Proiectul legii educației. Salvaţi Copiii, despre examenul de admitere la colegiile naționale: Cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupţie

0

Organizaţia Salvaţi Copiii România consideră că prevederile proiectului Legii învăţământului preuniversitar vor adânci inegalităţile dintre elevi și recomandă reintroducerea bursei de studiu, precum şi renunţarea la posibilitatea colegiilor naţionale de a organiza examene proprii de admitere la liceu. ”Cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupţie şi creează avantaje competitive elevilor din familii care pot asigura meditaţii copiilor”, susține organizația cu privire la procedura de admitere în unităţile şcolare liceale.

Organizaţia Salvaţi Copiii a transmis, luni, prin intermediul unui comunicat de presă, mai multe recomandări legate de prevederile proiectului Legii învăţământului preuniversitar, aflat în consultare publică.

”Organizaţia Salvaţi Copiii România recomandă renunţarea la posibilitatea colegiilor naţionale de a organiza examene proprii de admitere la liceu, reintroducerea bursei de studiu, revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor şcolare prin HG, stabilirea unitară, la nivel naţional, a criteriilor de acordare a burselor şcolare, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităţilor publice locale sau a unităţilor de învăţământ de a stabili criterii specifice şi introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii”, transmite organizația în comunicatul preluat de Agerpres.

Totodată, Salvaţi Copiii România consideră necesară desfiinţarea actualelor inspectorate şcolare, ”cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcţii judeţene, şi înfiinţarea unor noi structuri deconcentrate”.

”Ţinând cont de fenomenul extins al neparticipării şcolare în raport cu populaţia şcolară – 286.150 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă şcolară – Salvaţi Copiii România consideră că, în forma propusă, Legea Educaţiei Naţionale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităţilor sociale şi teritoriale şi la asigurarea unui climat şcolar pozitiv pentru învăţare, necesare pentru reuşita şcolară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor şi comunităţilor în care aceştia trăiesc”, se mai arată în comunicat.

Comunicat: Observațiile Salvați Copiii privind proiectul de lege și propunerile de modificare

”Interesul superior al copilului/antepreşcolarului/preşcolarului/elevului trebuie definit

  • Invocarea interesului superior al elevilor în 11 articole, aspect util în legitimarea inechivocă a copiilor ca unici beneficiari primari ai activităţilor didactice şi administrative, poate fi interpretat ca o încercare de transpunere, în procesele şcolare, a principiului interesului superior al copilului prevăzut de legislaţia internă (1) – Constituţia României (art. 49, alin 1) şi Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
  • Pentru a genera schimbările aşteptate în atitudinea, comportamentul şi deciziile cadrelor didactice, nedidactice, părinţilor şi ale reprezentanţilor Ministerului Educaţiei ori ai administraţiei publice centrale şi locale, interesul superior al elevului trebuie reglementat distinct şi trebuie să asigure efectivitatea exercitării drepturilor elevului şi să se impună, cu o claritate juridică similară principiului interesului superior al copilului, intereselor sistemului de învăţământ şi ale persoanelor amintite mai sus.

Noul sistem de finanţare a educaţiei nu va contribui la o creştere a alocărilor bugetare

  • Proiectul de lege propus nu conţine dispoziţia legală în vigoare care stabileşte alocarea anuală din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut. Nerespectată în întreaga perioadă scursă de la adoptarea Legii 1/2011 a educaţiei naţionale (LEN), această prevedere a funcţionat mai degrabă ca o ţintă a finanţării decât ca un obiectiv programatic al autorităţilor. În locul acesteia a fost introdusă o nouă dispoziţie care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat, chiar dacă legislativul nu aprobă un BGC, ci separat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, bugetul general consolidat fiind o simplă operaţiune contabilă. O altă schimbare relevantă constă în introducerea posibilităţii finanţării per formaţiune de studiu, prin excepţie de la regula finanţării per capita, dacă numărul de elevi al unei formaţiuni de studiu este sub cel minim stabilit de lege.
  • Conform art. 111 alin. (3) din proiectul LIP, costul standard per elev pentru finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, formare continuă şi evaluări periodice trebuie să reprezinte cel puţin 20% din costul standard per elev destinat salariilor. De asemenea, alin. (7) prevede obligativitatea ca în calculul costurilor standard per elev să fie aplicaţi factori de corecţie „dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, izolarea lingvistică, de limba de predare, studiul limbii materne şi alţi factori.”
  • Înlocuirea dispoziţiei cu privire la alocarea a minimum 6% din PIB cu dispoziţia privind alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat are şanse foarte reduse să producă efecte tangibile în direcţia creşterii alocărilor efective de resurse publice adecvate pentru sistemul educaţional, şi reprezintă, în esenţă, o scădere a angajamentului finanţării educaţiei, chiar contrară programului de guvernare.
  • Pentru a evita menţinerea sistemului de educaţie în aceeaşi stare de subfinanţare, devin necesare următoarele schimbări:
    • Renunţarea la stabilirea unui prag minim de cheltuieli pentru învăţământ în legea educaţiei, neaplicabil din perspectivă constituţională, şi promovarea ideii de creştere dinamică a cheltuielilor pe măsura dezvoltării capabilităţilor de cheltuire utilă a fondurilor publice;
    • Introducerea unui coeficient de ajustare a costului standard per elev pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă;
    • Promovarea unor creşteri graduale a veniturilor cadrelor didactice pe măsura şi cu condiţia reprofesionalizării continue a acestora;
    • Susţinerea creşterii finanţării bazei materiale şi a cheltuielilor non-salariale pentru asigurarea îmbunătăţirii calităţii actului de educaţie;
    • Eliminarea posibilităţii transferului către consiliile judeţene a unităţilor de învăţământ din subordinea consiliilor locale care s-au dovedit incapabile să asigure finanţarea şcolilor şi respectarea interesului superior al elevului.

Acordarea şi stabilirea cuantumului burselor şcolare în spiritul principiului echităţii

  • Modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferenţe problematice şi discriminatorii în acordarea şi în finanţarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelenţă, cu riscul de a adânci inechităţile din sistemul de educaţie:
    • (a) în cazul burselor de excelenţă olimpică – acordarea se stabileşte prin textul legii; în cazul bursei profesionale – aceasta este reglementată prin Ordin de Ministru (OM); (c) în ceea ce priveşte bursa de performanţă şcolară – acordarea este reglementată de către fiecare şcoală în parte, prin decizia consiliilor de administraţie (CA), fără vreun criteriu minim stabilit prin OM; (d) în cazul bursei sociale – aceasta se acordă de către fiecare şcoală, prin decizia CA, în baza unor criterii minime aprobate prin OM.
    • (b) în privinţa cuantumurilor burselor, acestea se stabilesc anual, de către fiecare şcoală în parte, prin decizia CA, în baza unui fond alocat anual de Ministerul Educaţiei: (a) 400 lei/an/elev în învăţământul primar; (b) 900 lei/an/elev în învăţământul gimnazial; (c) 1500 lei/an/elev în învăţământul liceal, filierele teoretică şi vocaţională; (d) 3000 lei/an/elev în învăţământul liceal, filiera profesională. Bursele de excelenţă olimpică se acordă direct din bugetul Ministerului Educaţiei.
  • Un aspect cu care nu suntem de acord este eliminarea burselor de studiu din legislaţia actuală, al căror rol esenţial este de a stimula interesul elevilor pentru învăţare şi care, conform criteriilor, se acordă elevilor care au media generală minimum 7,50 şi venitul/membru de familie cel mult egal cu salariul minim pe economie. De asemenea, stabilirea de către şcoli a cuantumurilor burselor fără menţionarea unor criterii stricte, neinterpretabile, cum va fi şi cazul bursei sociale, reprezintă o responsabilitate de elaborare de politici publice pe care legea nu o poate permite. În plus, în viitor, vom asista la valori diferite ale bursei sociale de la o unitate şcolară la alta, afectându-i preponderent pe elevii din localităţile sărace, cei care au, în fapt, mai multă nevoie de sprijin.
  • Recomandările sunt următoarele:
    • reintroducerea bursei de studiu;
    • revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor şcolare prin HG, cu obligaţia majorării acestora cel puţin cu rata inflaţiei şi a cuantumului şi numărului burselor prin hotărârea consiliului local;
    • stabilirea unitară, la nivel naţional, a criteriilor de acordare a burselor şcolare s, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităţilor publice locale sau a unităţilor de învăţământ de a stabili criterii specifice;
    • acordarea din oficiu a burselor de performanţă (de merit);
    • introducerea unor măsuri de respectare a confidenţialităţii acordării burselor sociale, pentru a evita riscurile de stigmatizare a elevilor beneficiari;
    • instituirea prin lege a unor sancţiuni, sub formă de amenzi, pentru primarii care refuză să iniţieze proiect de hotărâre de consiliu local pentru aprobarea burselor elevilor şi pentru directorii care furnizează către autorităţilor locale liste inexacte de beneficiari ori care refuză să informeze elevii asupra dreptului de a îşi depune dosarul de bursă.

Protecţia elevilor împotriva oricărei forme de violenţă este insuficient reglementată

  • Proiectul LIP conţine o singură referire la fenomenul bullying-ului, şi anume în conţinutul art. 11, care consacră faptul că „violenţa psihologică – bullying” este interzisă „în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”. Faţă de dispoziţiile legii în vigoare, care prevăd introducerea unor „sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de violenţa psihologică – bullying” în programele de formare continuă ale personalului didactic (art. 56 indice 1), proiectul LIP nu consacră o asemenea normă. De asemenea, nu sunt referiri la climatul şcolar şi grupurile de acţiune anti-bullying, condiţii esenţiale pentru prevenirea şi combaterea bullying-ului potrivit normelor metodologice anti-bullying în vigoare (Ordin 4.343/2020) şi nici cu privire la obligaţia cadrelor didactice de a semnala cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului consilierilor şcolari ori serviciilor publice de asistenţă socială sau, după caz, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
  • Din punctul nostru de vedere, proiectul de lege reprezintă un regres în domeniul prevenirii violenţei împotriva elevilor şi, în acest sens, propunem:
    • Introducerea interdicţiei totale a oricărei forme de pedeapsă corporală sau tratament degradant în activităţile şcolare;
    • Consacrarea responsabilităţii unităţilor şcolare a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a unui climat social adecvat educaţiei de calitate şi de a crea grupurile de acţiune anti-bullying;
    • Introducerea modulelor de studiu privind violenţa psihologică la adresa elevilor în cadrul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice;
    • Preluarea la nivelul textului de lege a dispoziţiilor anexei 2 din OMEC nr. 4343/2020 privind combaterea bullying-ului şi cyberbullying-ului în unităţile de învăţământ.

Proiectul de lege elimină centrele de resurse şi asistenţă psihopedagogică, organizate la nivel de judeţ şi în municipiul Bucureşti, afectând grav eficienţa consilierului şcolar

  • Deşi proiectul LEN lămureşte norma consilierului şcolar la un număr de maxim 500 de elevi, maxim 500 de elevi şi preşcolari sau de maxim 300 de preşcolari şi stabileşte rolul său în elaborarea Planului individualizat de servicii familiale şi a Planului personal de educaţie specială, instrumente care fac parte din portofoliul educaţional al elevului, consilierul şcolar nu va mai beneficia de activitatea specifică de formare, super(inter)vizare şi monitorizare de către actualele centre judeţene şi al mun. Bucureşti de resurse şi asistenţă psihopedagogică. În prezent, aceste centre au un caracter specializat, funcţionând ca servicii conexe ale sistemului preuniversitar.
  • Prin disoluţia lor şi integrarea în Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti (fostele inspectorate judeţene şi al capitalei), comunitatea profesională a consilierilor şcolari va fi fragmentată în compartimente de asistenţă psihopedagogică la nivelul fiecărei unităţi şcolare şi va beneficia doar de o coordonare generală, nespecializată a viitoarelor direcţii de învăţământ. În majoritatea statelor lumii cu sisteme educaţionale performante (de exemplu, în Austria, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie sau Statele Unite), cadrul legal al activităţii consilierului şcolar se caracterizează prin descentralizarea managementului specific acestei profesii.
  • Salvaţi Copiii consideră că trebuie păstrată reţeaua centrelor de resurse şi asistenţă psihopedagogică în configuraţia actuală, iar rolul acestora şi al consilierului şcolar trebuie întărite, prin lărgirea autonomiei lor, atât în zona de coordonare, cât şi în cea de intervenţie la nivelul unităţilor şcolare;
  • Reglementarea explicită prin lege a rolului consilierului şcolar al elevilor.

Admiterea în învăţământul liceal favorizează menţinerea inechităţilor din educaţie

  • În ceea ce priveşte procedura de admitere în unităţile şcolare liceale, cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupţie şi creează avantaje competitive elevilor din familii care pot asigura meditaţii copiilor.
  • Deşi nu sunt definite, colegiile naţionale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de şcolarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfăşura exclusiv pe baza mediei obţinute la evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării şi nici la evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, însuşirea unei limbi de circulaţie internaţională ori proba de evaluare a competenţelor civice şi sociale. Interdicţia implicării persoanelor „care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfăşoară meditaţii cu elevii care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului” nu este însoţită de sancţiune. De altfel, nu este prevăzut un cadru de prevenire a faptelor de corupţie în procesul de elaborare a subiectelor şi organizare efectivă a concursului de admitere.
  • Recomandări:
    • Renunţarea la posibilitatea colegiilor naţionale de a organiza examene proprii de admitere la liceu;
    • Reglementarea materiilor la care se susţine examenul de evaluare naţională în aşa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu şi să verifice însuşirea de către elevi a unor competenţe minime pe care sistemul de educaţie trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competenţele digitale, civice şi sociale, precum şi de cunoaştere a unei limbi de circulaţie internaţională;
    • Luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% şi/sau a Evaluării Naţionale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obţinute la examene anuale naţionale, cu subiect unic, susţinute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu.

Proiectul LIP nu prevede reprezentarea elevilor în procesele decizionale ale unităţilor şcolare ori ale altor structuri specializate

  • Conform proiectului de lege, reprezentanţii elevilor nu sunt incluşi în consiliile de administraţie ale Direcţiilor Judeţene de Învăţământ Preuniversitar şi nici în Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurare a Calităţii. În Legea educaţiei naţionale (LEN) în vigoare, preşedintele consiliului judeţean al elevilor este membru în Consiliul Consultativ al inspectoratelor şcolare, iar cu statut de observator în comisiile de evaluare, precum şi în Consiliul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).
  • Art. 99, alin. (2), lit. d) din LIP preia în mod eronat prevederile actualului art. 96, alin. (2), lit. d) din LEN care condiţionează dreptul de vot al elevului în consiliul de administraţie de împlinirea vârstei de 18 ani. Reamintim că consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ este un organ colegial de conducere, nu un organ de administrare. Astfel, elevul care a împlinit vârsta de 14 ani ar putea face parte dintr-un organ de conducere în virtutea dreptului de a încheia singur anumite tipuri de acte conform art. 41-42 C. civ.
  • Această viziune limitativă asupra capacităţii elevilor de a înţelege şi de a participa în luarea deciziilor în şcolile în care ei sunt beneficiarii primari se află într-o totală contradicţie cu principiile juridice consacrate în alte domenii sensibile din punct de vedere juridic ale societăţii, cum ar fi capacitatea de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani sau răspunderea penală de la 16 ani ori de la 14 ani (cu condiţia probării discernământului).
  • Multe legislaţii ale statelor din Uniunea Europeană permit participarea copiilor chiar de la vârsta de 11 ani, cum este cazul Franţei, care asigură în consiliile de administraţie ale colegiilor mari (nivel similar învăţământului secundar inferior românesc) prezenţa a 3 elevi aleşi, alături de 7 părinţi, iar în licee a 5 elevi şi 5 părinţi. Diferenţa de înţelegere şi de respectare a principiului fundamental al participării copiilor în luarea de decizii care-i privesc în mod direct este, evident, uriaşă şi, în opinia noastră, nu există nicio justificare a blocării participării elevilor la şedinţele consiliilor de administraţie ale şcolilor.
  • Considerăm că trebuie regândit textul juridic astfel:
    • Introducerea reprezentantului elevului ca membru cu drept de vot în Comisia pentru Asigurarea Calităţii la nivelul unităţii de învăţământ şi în Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară;
    • Asigurarea participării elevilor care au împlinit 14 ani cu drept de vot în luarea deciziilor consiliilor de administraţie ale şcolilor, independent de cota rezervată părinţilor, astfel: 3 elevi în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ de nivel liceal/postliceal; 2 elevi în celelalte consilii de administraţie, indiferent de numărul membrilor lor;
    • Asigurarea participării a 2 reprezentanţi ai consiliilor elevilor din unităţile de nivel gimnazial, care au împlinit 12 ani, cu statut de observator, la şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte referitoare la elevi;
    • Reintroducerea asociaţiilor reprezentative ale elevilor ca parteneri de dialog şi consultare în toate procesele ce privesc sistemul de învăţământ preuniversitar.

Pentru succesul reformei, termenele prevăzute de LIN trebuie să devină realiste

  • Termenele pentru intrarea în vigoare a actului normativ propus (30 de zile) şi a legislaţiei secundare – 160 de ordine de ministru şi 47 de hotărâri de guvern (8 luni) sunt nerealiste, dacă ţinem seama de întârzierile înregistrate în trecut (de ex., adoptarea standardele curriculare şi de evaluare, amânată succesiv), şi există riscul ca nerespectarea acestora să blocheze activităţile de reorganizare structurală a învăţământului şi, prin desincronizarea adoptării bugetului de stat cu nevoile financiare ale sistemului de educaţie aflat în proces de schimbare, să încetinească semnificativ ritmul de asigurare a bugetării corespunzătoare.
  • Ministerul Educaţiei trebuie să reducă numărul de acte administrative adoptate în aplicarea LIP şi să regândească termenele de intrare în vigoare a legii noi, precum şi dispoziţii tranzitorii prevăzute expres şi limitativ în lege, în contextul în care nici până în prezent nu s-a finalizat tranziţia de la Legea nr. 84/1995 la Legea nr. 1/2011.

Alte recomandări:

  • Introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii;
  • Reglementarea prin LIP a obligaţiei de a exista o cantină în fiecare unitate şcolară cu un flux mai mare de 500 de elevi/zi, precum şi în unităţile de învăţământ cu risc crescut de abandon şcolar (3.235 de unităţi la nivelul lunii decembrie 2021, identificate de Ministerul Educaţiei prin Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie);
  • Precizarea modalităţilor de derulare în unităţile şcolare a programelor de educaţie pentru sănătate şi a componentelor acestora;
  • Includerea unui capitol special de reglementare a colaborării instituţionale, în interesul prevenirii abandonului şcolar şi, violenţei, respectiv al îmbunătăţirii calităţii educaţiei, dintre Ministerul Educaţiei şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, pe de o parte, şi dintre unităţile şcolare/direcţiile de învăţământ preuniversitar şi serviciile publice de asistenţă socială/direcţii generale de protecţie a copilului, pe de altă parte;
  • Introducerea în LIP a definiţiei segregării şi a formelor în care aceasta poate fi identificată în activitatea educaţională şi suplimentarea art. 176 şi art. 179 din LIP, care prevăd ipotezele privind aplicarea sancţiunilor pentru personalul didactic şi a personalului de conducere, îndrumare şi control, cu sancţiunile aplicabile în ipoteza săvârşirii unor acte de segregare;
  • Includerea regimului juridic al drepturilor şi îndatoririlor elevului, denumit generic „Statutul elevului”, în LIP, sub formă de capitol distinct;
  • Revenirea la forma introdusă în LEN prin Legea nr. 226/2020, adică gratuitate la transportul organizat sub formă de serviciu public, precum şi decont la unitatea de învăţământ pentru serviciile de transport care nu sunt servicii publice, cu finanţarea acestor cheltuieli de la bugetul de stat la bugetele locale/unităţilor de învăţământ. Introducerea precizării că alocarea de sume către autorităţile locale nu este una facultativă;
  • Reglementarea explicită prin lege a modului în care se susţine examenul de evaluare naţională (competenţe evaluate, disciplinele la care se susţine examen, corelarea cu profilul absolventului de gimnaziu şi verificarea competenţelor digitale, civice, sociale şi lingvistice);
  • Implicarea serviciilor publice de asistenţă socială/direcţiilor generale de protecţie a copilului şi în luarea deciziilor de derulare a Programului „Şcoala după şcoală” de către unităţile de învăţământ preuniversitar;
  • Menţionarea explicită a organizaţiilor neguvernamentale ca parteneri în derularea Programului „Şcoala după şcoală”, a Programului „Învăţare remedială” şi a altor activităţi de învăţare şi pregătire suplimentară;
  • Cele cinci niveluri de sprijin pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale prevăzute de art. 51 din LIP trebuie validate cu specialişti din domeniul educaţiei incluzive;
  • Reducerea efectivului de elevi într-o clasă la maximum 15-20 de persoane, fără excepţii;
  • Desfiinţarea actualelor inspectorate şcolare, cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcţii judeţene şi înfiinţarea unor noi structuri deconcentrate – „direcţii judeţene de politici educaţionale şi evaluări naţionale”, cu rol exclusiv în realizarea şi îndeplinirea de politici educaţionale, precum şi organizarea examenelor naţionale. Personalul acestora trebuie format din funcţionari publici, economişti, jurişti, sociologi, psihologi şi specialişti în ştiinţele educaţiei.”

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here