BACALAUREAT 2019. Genoveva Cerchez, profesor de Limba și literatura română, consideră că subiectele la Limba și literatura română de la examenul de Bacalaureat au fost ”frumoase și accesibile”, însă, din experiența de profesor evaluator, atrage atenția asupra faptului că multe eseuri, la subiectul al III-lea, sunt asemănătoare pentru că elevii învață ”comentarii”. Profesoara consideră că mult mai potrivit este ca elevii să aibă de analizat un text la prima vedere din operele autorilor din programă: ”Un text la prima vedere i-ar solicita mai mult, dar nu s-ar mai vedea în situația de a învăța – mai mult sau mai puțin pe de rost – niște analize literare care li se par cu atât mai indigeste cu cât sunt mai puțin interesați de frumusețea literaturii. Pe de altă parte, și baremul ar trebui să încurajeze o abordare mai personală și mai autentică a textului”.
”Cât de mare e procentul candidaților care scriu eseuri învățate, în care nu își bat capul să creadă – nu știu, și nu mă hazardez să îl aproximez. Atâta știu: că aceia sunt oameni care, din păcate, probabil, nu vor mai pune mâna pe un volum de poezie niciodată”, spune Genoveva Cerchez (foto), profesor de Limba și literatura română la Colegiul ”Mihail Cantacuzino” din Sinaia, într-o analiză pentru SparkNews.ro.
”Subiectele de anul acesta mi s-au părut frumoase și accesibile. Ca – aproape – în fiecare an. Așa mi-au spus și elevii mei.
Dar, desigur, când ești profesor și mergi la corectat e imposibil să nu constați că multe eseuri la subiectul al III-lea seamănă între ele, probabil învățate din surse destul de asemănătoare. Și, până la urmă, cât de originale pot fi analizele literare pe care le oferă profesorii sau culegerile, când, de ani de zile, în programa de bacalaureat sunt aceleași texte?
Sigur, elevii ar putea să învețe cum să abordeze un text poetic, de pildă, și să-și exprime, în aceste eseuri, părerile formate în urma discuțiilor la clasă și – de ce nu – în urma consultării unor texte de critică literară… Dar nu se întâmplă așa decât pentru un procent foarte… elitist din totalul absolvenților candidați la bacalaureat dintr-un an. Majoritatea nu au nicio motivație să facă asta. Li se pare mult mai ușor să învețe ”un comentariu”. Fie li se pare greu să stăpânească limbajul specific unei analize literare, fie li se pare greu să înțeleagă textele – mai ales pe cele poetice. Fie nu au chef, pur și simplu.
Mi se pare că ar fi mult mai potrivit ca elevii să aibă de analizat un text la prima vedere din operele autorilor din programă. Nu știu dacă și elevii ar fi încântați. Un text la prima vedere i-ar solicita mai mult, dar nu s-ar mai vedea în situația de a învăța – mai mult sau mai puțin pe de rost – niște analize literare care li se par cu atât mai indigeste cu cât sunt mai puțin interesați de frumusețea literaturii. Pe de altă parte, și baremul ar trebui să încurajeze o abordare mai personală și mai autentică a textului. Poate că dacă elevii nu ar trebui să știe noțiuni de teorie literară (temă, motive, structură, compoziție, figuri de stil) nu s-ar mai perpetua prejudecata că ”e greu să înțelegi poezia”.
De-a lungul timpului am avut ocazia să aud numeroase reacții ale elevilor față de literatura română, în general, și față de poezie, în special. Au fost mulți elevi care mi-au mărturisit că au descoperit frumusețea poeziei, că s-au bucurat că ”au avut poezie la bac”. Au fost și elevi care mi-au spus că nu le place poezia. Cred că un adolescent care nu tresare în fața unor versuri precum ”Dați-mi un trup, voi, munților!” nu e un adolescent insensibil ci, pur și simplu, este blocat în prejudecata că poezia nu e pentru el/ea.
Atunci când citesc teze de bacalaureat, ca profesor evaluator, găsesc adesea un discurs impersonal, cu stângăcii care arată că e un discurs învățat, în care tânărul candidat nu crede. Fac diferența dintre acestea și stângăciile unui elev care încearcă să interacționeze în mod real cu textul și cu interlocutorul (evaluatorul), și nu mă deranjează acestea din urmă. Cât de mare e procentul candidaților care scriu eseuri învățate, în care nu își bat capul să creadă – nu știu, și nu mă hazardez să îl aproximez. Atâta știu: că aceia sunt oameni care, din păcate, probabil, nu vor mai pune mâna pe un volum de poezie niciodată. Și asta ar fi foarte trist și pentru ei, și pentru noi, profesorii care (mai) uităm că menirea noastră e să le înlesnim accesul la artă. Și că arta e pentru toți oamenii.”
Citește și: Bacalaureat 2019. Ce spun candidații despre subiectele primite la Limba și literatura română
BACALAUREAT 2019. Absolvenții de liceu au susținut, luni, proba scrisă la Limba și literatura română. Marţi, 2 iulie, se va desfăşura proba la Limba şi literatura maternă, elevii dând examen la maghiară, germană, sârbă, croată, slovacă, turcă, ucraineană și italiană. Miercuri, 3 iulie, va avea loc proba obligatorie a profilului, iar ultima probă scrisă din această sesiune, proba la alegere a profilului şi specializării, este programată joi, 4 iulie.
Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 8 iulie, până la ora 12:00, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro. Contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, în intervalul orar 12:00-16:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice pe 13 iulie.
Conform Ministerului Educației, pentru susţinerea probelor scrise s-au înscris 136.087 de candidaţi din toate promoţiile (116.316 candidați din promoția curentă, respectiv 19.771 de candidați din promoțiile anterioare).
Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, respectiv au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Citește și:
- Baremul și subiectele de la Limba română, publicate de Ministerul Educației – Bacalaureat 2019
- BACALAUREAT 2019. Subiectele la proba de Limba și literatura română – Uman și Real UPDATE
- BAC 2019: Mai mulți candidați au fost eliminați de la proba scrisă de Limba română
Bac-ul nu este un examen in care candidatii trebuie sa isi demonstreze pasiunea pentru poezie sau placerea de a citi niste versuri. Doamna profesoara este sincer pasionata de subiect, dar nu stiu ce parere ar avea daca cineva ar pune-o sa dea examene la matematica/chimie/istorie/geografie/etc cu exercitii de tipul „la prima vedere” sau care sa implice descoperirea unei solutii neinvatate la clasa. Nu toata lumea are aceeasi pasiuni si înclinații in viata, iar Bac-ul nu este examen de admitere la facultatea de litere, totuși. Tinand cont de rata de promovare a bac-ului, poate ar trebui gandite niste subiecte care sa nu se bazeze nici pe memorarea inutila a comentariilor, dar nici pe demonstrarea unei pasiuni literale pe care unii elevi efectiv nu o au! Iar poezia sincer incepe sa nu mai prezinte interes pentru o foarte mare parte a populației lumii.
Cred ca doamna profesoara ar putea beneficia in urma experientei de a preda la un liceu mai slab, macar 4 ani, si sa vada ce pasiuni pentru versuri poate starni intre elevii respectivi. Sau macar daca reuseste sa ii faca pe toti sa treaca bac-ul.
https://www.youtube.com/watch?v=YP2dblWITA0
Din pacate secventa nu contine si discutia celor doi despre poezia citita. Ar ilustra convingerea mea ca poezia e pentru toata lumea. Desigur, poezia potrivita pentru omul potrivit. Si nu e de descoperit decat abilitatea de a face legatura dintre poezie si viata reala. Si nu vorbesc doar din filme. Citesc poezii cu elevii mei de la clasa de profesionala si le place.