Consiliul Național al Elevilor (CNE) nu susține propunerea prezentată în ședința coaliției de guvernare privind posibilitatea organizării unui examen separat de admitere, după susținerea Evaluării Naționale, de către orice liceu, indiferent de clasificare, colegiu naţional, colegiu, liceu teoretic sau tehnologic, grup şcolar. Elevii avertizează că noua abordare a examenului de admitere ar conduce la ”diferenţe între elevi, segregare şcolară şi o probabilitate crescută de repartizare inechitabilă în învăţământul liceal”.
Organizarea examenelor separate de admitere la liceu este prevăzută în proiectul legii învățământului preuniversitar. Forma inițială a proiectului prevedea această posibilitate pentru colegiile naționale, ulterior varianta lansată de fostul ministru al Educației a fost ca acest examen să poată fi organizat de către orice colegiu. Ultima formulă ar fi ca toate liceele să aibă posibilitatea să desfășoare admitere separată.
”Încă din vara anului 2022, odată cu lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege a învăţământului preuniversitar, a fost (re)introdusă opţiunea de admitere diferenţiată pentru colegiile naţionale care îşi doresc acest lucru. Pe parcursul ultimelor luni, au fost aduse în spaţiul public numeroase modificări asupra acestei propuneri iniţiale din pachetul legislativ, de către Ministerul Educaţiei şi de către Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie.
În urma şedinţei coaliţiei de guvernare din data de 10 ianuarie, a fost prezentată o nouă abordare a examenului de admitere la liceu: orice liceu, indiferent de clasificare, colegiu naţional, colegiu, liceu teoretic sau tehnologic, grup şcolar, ar urma să poată organiza admitere pe 90% din locuri pentru clasele la care la precedentele sesiuni a existat concurenţă, ulterior susţinerii examenului propriu-zis de Evaluare Naţională”, se arată într-un comunicat al Consiliului Național al Elevilor, transmis Agerpres.
CNE precizează că ”se opune cu fermitate susţinerii admiterii la liceu în mod descentralizat, luând în calcul atât incertitudinea în privinţa structurii finale a examenelor de admitere, cât şi rezultatele indirecte ale acesteia, care s-ar putea concretiza în meditaţii private, nivel de stres ridicat şi dificultate crescută în alegerea filierei şi liceului potrivit”.
”De asemenea, trebuie subliniat şi caracterul obligatoriu al învăţământului liceal din România, motiv pentru care procesul de admitere ar trebui să fie unul unitar (repartizare computerizată), bazat pe standarde clare de evaluare, care să se desfăşoare într-un mod non-competitiv.
Admiterea la liceu, în forma în care a fost prezentată zilele trecute, va aduce după sine o multitudine de probleme, precum diferenţe între elevi, segregare şcolară şi o probabilitate crescută de repartizare inechitabilă în învăţământul liceal”, se mai precizează în comunicat.
Potrivit elevilor, ”stabilirea descentralizată a unor criterii de admitere, precum asigurarea ca un procent din media de admitere să fie reprezentat de media de la Evaluarea Naţională, pe lângă media de la concursul propriu, va stârni doar discrepanţe uriaşe între licee şi va încălca principiul de bază al accesibilităţii obligatorii a elevilor în învăţământul liceal, prin diversele dificultăţi cauzate de admiterea diferenţiată”.
CNE mai susține că priorităţile pentru elevii absolvenţi ai ciclului gimnazial ar fi trebuit să fie reprezentate de creşterea numărului de ore de consiliere în carieră, reforma în structura de admitere fiind doar una de suprafaţă, nu una de substanţă.
”Noile modificări apărute în spaţiul public cu siguranţă că încă ne lasă cu semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea şi consecinţele reale ale admiterii diferenţiate, mai ales în contextul unei reforme în sistemul de educaţie, ce ar trebui să fie bazată pe evaluare standardizată, standarde clare de evaluare şi desegregare şcolară, luând în calcul inclusiv rezultatele parţiale ale recensământului populaţiei derulat anul trecut care arată că 40% din românii rezidenţi nu au reuşit să ajungă în învăţământul liceal”, se menționează în comunicat.
„Forma consolidată a legii învăţământului preuniversitar trebuie discutată în prealabil cu toţi actorii implicaţi în sistemul de învăţământ – elevi, părinţi şi profesori. De aceea, este absolut necesară relansarea legii în dezbatere publică şi asigurarea componenţei acreditate în comisiile de experţi care vor analiza noile proiecte de legi. Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că reforma este axată pe necesităţile reale ale elevilor.
Este impropriu să vorbim despre desegregare şcolară, atunci când sunt aduse concomitent şi propuneri precum admiterea diferenţiată la liceu, care aduc după sine o serie de acţiuni de competitivitate şi elitism excesiv. Privim cu optimism, însă, noua structură a examenului de Bacalaureat care urmează a fi bazat pe evaluarea unor competenţe cheie, regăsite în trunchiul comun, şi elaborarea noilor programe şi planuri-cadru pentru liceu axate pe competenţe, pentru elevii care vor începe clasa a IX-a în septembrie 2023”, a declarat Miruna Croitoru, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Proiectele legilor educației au fost prezentate săptămâna aceasta în ședința coaliției de guvernare. Anul trecut, în octombrie, ministrul Educației, Ligia Deca, declara că schimbările care țin de admiterea la liceu, dar și de examenul de Bacalaureat se vor aplica pentru generațiile care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, după adoptarea noii legi. Detalii aici.