ”Încărcarea din clasa a IX-a poate fi considerată excesivă, cu risc de barieră culturală pentru elevii aflați într-o tranziție fragilă gimnaziu–liceu”, mai atrag atenția profesorii Merito, care propun adoptarea unui ”model mixt tematic-cronologic”, cu ”abordări comparative, prin texte ale unor autori contemporani”, dar și introducerea AI literacy – alfabetizarea în inteligenţă artificială.

Comunitatea MERITO a transmis joi, 11 decembrie, Ministerului Educației și Cercetării o serie de observații și propuneri pentru îmbunătățirea proiectelor de programe școlare pentru liceu, lansate în consultare publică, se arată într-un comunicat de presă. 

”Profesorii din comunitate își doresc ca analiza acestora, bazată pe experiența directă de la clasă, să fie luată în considerare în procesul de decizie. Mesajul se adresează în principal Ministerului Educației şi Cercetării, cât și echipelor de lucru care elaborează programele, precum și beneficiarilor programelor şcolare propuse, elevi, cadre didactice şi părinţi, cât şi altor actori implicați în definirea politicilor educaționale. Demersul comunității MERITO vine ca răspuns la nevoia unui proces curricular coerent, conectat la realitățile din școli și orientat către dezvoltarea elevilor. Profesorii MERITO consideră că acest moment de consultare publică este esențial pentru a introduce ajustări care să îmbunătățească calitatea actului educațional”, precizează sursa citată.

Analiza comunității MERITO vizează propunerile de programe școlare pentru disciplinele: Limba și literatura română, Chimie, Educație muzicală, Geografie, Informatică, Istorie, Limba franceză, Logică și Matematică.

Puncte forte şi elemente de progres observate de profesorii Merito:

• Programele sunt, pentru mai multe discipline, mai moderne și mai bine structurate;
• Există un accent mai clar pe gândire critică, competențe actuale și învățare aplicată;
• Unele discipline au câștigat coerență pe parcursul celor patru ani de liceu;
• Introducerea resurselor digitale și a activităților creative este un pas înainte.

Vulnerabilităţi identificate:

• Încărcarea mare a elevilor, care vor studia în unele profiluri chiar 18–22 de materii pe an — mult peste media europeană. Acest fapt riscă să ducă la învățare superficială și stres crescut.
• Dezechilibre mari între filiere, specializări și școli. Unele programe sunt greu de aplicat în licee tehnologice sau în școli cu resurse reduse.
• Timp insuficient pentru competențe de nivel înalt. În cazul câtorva discipline (ex.: Logică), volumul de competențe depășește cu mult numărul de ore reale disponibile.
• Pregătirea profesorilor și resursele școlilor nu țin întotdeauna pasul cu cerințele programei.

Dintre propunerile-cheie ale comunităţii Merito:

• Simplificarea și echilibrarea conținuturilor, astfel încât elevii să învețe mai profund, nu mai mult.
• Adaptarea programei la specificul fiecărei filiere, precum conţinuturi diferențiate pentru licee tehnologice.
• Clarificarea activităților și a criteriilor de evaluare, pentru a evita interpretările foarte diferite de la o școală la alta.
• Introducerea alfabetizării în Inteligență Artificială, cel puțin în disciplinele de Limbă și comunicare.
• Reducerea conținuturilor prea abstracte (ex.: în Chimie, eliminarea modelului VSEPR pentru clasa a IX-a).
• Asigurarea resurselor necesare (formare, echipamente, ghiduri) înainte de intrarea în vigoare a noilor programe.

Ce spun profesorii Merito în documentul trimis MEC:

Limba și literatura română

• ”Remarcăm, pe de-o parte, faptul că modelul diacronic poate aduce coerență istorică și poate oferi elevilor ancore culturale solide, dezvoltând gândirea critică și înțelegerea evoluției literaturii. Totuși, încărcarea din clasa a IX-a poate fi considerată excesivă, cu risc de barieră culturală pentru elevii aflați într-o tranziție fragilă gimnaziu–liceu.
• Pentru filiera tehnologică, dificultatea poate fi și mai mare, fiind necesară diferențierea volumului și tipurilor de texte.
• Propunerile comunităţii includ un model mixt tematic-cronologic și introducerea AI literacy / a alfabetizării în inteligenţă artificială, în sprijinul alfabetizării critice, fără adaos de conținut, ci prin actualizarea instrumentelor pedagogice.”

Chimie

• ”Apreciem propunerea de programe pentru coerență verticală, claritate, conținuturi relevante și accent pe practică și digitalizare.
• Principalele vulnerabilități vizează: nevoia de formare continuă a profesorilor, resurse materiale insuficiente în multe școli, niveluri foarte diferite ale elevilor și integrare digitală inegală.
• Propunem eliminarea modelului VSEPR din clasa a IX-a (profil Științe ale Naturii), ce poate fi abstract pentru nivelul de vârstă.”

Educație muzicală

• ”Apreciem deschiderea către tehnologiile moderne, integrarea resurselor digitale și dimensiunea creativă, care sprijină competențele secolului XXI.
• Vulnerabilitățile identificate includ: inegalități majore între școli privind accesul la tehnologie; formularea prea generală a activităților (durată, tip produs, criterii), riscând fie superficialitate, fie sarcini nerealizabile în 0,5–1 oră/săptămână.
• Remarcăm necesitatea clarificărilor metodologice, a criteriilor de evaluare observabile și introducerea unor repere pentru diferențiere în funcție de resursele școlii.”
  
  Geografie
• ”Observațiile comunităţii pun accent pe necesitatea consolidării coerente a competențelor și pe dezvoltarea conectată la realitățile actuale. Analiza subliniază importanța contextualizării și a aliniamentului cu profilul absolventului, precum și riscurile fragmentării învățării în cadrul general al planurilor-cadru.”

Informatică

• ”Observațiile generale vizează coerența conținuturilor cu numărul redus de ore și dificultatea formării competențelor superioare, atunci când timpul didactic este insuficient (în linie cu analiza transversală prezentată pentru disciplinele cu 1h/săpt.)
• Propunem şi susţinem paradigma studiului limbajelor de programare pe structura: C++ → C++ și Python → Python și SQL.”

Istorie

• ”Observăm o decalibrare între volumul de conținut și numărul de ore, similar altor discipline socio-umane, precum și riscul ca metodologia axată pe proiecte și dezbateri să fie dificil de aplicat în practica reală, din cauza timpului insuficient și a nivelurilor cognitive diverse ale elevilor.
• Propunem o serie de ajustări de abordări şi conţinuturi.”

Limba franceză

• ”Observăm coerența și adaptarea la nivelurile de competență lingvistică şi semnalăm nevoia de echilibrare între conținuturi și timpul disponibil, precum și necesitatea unor activități diferențiate pentru elevii cu niveluri foarte diferite.”

Logică

• ”Evidențiem o incoerență matematică între volumul de competențe și numărul de ore (1h/săpt.). De asemenea, există riscuri privind compatibilitatea dintre stadiul de dezvoltare cognitivă al elevilor și complexitatea unor conținuturi propuse.
• Propunerile comunităţii sunt fie reducerea conținuturilor, fie renunțarea la obiectivele de nivel înalt (analiză, creare).”

Matematică

• ”Apreciem restructurarea conținuturilor, simplificarea unor capitole și trecerea graduală de la abordări intuitive la cele abstracte.
• Vulnerabilități identificate: schimbarea de paradigmă de predare poate crea dificultăți în aplicare; disponibilitatea şi pregătirea continuă a cadrelor didactice pentru adaptarea spre noi metode; persistă riscul de învățare superficială, în lipsa unor metode aprofundate și coerente.”

În ceea ce privește programa de Limba și literatura română, cea mai controversată propunere, profesorii Merito semnalează că, din perspectiva cultivării motivaţiei spre lectură, ”este fundamentală o introducere în studiul disciplinei care să invite, nu să intimideze, iar istoria literară își va găsi cu siguranță locul în curriculum, dar numai după ce și elevul se acomodează în lectură”.

• ”Riscul semnificativ al poziţionării literaturii vechi la începutul parcursului liceal, când elevii sunt în formare identitară și cognitivă, este să pierdem motivația pentru lectură într-unul dintre momentele în care e nevoie să o formăm.”
• ”Eliminarea abordării tematice în clasa a IX-a, care poate fi cheia apropierii de lectură – dacă diacronia este abordată timpuriu, înainte ca elevul să simtă că lectura are legătură cu acesta, disponibilitatea lui tinde să scadă. Observăm că programa propusă pune accent pe traseul istoric al literaturii, dar nu pare a ține cont de nivelul de dezvoltare din prezent al elevilor de 14–15 ani, din România.”
• ”Drept propuneri de priorităţi din perspectiva cultivării motivaţiei spre lectură, putem menţiona: 1. Centrarea în clasa a IX-a pe texte accesibile, teme actuale și apropiere de lectură; 2. Introducerea diacroniei în clasa a X-a, când elevii au deja un minim instrumentar de lectură și vocabular cultural – Clasa IX-a: structură tematică, cu texte variate, actuale, care să formeze gustul pentru lectură; Clasa a X-a: introducerea graduală a perspectivei diacronice; Clasele XI–XII: aprofundare completă, inclusiv literatura veche și premodernă, cu instrumente adecvate vârstei.”

Printre propunerile concrete de îmbunătățire a programei de Limba și limba română se numără:

• Introducerea unor abordări comparative, prin texte ale unor autori contemporani, care să permită o compensare la nivel tematic /experiențial, pentru a păstra motivația elevilor, ancorarea în universul lor cultural și relevanța culturală. Introducerea unui model mixt (tematic + cronologic), care să valorifice avantajele diacroniei (context istoric, tradiție culturală), dar să nu renunțe la relevanță, conexiunea cu viața de „astăzi”, angajare critică.
• Introducerea explicită și graduală a competenței de AI literacy / alfabetizare în inteligenţa artificială, în cadrul programei de Limba și literatura română, pentru clasa a IX-a (trunchi comun), prin: • includerea unor competențe specifice referitoare la interacțiunea critică și responsabilă cu instrumente de inteligență artificială generativă; • integrarea unor exemple de activități de învățare adecvate vârstei; • formularea unor recomandări metodologice pentru utilizarea controlată și formativă a IA în procesul didactic.

1 de 8