Proba facultativă din structura examenului de Bacalaureat, propusă de Ministerul Educației în proiectul legii învățământului preuniversitar, ar putea deveni obligatorie și să se regăsească în acest fel în forma finală a proiectului. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, spune că au fost formulate propuneri în acest sens, ”sunt argumente pro și contra”, dar Ministerul Educației ia în calcul ”și această variantă”.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit, la Podcastul Observator, despre structura examenului de Bacalaureat care ar urma să se aplice din 2027 și despre examenul de admitere la colegiile naționale.
Despre noua structură a Bacalaureatului
- O singură probă scrisă obligatorie și una facultativă – în momentul de față aceasta este propunerea. Atâta vreme cât cei mai mulți profesori spun, pe bună dreptate, iar eu susțin, că diciplinele pe care le predau în trunchiul comun sunt absolut necesare dezvoltării tinerilor, spre exemplu istorie, geografie, chimie, fizică, biologie, alături de matematică și limba română, noi credem lucrul ăsta și ne mirăm atunci când auzim profesori care spun că, în clasa a XII-a, elevii nu se mai pregătesc la nici o altă disciplină, nu mai sunt interesați de nicio altă disciplină cu excepția disciplinelor de examen de la Bacalaureat. Dacă asta e realitatea, întrebarea firească, spun eu: atunci de ce îi mai aducem pe acei elevi la școală în clasa a XII-a dacă noi spune că nu suntem interesați, nu vin?
- Soluția este următoarea: dacă tot sunt necesare dezvoltării tinerilor, ceea ce este adevărat, haideți să le verificăm și competențele de bază. Și atunci acea probă scrisă ar urma să verifice competenţe de bază atât la matematică și limba și literatura română, inclusiv gramatică, cât și la istorie și geografie: 40% – matematică și limba română, 20% – istorie și geografie, încă 30% – ştiinţe/ chimie, fizică, biologie și 10% – socio-umane. Competențe de bază. Asta ar urma să fie proba scrisă. Pentru toate profilurile.
- Bacalaureatul trebuie să demonstreze că ai competențe de bază, de cultură generală. Mai apoi ai proba care demonstrează – tot obligatorie – cunoștințele pentru două limbi străine, tot competențe de bază, și mai apoi ai proba care trebuie să demonstreze că fiecare elev și-a însușit competențe de bază digitale.
- Urmează o probă de specialitate, la alegerea candidatului (…) care să verifice competențe avansate, dar acele competențe avansate să fie alese de către fiecare candidat, să aibă dreptul să facă această alegere.
- (Dacă rămâne proba facultativă) Aici este o discuție. Pentru a o face atractivă, având în vedere că este vorba de subiecte dificile, am gândit să se finalizeze și cu un certificat de competențe profesionale care, în plus față de diploma de Bacalaureat de acum, să le ofere tinerilor și acces pe piața muncii. (…) Există și propuneri pentru ca această probă să devină obligatorie, adică să condiționeze promovarea examenului de Bacalaureat de promovarea acestei probe. Sunt argumente pro și contra, suntem încă în perioadă de dezbatere, dar vă spun sincer că luăm în calcul și această variantă.
Despre examenul de admitere la colegiile naționale
- Proiectul legii spune maximum 90% (locuri ocupate prin concurs de admitere – n.red.). Poate fi și 0, poate fi și 50%, și 60%, și 70%. Important este să punem în aplicare principiul autonomiei și să lăsăm colegiile să decidă dacă apelează la acest concurs propriu de admitere pe care l-au solicitat vreme de 15 ani (…) sau dacă între timp s-au răzgândit și nu mai au nevoie. Sunt 211 colegii naționale în România.
- Un colegiu ar putea să aibă dreptul să organizeze concurs propriu de admitere. Disciplinele oricum trebuie să fie cele de la Evaluarea Națională, limba română și matematică, dar un colegiu care, spre exemplu, dorește sa își selecteze elevii care au deja competențe de comunicare în limba engleză, anunțând din timp acest lucru, poate adăuga și o probă de limba engleză. Un alt colegiu vrea să adauge probe de informatică.
- O regulă de bază este că acest concurs de admitere în colegiile care vor dori să organizeze acest concurs trebuie să fie inițiat și finalizat înainte de a începe Evaluarea Națională, astfel încât acei elevi care n-ar reuși să ia acest examen de admitere propriu într-un colegiu să aibă șansa repartiției prin Evaluarea Națională.
- Sunt foarte multe acele colegii naționale care și-au precizat deja punctul de vedere că vor să lase mai multe locuri, mai mult de 10% locuri disponibile pentru a fi ocupate prin Evaluarea Națională.
- Altă șansă de a susține excelența nu există. Sunt colegii naționale care doresc să își selecteze un anumit grup țintă de elevi care au anumite competențe.
”Având încredere, vom reuși să rezistăm fricii de schimbare, pentru că acesta este principalul factor limitativ, și fatalismului. (…) Am primit deja propuneri de îmbunătățire, pe care le-am reținut, vom mai primi și le vom include. Legile vor fi aceleași, dar vor fi îmbunătățite cu propunerile care vin din partea elevilor, studenților, profesorilor, părinților, întregii societăți, angajatorilor și tuturor celor care consideră ca sunt îndreptățiți să se pronunțe și să aducă un plus proiectelor, așa cum au fost ele lansate în dezbaterea publică în data de 13 iulie 2022”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.
Citește și:
- Cîmpeanu: Examenul de admitere la colegiile naționale și structura noului Bacalaureat – ”subiecte deschise”/ Colegiile ar putea organiza o a treia probă
- Profesorii Merito nu susțin examenul de admitere la colegiile naționale și vor ca Limba și literatura română să rămână probă separată la BAC
- Sunt de acord profesorii cu examenul de admitere la colegiile naționale și cu noul Bacalaureat? Ce spun patru profesori de română și matematică
- Sondaj: Doar 12% dintre părinți susțin examenul de admitere la colegiile naționale. Părinții nu sunt de acord nici cu noul Bacalaureat
- Sondaj World Vision România: Aproape 70% dintre profesori spun că examenele de admitere la colegiile naţionale vor duce la inechitate
