Ligia Deca: Bacalaureatul în formula nouă, aplicat în 2029. Planurile-cadru pentru liceu, finalizate până la sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat marţi că examenul de Bacalaureat în formula nouă prevăzută de Legea învăţământului preuniversitar va fi aplicat începând cu anul 2029, informează Agerpres.

„Dacă vorbim despre examenul de Bacalaureat, el se va aplica începând cu elevii înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026. Bacalaureatul în formula nouă prevăzută de lege va fi aplicat în anul 2029. (…) Am avizat în Comisia de Dialog Social din Ministerul Educaţiei chiar ieri procedura pentru constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea sau revizuirea planurilor cadru. Chiar astăzi am avut o întâlnire internă pentru a stabili următorii paşi. Mai concret, urmează ca săptămâna viitoare să lansăm un apel de selecţie pentru constituirea grupurilor de lucru pentru elaborarea planurilor cadru. În paralel este elaborată metodologia pentru aprobarea documentelor curriculare. (…)

Practic până la sfârşitul lunii ne propunem să finalizăm aceste demersuri în aşa fel încât, conform calendarului făcut public pe site-ul ministerului, până la sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor să finalizăm planurile cadru pentru învăţământul liceal. Şi la începutul anului şcolar viitor să avem gata şi programele, astfel încât să existe suficient timp şi pentru consultare şi pentru elaborarea manualelor”, a explicat ministrul, la Radio România Actualităţi.

Astfel, susţine ministrul, elevii care vor începe clasa a IX-a în anul şcolar 2025 – 2026 vor avea şi programe şi planuri cadru noi la liceu şi „tot ceea ce este nevoie” pentru procesul educaţional, inclusiv manuale.

Ligia Deca a afirmat că examenul pentru definitivare şi cel pentru titularizare se va desfăşura în condiţiile actuale până în anul şcolar 2027- 2028.

Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , noua formulă a examenului de Bacalaureat se va aplica începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026 (cel mai devreme în 2029).

Ce prevede legea:

”Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

• proba AOl – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• proba A02 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• proba Al – probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie şi pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• d) proba A2 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare, cu excepţia elevilor care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
• e) proba A3 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii care
  au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
• f) proba B – două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de compeţenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului Bl, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin excepţie, elevii din învăţământul în limba unei minorităţi naţionale care studiază doar o singură limbă de circulaţie internaţională susţin proba doar din această limbă;
• g) proba C – proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
• h) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art.60 alin.(5), a unei minorităţi naţionale în unităţi de învăţământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;
• j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.”

”Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:

• a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la Matematică şi o probă, la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
• b) pentru profilul real, specializarea ştiinţele-naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;
• c) pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică,
  două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică două probe scrise, dintre care o probă obligatorie, la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe socio-umane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
• f) pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care, una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta, la alegere, dintre disciplinele relevante pentru profilul
  predominant al specializării.”

”Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:

• a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
• b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
• c) pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la lit.a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.”

”Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• a) au susţinut proba AOl, A02, respectiv F şi au obţinut calificativul admis;
• b) au susţinut probele B şi C prevăzute la art.102 alin.(4) şi au obţinut la proba B cel puţin echivalentul nivelului Bl, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă susţinut, iar la proba C au obţinut cel puţin nivelul „mediu”;
• c) au susţinut, după caz, proba Al, A2 sau A3 prevăzută la art.102 alin.(4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
• d) au susţinut, după caz, proba D prevăzută la art.102 alin.(4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
• e) au susţinut proba E, prevăzută la art.102 alin.(4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare dintre ede două discipline;
• f) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la Al, A2, A3, D şi E, cel puţin egală cu 6.”

• Probele B, C şi F se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
• Probele orale AOl, respectiv A02 şi probele scrise A, respectiv D şi E se susţin după încheierea cursurilor, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
• Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026.

Citește și: Noile planuri-cadru pentru liceu ar urma să fie aprobate până pe 29 februarie 2024 – calendarul de aplicare a dispozițiilor legilor educației/proiect