Școlile vor desfășura programe intensive de învățare remedială, cu frecvență săptămânală, pentru elevii din anii terminali, care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7, în vederea pregătirii pentru examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat. Este una dintre măsurile transmise de către Ministerul Educației inspectoratelor şcolare pentru a fi implementate în şcoli, în urma rapoartelor de cercetare privind neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a și la examenul național de Bacalaureat 2023.
Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație a publicat Rapoartele de cercetare privind neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a și la examenul național de Bacalaureat 2023.
Ministerul Educației a informat că, având în vedere concluziile studiului, a transmis în teritoriu, spre a fi implementate în școli, o serie de măsuri, printre care:
- Organizarea și desfășurarea unui program adaptat și intensiv de „Învățare remedială”, cu o frecvență săptămânală, pentru elevii din anii terminali, care în anul școlar precedent au avut media generală mai mică de 7, în vederea pregătirii pentru evaluarea națională, respectiv examenul de bacalaureat.
- Monitorizarea prezenței elevilor și luarea măsurilor pentru prevenirea și diminuarea absenteismului, inclusiv prin introducerea unui sistem de monitorizare a prezenței la școală a elevilor și de informare permanentă a familiilor acestora. Sesizarea cazurilor de absenteism ridicat la serviciile publice de asistență socială și colaborarea cu acestea în vederea reintegrării elevilor la cursuri;
- Susținerea de către ISJ/ISMB a unităților de învățământ în implementarea proiectelor cu finanțare externă (PNRAS, ROSE) în vederea valorificării activităților și resurselor acestora pentru prevenirea abandonului școlar și pentru creșterea rezultatelor la examenelor naționale.
Unitatea de Cercetare în Educație a realizat, la solicitarea Ministerului Educației, studii cu privire la factorii determinanți ai fenomenului neparticipării elevilor la Evaluarea Națională a absolvenților de clasa a VIII-a (EN VIII) 2023 și a liceenilor la examenul de Bacalaureat, pentru fundamentarea deciziilor de politici educaționale și proiectarea unor intervenții adecvate, bazate pe date de cercetare.
Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023
Potrivit studiului, rata de neparticipare la EN VIII este determinată de două situații – neabsolvirea clasei a VIII-a în sesiunea de vară sau absentarea de la examenul național. În anul școlar 2022-2023, peste 8% dintre elevi nu au absolvit clasa a VIII-a și nu au fost înregistrați la Evaluare. Dintre cei înregistrați, aproximativ 4% au absentat la Evaluare.
În studiu sunt evidențiați factorii care influențează neparticiparea la EN VIII (factori individuali, școlari și sociali), între care absenteismul școlar, climatul școlar, dificultăți privind învățarea, nivelul redus de educație al familiei, situația economică defavorizată, motivația scăzută pentru învățare și nivelul redus de încredere în sine.
Cercetarea definește, în același timp, profilul elevului neparticipant sau aflat în risc de neparticipare la EN VIII: ”Este, cu precădere, băiat din mediul rural, de etnie romă; cel mai frecvent, are vârsta peste media de 14 sau 15 ani la momentul evaluării; este mai probabil să urmeze ciclul gimnazial în cadrul unei școli profesionale sau într-o școală cu un număr mic de elevi, fără personalitate juridică sau într-o școală care are și clase cu predare simultană ori clase cu frecvență redusă.” În plus:
- Trăiește în comunități dezavantajate din punct de vedere social și economic: izolate/marginalizate, cu nivel scăzut de trai, cu posibilități minime de ocupare a forței de muncă.
- Provine din familii monoparentale sau disfuncționale, cu nivel socio-economic, ocupațional și educațional scăzut, ai căror părinți au o implicare redusă în evoluția școlară (fie din cauza faptului că sunt plecați la muncă sezonieră în străinătate, fie pentru că neglijează educația copiilor ori pentru că nu au competențele necesare pentru a oferi sprijinul necesar); de multe ori, acești elevi au acces pentru prima dată la cărți în școală, au un vocabular uzual redus, iar efortul necsear în învățare este mult mai intens prin comparație cu al unui copil care nu are aceste dificultăți.
- Învață în școli care se confruntă cu o serie de provocări: fluctuația personalului didactic, dotări insuficiente/neadecvate, un management deficitar în ceea ce privește viziunea, strategia și planificarea operațională de ansamblu și pe termen lung, privind abandonul și dezangajarea școlară.
- Nu are în perspectivă continuarea studiilor sau se orientează cu precădere către sistemul de învățământ profesional, pentru care nu este necesar examenul de EN VIII.
- Are un debut timpuriu al experienței în câmpul muncii: preponderent ca zilier sau este nevoit să lucreze intens în gospodăria familiei; practic, situația economică a familiei îl forțează să muncească pentru a contribui la asigurarea traiului, ceea ce nu îi permite să facă față solicitărilor și programului școlar.
- Are sincope școlare de diferite tipuri: corigențe, repetenție, absențe numeroase, inclusiv de la orele de pregătire remedială și/sau pentru EN VIII.
- Are un nivel redus de încredere în forțele proprii: nu manifestă spirit de inițiativă, ci este mai degrabă ușor influențabil de mentalitatea de grup și de cele din familie, respectiv din comunitate.
- Se confruntă cu marginalizare în cadrul comunității școlare: discriminare, acceptare și
disponibilitate de integrare reduse din partea colectivului de elevi, profesori; participarea la școală și progresul școlar al elevilor depind în mod decisiv de măsura în care sunt ajutați să se integreze în clasă. - Nu are o unitate de învățământ liceal în proximitate: lipsa opțiunilor de continuare a studiilor în sistemul liceal în localitatea de domiciliu sau în zonele limitrofe limitează motivația și accesul la continuarae studiilor, costurile de transport sau alte costuri pe care le presupune naveta ori cazarea în altă localitate sunt problematice.
- Are un nivel scăzut de pregătire, de competențe de bază: lacunele în învățare provin uneori din ciclul primar și se aprofundează pe parcursul gimnaziului; se manifestă factori precum dificultățile de concentrare, atenție și memorare; în cazul comunităților rome care vorbesc curent limba romani, un impediment important îl reprezintă folosirea limbii române la orele de curs; poate fi, de asemenea, cazul unor elevi cu CES pentru care EN VIII nu este adecvată ca nivel de cerințe și nici relevantă pentru viitor (opțiunea pentru acești elevii fiind cel mai adesea învățământul profesional sau special).
- Are un nivel redus de interes pentru școală: nu este obișnuit cu un efort constant și susținut pentru învățare, pentru participarea activă la ore, pentru pregătirea individuală.
- Nu valorizează rolul educației pentru dezvoltare sa personală, socială, profesională
viitoare: împrumută adesea mentalități și modele familiale, ale grupurilor de egali sau celor comunitare (de exemplu, are în familie sau în cercul de prieteni/cunoștințe exemple de persoane cu un nivel educațional redus, dar care au obținut venituri financiare considerabile și ale căror „modele” le urmează); provine din comunități închise, care prioritizează întemeierea timpurie a familiei și pentru care alfabetizarea de bază (scris, cititul, socotitul) este suficientă pentru a duce mai departe obiceiurile sau afacerile familiei.
Neparticiparea elevilor de liceu la examenul de Bacalaureat – sesiunea iunie 2023
Ponderile elevilor din clasele terminale care nu au participat la prima sesiune de Bacalaureat 2023 variază între 100% (în cazul unui liceu mic) și 29,12% (în cazul unui liceu mare).
Conform studiului, factorii care influențează neparticiparea la examenul de Bacalaureat sunt: factorii școlari (absenteismul școlar, dificultățile privind transportul școlar, dificultățile privind învățarea, climatul școlar și opinii privind practicile de încurajare a neparticipării la Bacalaureat a elevilor cu un nivel de pregătire redus – „fenomenul Brăila”), factorii familiali (factorii de natură socio-economică – majoritatea elevilor din liceele investigate provenind din familii și medii dezavantajate; climatul familial, având în vedere frecvența ridicată a situațiilor familiale dificile în care se află mulți dintre acești elevi; nivelul educațional al părinților, implicarea acestora în educația copiilor și valorizarea educației) și factorii individuali (motivația față de școală/educație, stil de viață, preocupări, interese și planuri de viitor, încredere în sine, teamă de eșec și dificultăți emoționale).
Profilul elevului care nu a participat la Bacalaureat este următorul, potrivit cercetării:
- parcursul școlar problematic începând chiar cu școala generală;
- lacunele educaționale serioase;
- autoeficacitatea scăzută în raport cu învățarea și cu examenul de bacalaureat;
- canalizarea resurselor personale preponderent pentru gestionarea dificultăților socio-economice;
- suportul deficitar al familiei în sfera educațională;
- lipsa motivației școlare/academice, la pachet cu reorientarea motivației către asigurarea rapidă a unui mijloc de câștigare a traiului (fie prin menținerea actualului loc de muncă, fie prin obținerea unui loc de muncă imediat după absolvirea liceului).
Cele două studii cuprind recomandări și propuneri de intervenție în vederea creșterii participării elevilor la examenele naționale, printre ele numărându-se:
Evaluarea Națională, clasa a VIII-a
- Identificarea timpurie a elevilor care prezintă dificultăți în parcursul lor școlar și includerea lor în programe de sprijin și de monitorizare.
- Maparea școlilor cu ponderi ample de elevi în risc de abandon școlar, în risc de neparticipare la EN VIII și cu rezultatele slabe obținute la EN VIII (anual). Implementarea unor programe specifice de sprijin integrat pentru aceste școli, adaptate nevoilor fiecărei comunități.
- Includerea în demersul de simulare pentru EN VIII și a elevilor de clasa a VII-a, astfel încât să fie identificate din timp lacunele în învățare și să se planifice intervenții timpurii pentru remedierea competențelor insuficient dezvoltate la disciplinele de examen.
- Realizarea unor planuri personalizate de intervenție pentru elevii care obțin la simularea pentru EN VIII rezultate nesatisfăcătoare și asumarea acestor planuri de către școală, familie și, după caz, profesorii de sprijin, pentru elevii cu CES.
- Revizuirea condițiilor și contextelor de promovare a clasei a VIII-a (prin regândirea calendarului examenelor de corigență anterior EN VIII), astfel încât participarea elevilor la evaluare să nu mai fie limitată de situațiile de corigență.
- Implementarea de programe de formare pentru dezvoltarea competențelor profesorilor de a lucra adaptat/individualizat cu elevii în risc de abandon, pentru susținerea participării acestor elevi la EN VIII.
- Organizarea programelor de pregătire remedială încă de la intrarea în ciclul gimnazial, pentru recuperarea pe parcurs a lacunelor în învățare.
Bacalaureat. Propuneri de intervenții la nivel național:
- Implementarea de programe naționale de educație remedială pe tot parcursul liceului și de programe de pregătire pentru bacalaureat, în cadrul cărora să se asigure și remunerarea activităților suplimentare desfășurate de profesori.
- Modificarea ROFUIP în scopul de a oferi școlilor instrumentele prin care să promoveze și să impulsioneze participarea școlară, să controleze absenteismul, inclusiv să promoveze participarea la examenul de bacalaureat.
- Modificări la nivelul proiectării bacalaureatului, cu stabilirea mediei minime la 5 (în loc de 6).
- Revizuirea programelor școlare de liceu, simplificarea, adaptarea lor pentru elevii care sunt înscriși la licee tehnologice și care intră în clasa a IX-a cu lacune mari în învățare, fără achiziția competențelor din programele școlare de gimnaziu, deseori fără abilitățile de bază.
- Introducerea bacalaureatului diferențiat la liceele tehnologice, prin posibilitatea elevilor de la liceele tehnologice de a opta pentru o disciplină/modul de specialitate ca probă de examen, în locul unei discipline teoretice.
- Flexibilizarea listei disciplinelor de bacalaureat, prin posibilitatea de a alege din mai multe discipline studiate de elevi pe parcursul liceului, în funcție de interese, nevoi, motivații.
- Renunțarea la probe de bacalaureat similare pentru diferite profiluri de licee și
simplificarea consistentă a programelor de bacalaureat pentru matematică și pentru limba și literatura română, prin orientarea probelor către aspecte practice, aplicative la liceele tehnologice, renunțarea la abordările pur teoretice, adaptarea în funcție de numărul de ore alocat studiului acestor discipline prin planurile cadru.
