Noua lege a educației – proiect: Fără note la Arte și Sport, examen de admitere la colegii, un nou tip de Bacalaureat/ Media din gimnaziu nu va mai conta la intrarea la liceu

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, marţi, că mediile din clasele V-VIII nu vor mai conta la admiterea în liceu încă din 2023, când elevii care trec acum în clasa a VIII-a vor susține examenul de Evaluare Naţională. În schimb, elevii care vor începe în septembrie anul acesta clasa a VII-a vor avea posibilitatea în 2024 de a susține examen de admitere la colegiile naționale care ”vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu”,  înainte de susținerea Evaluării Naționale, pentru 90% din numărul de locuri. Această prevedere se regăsește în proiectul noii legi a educației pentru învăţământul preuniversitar, care mai stabilește că elevii nu vor mai primi note la disciplinele din ariile curriculare Arte şi Educaţie Fizică şi Sport și propune un nou tip de Bacalaureat pentru elevii care vor învăța după noile planuri-cadru de liceu, ce vor fi aplicate din septembrie 2023 (BAC 2027).

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că miercuri vor fi lansate în dezbatere publică cele două proiecte ale legilor educației, unul pentru învăţământul preuniversitar şi altul pentru învăţământul superior, perioada de consultare fiind de 35 de zile, până la data de 17 august.

”După cele 35 de zile de consultare publică, vom avea o scurtă perioadă de câteva zile pentru integrarea propunerilor care vor rezulta în perioada de consultare. Începând cu data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate în Guvern în forma îmbunătăţită, ele vor fi transmise Parlamentului care îşi va începe parcursul normal pentru orice adoptare a oricărei legi. (…) Legile vor putea să intre în vigoare la 30 de zile după promulgare şi publicare în Monitorul Oficial, după care urmează o perioadă de opt luni pentru elaborarea legislaţiei subsecvente. Este vorba despre hotărâri de Guvern şi ordine de ministru. În același timp, va trebui pregătită arhitectura de sistem (…) în așa fel încât în septembrie 2023 să putem avea această reformă resimțită în fiecare școală din România, de către fiecare elev, de către fiecare profesor, resimțită în sensul transpunerii în realitate a prevederilor acestor proiecte de lege”, a precizat Sorin Cîmpeanu, marți, într-o conferință de presă.

Ministrul Educației a arătat că ”ahitectura de sistem va fi complet schimbată” prin aplicarea noii legi. ”În septembrie 2023 vom avea şi planuri cadru noi pentru liceu, vom avea şi curriculum nou. (…) Spre exemplu, proporţia va fi 50% discipline din trunchiul comun, 20% specializare pentru planurile de liceu şi până la 30% curriculum la decizia şcolii. Este o schimbare radicală. Acest lucru se va întâmpla începând cu septembrie 2023. De asemenea, vor fi puternic revizuite, în sensul prevederilor acestor proiecte, şi planurile cadru şi currriculumul pentru învăţământul primar şi pentru învățământul gimnazial. Asta din septembrie 2023”, a mai declarat ministrul.

Ce a anunțat ministrul Educației/ prezentarea unor prevederi din proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar:

Fără note la Arte și Educație Fizică

• Pentru copiii care se vor găsi în luna septembrie 2023, la finalul grupei mari a grădiniţei, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor trebuie să întocmească un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului. Activitatea didactică, pe parcursul clasei pregătitoare, va ţine cont de constatările acestui raport.
• La finalul clasei pregătitoare şi a clasei I, cadrul didactic trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare atât a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, cât și a limbajului și comunicării, a abilităţilor de citit, de scriere, de calcul matematic, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi aptitudinilor de învăţare.
• La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susţine evaluări naţionale scrise, obligatoriu la limbă și comunicare, precum și la matematică. (…) Foarte important: este obligatoriu să fie trecute în portofoliul educaţional al elevului. Portofoliul educațional a existat și în Legea 1, el din păcate nu a fost pus în practică niciodată. Viziunea acestei legi cu privire la portofoliul educaţional este radical schimbată.
• Rezultatele elevilor se exprimă după caz: în învăţământul primar prin calificative anuale, unice pe arii curriculare, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă calificative.
• În învăţământul secundar inferior se exprimă prin note de la 1 la 10. În învățământul secundar superior şi în învățământul terţiar non-universitar, de asemenea prin note de la 1 la 10.
• Prin excepţie, la disciplinele care fac parte din ariile curriculare Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, precum şi la alte discipline ce pot fi stabilite prin ordin de ministru, se acordă calificative de tip Admis sau Respins şi nu note de la 1 la 10, cu excepţia învăţământului vocaţional.
• Cu alte cuvinte, elevii care vor începe anul școlar după intrarea în vigoare a acestei legi nu vor mai avea calificative de la 1 la 10 pentru disciplinele din ariile curriculare Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, deci cel mai devreme în septembrie 2023.

Portofoliul educațional/ orientarea școlară

• Orientarea şcolară şi portofoliul educaţional al elevilor sunt lucruri de bază, care vor deveni obligatorii la finalul clasei a VIII-a, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligaţia să emită o recomandare de încadrare în educaţia secundară superioară.
• Portofoliul educaţional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, evaluări de profil și recomandări de recuperare, toate diplomele, certificatele sau alte înscrisuri obținute în urma evaluării de competențe sau a participării la activităţile de învăţare. Portofoliul educațional se va utiliza începând cu grupa mijlocie din grădiniţă și va fi obligatoriu pe tot parcursul învăţământului preuniversitar.

Admiterea la liceu/Examen/Media de gimnaziu

• Mă adresez acelor elevi care vor începe în septembrie anul acesta clasa a VII-a. Ei vor avea o şansă în plus, aceea a susţinerii unui examen de admitere într-un liceu. Este vorba despre dreptul care se acordă, prin această lege, colegiilor naţionale şi aici precizez că urmează să redefinim condiţiile necesare pentru dobândirea titulaturii de colegiu naţional. Vor avea ocazia să susţină un examen de admitere în liceu, sau, altfel spus, acele licee care vor demonstra calitatea educaţiei vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu, pentru ocuparea a 90% din numărul de locuri. 10% vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire în urma Evaluării Naționale.
• Acest proces de admitere în liceu va trebui şi va fi finalizat înainte de a fi demarată Evaluarea Naţională. În acest fel, acei elevi care vor avea această şansă în plus, şi este vorba de elevii care încep clasa a VII-a în septembrie, vor avea şansa să se prezinte la Evaluarea Naţională pentru a putea candida ca şi până acum. (…) În situația în care nu se ocupă toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se ocupă prin repartizare computerizată.
• Înainte de vara anului 2024, când va fi posibil concursul de admitere în liceu, valabil pentru cei care încep clasa a VII-a anul acesta, pentru elevii de clasa a VIII-a, este important de ştiut că prezenta lege prevede renunţarea la media din gimnaziu, medii care din păcate şi-au pierdut relevanţa. Pentru elevii care vor începe clasa a VIII-a, această regulă este valabilă.

Un nou tip de Bacalaureat

• Un alt element de mare interes este modul în care se va organiza examenul de Bacalaureat începând cu promoția care va urma deja educația după planuri noi, cele realizate pentru liceu în septembrie 2023.
• Examenul de Bacalaureat este prevăzut a avea următoarele probe: o singură probă scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun. Este o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Această probă constă în evaluarea competenţelor generale formate pe parcursul ciclului liceal la Limba şi literatura română, la Matematică, Ştiinţe, Istoria şi Geografia României şi ştiinţe socio-umane. O singură probă scrisă care să verifice competențele de bază, indiferent de filieră, profil, specializare.
• Două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. (…) Vor fi verificate de asemenea competenţele de bază echivalente nivelului B1, dacă doriţi. (…) Elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene.
• O altă probă este cea de evaluare a competenţelor digitale. (…) O altă probă va fi aceea la Limba și literatura maternă, deja cunoscută.
• Examenul naţional de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională şi proba de evaluare a competenţelor digitale şi au obţinut cel puţin nivelul „independent”; au susţinut proba scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6; au susţinut proba scrisă la Limba şi literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6, acolo unde este cazul.
• Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu va condiționa promovarea examenului de Bacalaureat. Este vorba de acea probă, la alegerea candidatului, care are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară. Ea nu va condiționa promovarea Bacalaureatului.

Cariera didactică

• Pentru profesori, debutul în profesia didactică va fi complet schimbată, va exista o perioadă de stagiatură: un an de zile. Va exista un examen de licențiere. Vom schimba modul de organizare a titularizării, care va rămâne la nivel național, însă în această dimineață am dat un comunicat în care ați văzut probabil că la discipline la care se susțin probe de examen (Bacalaureat și Evaluarea Națională) au fost scoase la concurs mai puțin de 10% din numărul total de posturi. Este bine-cunoscută situația în care sunt candidați buni, care obțin ani la rând peste nota 9 la examenul de titularizare, dar nu beneficiază de posturi pe care să poată fi titularizați. Ocuparea acestor posturi pe durată nedeterminată este un element de atractivitate pentru profesia didactică, insuficient exploatată.
• Un post va fi titularizabil, va putea fi ocupat pe durată nedeterminată, va putea să dea șansa atragerii către sistemul de educație a unor profesori buni de care școala are nevoie fiind interesați, spre exemplu, de posibilitatea de a-și contracta credite pentru care este nevoie de un contract pe perioadă nedeterminată. Acest post va putea fi ocupat pe durată nedeterminată dacă va conține un număr de ore de predare corespondent unei jumătăți de normă. Cu alte cuvinte, începând cu anul viitor, 2023, vor fi scoase la concurs și acele posturi care sunt cu 9, 10, 11, 12, 15, 16, 17 ore, chiar dacă nu au 18 ore.
• Dacă v-ați uitat pe lista posturilor scoase la concurs ați observat ceva extrem de îngrijorător. (…) avem pentru disciplinele socio-umane, care sunt o componentă importantă, doar trei posturi scoase la concurs: doar trei posturi pentru sociologie, doar trei pentru filosofie, nici un post pentru psihologie, spre exemplu, la nivel național. Acest lucru nu este în regulă, iar această măsură de schimbare a titularizării face parte din principiul deschiderii și atragerii unor cadre didactice pregătite și interesate în dezvoltarea educației.
• Parcurgerea stagiaturii se va face sub îndrumarea unui mentor. Mentorul va avea norma de predare redusă de la 18 la 14 ore pentru a se putea ocupa de colegii mai tineri. Debutul în stagiatura didactică va avea loc după parcurgerea formării inițiale, respectiv masteratul didactic, dubla specializare și practica pedagogică. (…) Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice la finalul căreia se susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, examen de licențiere care va cuprinde două componente de evaluare sumativă, un raport de evaluare a stagiului practic pe parcursul întregului an și un examen scris.
• Accentul se va pune în mod deosebit pe activitatea practică la clasă, mult mai mult decât până acum. În acest sens, profesorii stagiari vor avea și ei reducere de normă de la 18 ore la 12 ore. În schimb, există obligativitatea ca profesorii stagiari să asiste la orele pe care le susține profesorul mentor, deci în acest tandem se va putea începe cu dreptul accesul în cariera didactică. Orele de mentorat vor fi plătite în plus față de salariul mentorului, nu vor fi incluse în norma pe care mentorul își va lua salariul de bază.
• O altă noutate în profesia didactică este următoarea: va exista o platformă dedicată carierei didactice. În această platformă vor fi prezentate portofoliile profesionale ale tuturor cadrelor didactice. Va fi definit profilul profesional al fiecărui cadru didactic pe fiecare nivel: învățământ primar, gimnazial, liceal. Evaluările cadrelor didactice se vor baza pe raportarea la acest profil care va fi adaptat fiecărui nivel de învățământ.

Inspectoratele şcolare transformate/ Director administrativ

• Inspectoratele şcolare judeţene se transformă în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică. Ele vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor școlare și prin comasarea cu centrele județene de resurse și asistență educațională, respectiv centrul municipiului București.

• Un rol absolut esenţial îl va avea Autoritatea Națională pentru Inspecţie Şcolară şi Asigurarea Calităţii. Aceasta va fi o instituţie publică de interes naţional cu personalitatea juridică aflată în subordinea Ministerului Educaţiei. Se va realiza prin reorganizarea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Universitar, care va fi o componentă a ANISAC. (…) Tot această autoritate va avea în componenţă Comisia Naţională pentru Inspecţia Şcolară, cu prerogative de verificare a respectării inclusiv cu privire la normele de etică şi deontologie profesională de către cadrele didactice.

• O altă instituție cu rol esențial va fi Centrul Național de Formare și Dezvoltare a Carierei Didactice. (…) Se reorganizează şi Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, înfiinţându-se Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, precum şi Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei.
• O altă instituţie nouă este Unitatea Executivă pentru prima dată la nivelul Ministerului Educaţiei dedicată învăţământului preuniversitar. (…) O altă instituţie care apare în arhitectura de sistem este Centrul Naţional de Excelenţă. La nivel naţional vom avea un Centru Naţional pentru Educaţie Incluzivă. (…) Practic managementul şi guvernanţa în sistemul de educaţie vor fi radical schimbate. (…) O altă noutate se înfiinţează Corpul Managerilor Educaţiei care va fi format din mentori pentru management educaţional.
• Există pentru prima oară menţionată în lege, nu ne face plăcere, dar este o realitate, posibilitatea de încetare a mandatului unui director de şcoală în situaţia în care ANISAC constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate.
• Se schimbă şi procedura de recrutare a directorilor la directori adjuncţi, apărând o nouă funcţie aceea de directori administrativi. Procesul de selecţie va fi profesionalizat total şi va cuprinde o evaluare naţională în cadrul căreia se testează capacităţile şi aptitudinile candidaţilor, se apreciază evaluarea din perspectiva evaluării motivaţionale şi se realizează de către comisia de concurs împreună cu specialişti în psihometrie. Proba scrisă va rămâne, interviul va rămâne.