Programa de limbă și literatură română pentru clasa a IX-a, așa cum este concepută acum, ”pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere care debutează pe o rută de specializare aprofundată, decât pe acela al adolescenților care, abia trecând pragul liceelor, vibrează în raport cu teme care sunt consonante cu preocupările și frământările specifice vârstei și nivelului lor de dezvoltare psiho-cognitivă și afectivă”, consideră Luciana Antoci, consilier al premierului Ilie Bolojan pe probleme de educaţie.
Consilierul de stat în cancelaria prim-ministrului se alătură astfel vocilor care și-au exprimat dezacordul față de forma programei de Limba și literatură română, lansată în consultare publică.
”Cunoscând temeinic, prin prisma experienței directe, profilul elevilor pe care îi avem astăzi în bănci, mă alătur și eu vocilor care pledează pentru o programă modernă, vie, flexibilă, orientată deopotrivă spre cultivarea gustului estetic și a plăcerii de a citi, dar și spre acumularea de cunoștințe relevante pe care elevii să le înțeleagă atât sincronic, prin comparație cu manifestări literare similare din alte spații culturale, cât și diacronic, prin înțelegerea, în linii generale, fără date de specialitate dezvoltate în profunzime, a procesului de evoluție a literaturii române”, a scris pe Facebook consilierul de stat.
Luciana Antoci a mai arătat că ”reperele la care ne-am raportat în ultimii ani și care pot suporta desigur recalibrări, au permis profesorului să-i atragă pe elevi în lecturi captivante și în dezbateri interesante pe teme de interes precum Adolescența, Iubirea, Călătoria și aventura, Școala, Literatura și cinematografia sau Confruntări etice prin care s-a deschis perspectiva asupra studiului textelor unor autori din diferite epoci și curente literare, dar și explorarea unor tehnici de lectură prin care sunt consolidate veleitățile unor cititori avizați, capabili să facă exerciții de deconstrucție a textului și de recompunere a mesajelor și a sensurilor de profunzime din subtext, dar și să-și dezvolte cea mai înaltă abilitate cognitivă – gândirea critică”.
”Miza principală a studierii limbii și literarurii române în clasa a IX-a este, înainte de toate, pregătirea elevilor în spiritul curiozității de a descoperi lumea prin lectură și studiu temeinic, în spiritul unei culturi generale solide și al dorinței de a învăța continuu și cu sens”, a mai scris profesoara de limba și literatura română.
Postarea integrală a consilierului de stat:
”Pentru o programă modernă, vie, flexibilă de limba și literatura română
Am urmărit cu deosebit interes diversitatea punctelor de vedere și opiniile critice care s-au cristalizat pe fondul punerii în dezbatere publică a Programei de limba și literatura română pentru clasa a IX-a. M-a bucurat dinamica dialogului și febra dezbaterii care, pe fond, definesc o stare de normalitate și măsoară dimensiunea interesului real pe care atât mediul academic, cât și cel preuniversitar, îl acordă educației prin predarea limbii și literaturii române în școală.
De aproape trei decenii, și eu predau disciplina limba și literatura română liceenilor din Iași, pregătindu-i nu doar pentru a obține rezultate bune la examenele naționale, cât mai ales pentru o profundă și nuanțată înțelegere a vieții, plecând tocmai de la ceea ce poate fi explorat, prin lectură, în textul literar și, apoi, integrat în procesul complicat al descoperirii sinelui și a alterității deopotrivă.
Cunoscând temeinic, prin prisma experienței directe, profilul elevilor pe care îi avem astăzi în bănci, mă alătur și eu vocilor care pledează pentru o programă modernă, vie, flexibilă, orientată deopotrivă spre cultivarea gustului estetic și a plăcerii de a citi, dar și spre acumularea de cunoștințe relevante pe care elevii să le înțeleagă atât sincronic, prin comparație cu manifestări literare similare din alte spații culturale, cât și diacronic, prin înțelegerea, în linii generale, fără date de specialitate dezvoltate în profunzime, a procesului de evoluție a literaturii române.
Din punctul meu de vedere, demersul de creionare a unei astfel de programe ar trebui să plece, înainte de toate, de la datele de context. Segmentul de vârstă căruia îi este adresată programa aflată în dezbatere se suprapune perfect peste cohorta de elevi care face obiectul testărilor internaționale PISA aplicate în clasa a IX-a, dar care evaluează competențele formate în anii de gimnaziu. Rezultatele acestor evaluări reflectă o realitate îngrijorătoare: analfabetismul funcțional a atins un nivel de alertă.
Pe acest fond, școala trebuie să vină cu o reacție puternică și imediată de răspuns care să diminueze și, în timp, să controleze acest fenomen ale cărui efecte au tot mai multe reverberații și în plan social. Însă, așa cum este concepută acum, programa de limbă și literatură română pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere care debutează pe o rută de specializare aprofundată, decât pe acela al adolescenților care, abia trecând pragul liceelor, vibrează în raport cu teme care sunt consonante cu preocupările și frământările specifice vârstei și nivelului lor de dezvoltare psiho-cognitivă și afectivă.
Reperele la care ne-am raportat în ultimii ani și care pot suporta desigur recalibrări, au permis profesorului să-i atragă pe elevi în lecturi captivante și în dezbateri interesante pe teme de interes precum Adolescența, Iubirea, Călătoria și aventura, Școala, Literatura și cinematografia sau Confruntări etice prin care s-a deschis perspectiva asupra studiului textelor unor autori din diferite epoci și curente literare, dar și explorarea unor tehnici de lectură prin care sunt consolidate veleitățile unor cititori avizați, capabili să facă exerciții de deconstrucție a textului și de recompunere a mesajelor și a sensurilor de profunzime din subtext, dar și să-și dezvolte cea mai înaltă abilitate cognitivă – gândirea critică.
Mai mult decât atât, o perspectivă modernă de didactică a disciplinei poate corela, în mod consolidat, studiul limbii române cu explorarea textului literar, prin aplicații coerente și relevante de înțelegere a limbii ca element de exprimare a funcțiilor limbajului, pe de o parte, dar și ca instrument de expresivitate artistică, pe de altă parte.
Cred, cu tăria unei convingeri formate prin experiență pedagogică directă și îndelungată, că miza principală a studierii limbii și literarurii române în clasa a IX-a este, înainte de toate, pregătirea elevilor în spiritul curiozității de a descoperi lumea prin lectură și studiu temeinic, în spiritul unei culturi generale solide și al dorinței de a învăța continuu și cu sens.
Dacă toate acestea vor fi fost așezate la temelia învățării și dezvoltate la timp, etapele de școlaritate ulterioare clasei a IX-a vor putea deschide perspective consolidate pentru studiul mai aprofundat nu doar al limbii și literaturii române din toate epocile și curentele literare, ci al tuturor disciplinelor și domeniilor cunoașterii.”
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat în consultare publică, până pe 12 decembrie, programele școlare pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru de liceu, care vor intra în vigoare în anul școlar 2026-2027 pentru elevii de clasa a IX-a.
Citește și:
- Programa școlară la Limba și literatura română, criticată de profesori și scriitori: „Ne întoarce în urmă cu decenii. Ce se petrece acum este o rușine”
- Cum este noua programă la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a? Profesoara Adriana Bogatu: „O întoarcere în timp. Salt mortal. Fără plasă”
- Programa la Română, prezentată de autori: Propunem o abordare diacronică. Elevii vor discuta în clasa a XII-a despre literatura contemporană
