Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a admis luni, într-o conferință de presă, că au existat diferențe de notare la itemii de tip grilă, la simularea Evaluării Naționale 2024 pentru elevii claselor a VIII-a, însă a arătat că o actualizare a platformei pentru a limita diferențele de evaluare pe fiecare item nu ar fi cea mai bună soluție pentru că s-ar ajunge la ”un blocaj”. ”Putem lua în considerare o îmbunătățire a platformei (…), dar cred că varianta optimă este să formăm profesorii pe subiectul dat. Vom forma, în ziua examenului, inspectorii școlari de specialitate direct cu CNPEE, urmând ca, în cascadă, aceștia să formeze evaluatorii. Cred că asta este soluția cea mai pertinentă și rezonabilă la acest moment”, a spus secretarul de stat.
După evaluarea digitalizată a lucrărilor elevilor la simularea Evaluării Naționale 2024, profesori de română și matematică au semnalat acordarea de punctaje diferite de către profesorii corectori la itemii de tip grilă.
Întrebat despre acest lucru, secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a admis că au existat astfel de situații, a dat și un exemplu care ar fi dus la diferența de punctaj și a spus care ar fi soluțiile pentru examenul din vară:
”La Evaluarea Națională, din punct de vedere al acurateții evaluării, sunt foarte mari diferențele între Matematică și Limba română. De exemplu, la Matematică, numărul lucrărilor care au mers la a doua evaluare a fost de 0,25%, în timp ce la Limba română a fost undeva la 11%. Evident că atunci când evaluezi o lucrare, ai posibilitatea ca profesor să introduci orice punctaj în caseta corespunzătoare subiectului. Uneori e clar, uneori nu… (n.red. – răspunsul la grilă).
Să știți că am analizat situațiile în care au existat diferențe de grilă și, de regulă, s-a întâmplat în cazul în care elevul a încercuit un răspuns, l-a tăiat, a încercuit alt răspuns, s-a răzgândit din nou, s-a întors la răspunsul inițial, l-a îngroșat pentru a înțelege evaluatorul că acela este răspunsul corect, ori punctele de vedere ale evaluatorilor în aceste situații au putut fi diferite. Și, într-adevăr, au existat diferențe la grilă.
Tehnic, nimic nu este imposibil. Să putem să limităm platforma pentru a nu exista diferențe de notare, tehnic, este posibil, dar trebuie să analizăm cu mare atenție să vedem dacă asta, și practic, în procesul de evaluare este util, pentru că cele două evaluări nu se fac simultan, în aceeași secundă; un evaluator încheie lucrarea și este posibil ca perechea lui să o înceapă a doua zi sau peste trei zile. Este posibil ca, la momentul identificării a două răspunsuri diferite, platforma să semnalizeze acest lucru și lucrările să se întoarcă la evaluatorii inițiali. (…)
Să răspund sintetic. Au existat diferențe de notare la partea de grilă, nu semnificativ numeric, dar suficient cât să conteze. Putem lua în considerare o îmbunătățire a platformei, dar aici sunt două probleme foarte importante. Unu: dacă ne mai încadrăm în perioada necesară evaluării, pentru că asta ar îngreuna semnificativ procesul de evaluare astfel încât cele două lucrări să comunice la fiecare item, nu numai la nota finală, pentru că în momentul de față ele corespund informatic la nota finală, când se validează nota și se înregistrează diferența de punctaj.
Dacă vrem să facem corespondența între fiecare item, deja procesele informatice sunt de o sută de ori mai complicate sau de 30 de ori măcar mai complicate. Și în al doilea rând, ce ne facem în situații ca cele descrise de mine, pe care le-am văzut cu ochii mei și nu sunt de neglijat, și evaluatorii își mențin poziția?
Pentru asta însă, ne-am propus ca la vară, imediat după ce am publicat baremele și subiectele, să facem sesiuni de instruire a evaluatorilor pe subiectul respectiv. Foarte simplu, cum abordăm fiecare subiect astfel încât diferențele să fie minime.
Trebuie să fim conștienți, în același timp, că nu corectează niște roboți, corectează niște oameni și cel puțin la unele dintre discipline este aproape firesc să existe mici diferențe de abordare. Dar niciodată nu cred că vom ajunge la 0 diferențe între doi evaluatori. Iar în cazul diferențelor semnificative de un punct, știți foarte bine că mecanismele noastre funcționează. Am văzut situații în care una dintre cele patru note era foarte departe de toate celelalte trei. Din fericire, mecanismul elimină această notă. (…)
Una dintre variante este să rafinăm și mai mult baremul de corectare. Deși în acest moment, la Matematică cel puțin, intervalele de notare sunt destul de mici. La partea de grilă, avem de foarte mulți ani, 0 sau 5. De aceea, un răspuns înregistrat greșit la grilă contează destul de mult.
Dar cred că varianta optimă este să formăm profesorii pe subiectul dat. Vom forma în ziua examenului inspectorii școlari de specialitate direct cu CNPEE, urmând ca, în cascadă, aceștia să formeze evaluatorii. (…) Cred că asta este soluția cea mai pertinentă și rezonabilă la acest moment. Tehnic, putem sa ajungem într-un blocaj, un perpetuum mobile al platformei, pentru că se va întoarce lucrarea de foarte multe ori de la unul la altul.”
După simularea Evaluării Naționale, Mihaela Popa, profesoară de matematică la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, a atras atenția asupra punctajelor diferite acordate de profesorii corectori la itemii de tip grilă și a explicat că platforma ar trebui să sesizeze o astfel de eroare.
- „Am luat 8,50, dar trebuia să iau nouă”, îmi spune un elev… Un semnal pentru platforma de corectare de la Evaluarea Națională. La partea GRILĂ, platforma trebuie să sesizeze dacă sunt diferențe! Acolo trebuie să fie identică toată corectarea! Un elev a obținut la grilă punctaje diferite de la cei doi corectori!! Greșeala aceasta se repetă la cel puțin 3 elevi… O singură greșeală la grilă înseamnă jumătate de punct mai puțin pentru elev! (problema dificilă de la geometrie înseamnă 0,30p)”, a scris profesoara pe Facebook, pe 29 februarie.
Același lucru a fost semnalat și la Limba și literatura română de către profesoara Delia Claudia Purghe.
- ”Despre rezultatele pe care copiii le-au obținut la simularea Examenului Național s-a scris și s-a vorbit mult. După două săptămâni de analiză individuală a fiecărui rezultat obținut( față în față cu elevul, lucrarea și borderoul de evaluare), vin cu câteva nemulțumiri legate de modul în care s-au corectat lucrările unor copii. O fac, întrucât mi-ar plăcea ca asemenea evenimente să nu se repete la examenul propriu -zis. Copiii ar fi dezavantajați și nu este firesc.
-
- Nu înțeleg de unde apar diferențele de punctaje pentru itemii de tip grilă!!!
- Cum e posibil să nu fie notați elevii la punctul B.6 dacă au construit doua fraze corecte din punct de vedere logic și gramatical. (aceeași treabă apare și la B.6.!!!)
- Cum să nu acorzi (din start) cele 8 puncte pentru redactarea rezumatului, având în vedere că acesta are cele minimum 100 de cuvinte. (eu am numărat cuvânt cu cuvânt conținutul rezumatului pentru a mă asigura că nu îl depunctez, dacă mi s-au părut (ochiometric) că nu s-ar încadra în limita de cuvinte cerută.)!
- Cum să nu dai punctul pentru proprietatea termenilor, dacă acel copil nu a dovedit că nu l-ar avea!
- Ce înseamnă (oare) pentru unii colegi corectitudinea gramaticală?
- E nevoie urgentă de cursuri de pregătire pentru evaluatori, întrucât, bănuiesc, sunt mulți colegi care nu știu să corecteze conform baremului și, mai mult decât atât, nu înțeleg modul în care ar trebui să acorde punctajul în acest sens.
Vina ne aparține. Unii copii au fost dezamăgiți de felul în care au fost evaluați. Sunt îngrijorați de modul în care vor fi evaluați la examenul din vară și, în acest sens, au întrebări cărora eu nu le-am găsit răspuns. Cine îi va lămuri oare?”, a scris profesoara de română pe Facebook, pe 11 martie.
- Ligia Deca, despre profesorii care au corectat „deficitar” la simulări: Luăm în calcul să nu mai poată evalua înainte de a participa la sesiuni de formare
- Simulări în școlile din București și „ateliere de lucru pentru profesorii evaluatori”, măsuri propuse după simularea Evaluării Naționale 2024 – raport ISMB
- Gradul de reușită pe itemi la simularea Evaluării Naționale 2024, Română și Matematică – analiză. Recomandări și sugestii de activități remediale
