Simulări în școlile din București și „ateliere de lucru pentru profesorii evaluatori”, măsuri propuse după simularea Evaluării Naționale 2024 – raport ISMB

0

REZULTATE SIMULARE EVALUARE NAȚIONALĂ 2024, București. Aproape 90% dintre elevii bucureșteni de clasa a VIII-a, care au participat la simularea Evaluării Naționale 2024, au luat note peste 5 la Limba și literatura română, în timp ce la Matematică procentul este de aproximativ 65%, arată un raport publicat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Documentul prezintă gradul de reușită pe itemi la fiecare probă a simulării, dar și recomandări de activități, precum ”momentul de lectură”, de 5 minute, la începutul fiecărei ore de română sau 5 minute de gramatică și ”rezolvarea de subiecte de tip grilă, fără a le da elevilor variantele de răspuns” ori ”activități de învățare remedială organizate pe grupe, în funcție de nivelul de pregătire al elevilor” la matematică. Printre măsurile propuse se mai numără organizarea ”unor ateliere de lucru pentru profesorii evaluatori, în vederea uniformizării evaluării” și desfășurarea de ”simulări, la nivel de unitate de învățământ sau la nivelul municipiului București, cu utilizarea unor subiecte de tip examen”.

Documentul publicat de ISMB cuprinde o analiză a rezultatelor obținute de elevii claselor a VIII-a din București la simularea Evaluării Naționale 2024, care a avut loc la începutul lunii februarie. Conform raportului, la proba scrisă de Limba și literatura română, 89,47% dintre cei 16.820 de elevi prezenți la simulare au luat note peste 5, iar la Matematică – 64,32% dintre cei 16.727 de elevi. Totodată, 94,64% dintre cei 224 de elevi care au susținut proba scrisă la Limba maternă au obținut note mai mari de 5.

13 elevi au luat nota 10 la Limba și literatura română, iar 23 de elevi la Matematică. În ceea ce privește situația pe sectoare, procentul cu cele mai multe note peste 5 la Limba și literatura română se înregistrează în sectorul 1 (92,59%), iar cel mai mic în sectorul 5 (83,41%). La Matematică, de asemenea, cei mai mulți elevi cu note peste 5 sunt în sectorul 1 (71,50%), iar cei mai puțini în sectorul 5 (55,16%).

În raport este analizat gradul de reușită pe itemi la fiecare probă a simulării Evaluării Naționale 2024, la nivelul municipiului București, și totodată sunt prezentate ”măsuri de remediere, propuse la nivelul consiliilor consultative”, atât la Limba și literatura română, cât și la Matematică.

Gradul de reușită pe itemi la Limba și literatura română – simulare Evaluare Națională 2024, clasa a VIII-a – București:

Gradul de reușită pe itemi la Matematică – simulare Evaluare Națională 2024, clasa a VIII-a – București:

 

Măsuri de remediere propuse la Limba și literatura română:

  • realizarea ”momentului de lectură”, de 5 minute, la începutul fiecărei ore;
  • desfășurarea unei activități de gramatică, de minimum 5 minute, la începutul fiecărei ore;
  • exerciții de identificare a informațiilor esențiale, pornind de la fragmente de text mai scurte;
  • diversificarea textelor date elevilor spre lectură și selecția acestora astfel încât să fie acoperite ariile tematice studiate în gimnaziu, accesibile vârstei elevilor;
  • exerciții de redactare a unui text, fiind vizate în mod special elementele de ortografie;
  • exersarea autoevaluării și interevaluării;
  • organizarea unor ateliere de lucru pentru profesorii evaluatori, în vederea uniformizării evaluării;
  • organizarea de lectorate cu elevii claselor a VIII-a la care să participe profesorii de limba și literatura română, diriginții, consilierii școlari, la care să fie abordată problematică gestionării timpului de lucru și a emoțiilor;
  • organizarea de simulări, la nivel de unitate de învățământ sau la nivelul municipiului București, cu utilizarea unor subiecte de tip examen.

Măsuri de remediere propuse la Matematică:

  • rezolvarea de subiecte de tip grilă, fără a le da elevilor variantele de răspuns;
  • rezolvarea de rebusuri matematice, pentru a facilita fixarea definițiilor;
  • derularea de activități de literație, pentru dezvoltarea capacității elevilor de a înțelege un text, de a crea conexiuni și pentru înțelegerea sarcinilor de lucru;
  • alegerea unității de măsură pentru estimarea lungimilor/distanțelor, ariilor și volumelor
    în diferite situații practice;
  • rezolvarea unor probleme practice de determinare a unor lungimi sau distanțe folosind raza cercului (de exemplu, calcularea numărului de rotații complete ale roții unui automobil folosind distanța parcursă);
  • folosirea materialelor RED existente;
  • activitățile de învățare remedială să fie organizate pe grupe, în funcție de nivelul de pregătire al elevilor;
  • elevii cu CES să folosească efectiv materialele compensatorii în cadrul activităților
    curente la clasă;
  • organizarea unor ateliere de lucru pentru profesorii evaluatori, în vederea uniformizării evaluării;
  • organizarea de lectorate cu elevii claselor a VIII-a la care să participe profesorii de matematică, diriginții, consilierii școlari, la care să fie abordată problematică gestionării timpului de lucru și a emoțiilor;
  • organizarea de simulări, la nivel de unitate de învățământ sau la nivelul municipiului București, cu utilizarea unor subiecte de tip examen.

Plan de acțiune pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor claselor a VIII-a

În raport se mai arată că ”analizarea rezultatelor obținute de către elevii claselor a VIII-a la simularea Evaluării Naționale, realizată la nivelul Comisiei Municipiului București de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2023-2024, indică următoarele posibile vulnerabilități:

  • nivel redus de implicare şi participare activă a unor elevi, în cadrul activităţilor curente, desfășurate la clasă;
  • preocuparea redusă a unor elevi pentru studiul individual, indusă uneori de lipsa de corelare dintre exemplele discutate în clasă cu itemii propuşi ca temă sau cu volumul de timp asociat rezolvării complete a temei;
  • neadaptarea demersurilor didactice la specificul claselor și dezinteresul pentru atingerea nivelului minim al standardelor de performanţă;
  • absența unor „scopuri clar definite”, stabilite la nivelul fiecărei ore, care să asigure minimum de retenţie corelat competențelor care sunt evaluate;
  • lipsa unor obiective privind asigurarea transferului și fixării noțiunilor, corelate conținuturilor care sunt evaluate și pe care trebuie să le asigure demersul didactic;
  • lipsa unor standarde unitare de evaluare curentă, corelate cu standardele de performanță vizate de subiectele/itemii de la probele Evaluării Naționale;
  • omiterea obţinerii feedback-ului la sfârșitul fiecărei ore didactice;
  • în unele cazuri, dezinteresul manifestat de către elevi, față de simulare;
  • în unele cazuri, absenteismul elevilor, înregistrat la orele de curs;
  • în unele cazuri, lipsa unui mediu constant favorabil învățării, indus de cazuri de violență școlară și/sau bullying
  • sincopele înregistrate în procesul de predare-învățare și evaluare pe perioada desfășurării cursurilor online, în contextul pandemiei.”

Documentul vine cu un ”plan de acțiune” cuprinzând ”măsuri de monitorizare, control și remediere, având drept scop îmbunătățirea performanțelor elevilor de clasa a VIII-a care vor susține Evaluarea Națională, în anul școlar 2023-2024”. Printre obiectivele și acțiunile enumerate în plan se regăsesc:

  • stabilirea măsurilor de intervenție – remediere/recuperare, a modului de lucru pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, întocmirea Planurilor de intervenție, pentru unitățile de învățământ cu media notelor sub 7/ probă de examen și transmiterea acestora la ISMB, spre avizare;
  • monitorizarea prezenței la orele de curs a elevilor claselor a VIII-a;
  • pregătirea suplimentară-remedială/de recuperare a elevilor claselor a VIII-a, conform graficelor afișate la sediul unităților de învățământ;
  • realizarea cu ritmicitate a evaluărilor curente-sumative (la final de unitate de învățare/final de modul), folosind itemi corelați cu cei de la probele Evaluării Naționale;
  • asigurarea obiectivității în procesul de evaluare curentă la clasă; realizarea unei evaluări unitare, la nivel de școală;
  • monitorizarea unităților de învățământ cu nivel gimnazial, care au obținut performanțe scăzute la simularea Evaluării Naționale – unități de învățământ cu media notelor sub 7/probă de examen (99 unități de învățământ pentru disciplina limba și literatura română, 193 unități de învățământ pentru disciplina matematică și 2 unități de învățământ pentru limba și literatura maternă germană).

Documentul integral: Raport privind organizarea și desfășurarea simulării Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2023-2024, la nivelul Municipiului București

Citește și: 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.