Proiectele legilor educației, lansate în consultare publică. Ce schimbări ar urma să aibă loc în învățământul preuniversitar – documente

Proiectul legii învățământului preuniversitar și cel al legii învăţământului superior au fost lansate, miercuri, în consultare publică de Ministerul Educației. În ceea ce privește învățământul preuniversitar, printre schimbările prevăzute în proiect se numără introducerea examenului de admitere în clasa a IX-a la colegiile naționale și un nou model de Bacalaureat, cu o singură probă scrisă. Admiterea în liceele care nu au statut de colegiu național se va face ”prin repartizare computerizată, pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a din ariile curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe”, prevede proiectul de lege (este eliminată media din gimnaziu). Proiectul mai stabilește că la disciplinele care fac parte din ariile curriculare ”Arte” și ”Educație fizică și sport,” notele vor fi înlocuite cu calificative de tip ”Admis”/”Respins”.

Proiectele de legi, lansate în consultare publică până pe data de 24 august:

Învățământ preuniversitar

• Proiectul Legii învățământului preuniversitar
• Expunere de motive – proiect de Lege a învățământului preuniversitar
• Elemente de reformă: Proiectul Legii învățământului preuniversitar (sinteză)

Învățământ superior

• Proiectul Legii învățământului superior
• Expunere de motive – proiect de Lege a învățământului superior
• Elemente de reformă: Proiectul Legii învățământului superior (sinteză).

Ce prevede proiectul legii învățământului preuniversitar. Câteva elemente (sinteză realizată de Ministerul Educației):

Evaluarea Națională. Concursul de admitere în clasa a IX-a

• Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a învățământ liceal, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale.
• În situația în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. Data desfășurării concursului de admitere este stabilită de Ministerul Educației și se face publică la începutul fiecărui an școlar. Organizarea concursului și criteriile de admitere se vor stabili prin decizia Consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul instituției, la începutul fiecărui an școlar.
• Desfășurarea concursului de admitere se va finaliza cu cel puțin 3 săptămâni înainte de prima probă a evaluării naționale. Probele scrise trebuie să respecte programa școlară. În elaborarea subiectelor sau organizarea concursului de admitere nu pot fi implicate persoane care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii, care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului.
• Absolvenții clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere și nu au fost admiși pot participa la evaluarea națională în vederea repartizării computerizate.
• Candidații declarați admiși la concurs pot fi organizați în clase de excelență. Colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să obțină statutul de unitate pilot de excelență, prin ordin al ministrului educației. Procedura de acordare a statutului de unitate pilot de excelență se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea Centrului Național de Excelență.
• Locurile din unitățile de învățământ liceal care nu au statut de colegiu național vor fi ocupate prin repartizare computerizată, pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a din ariile curriculare limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, organizată conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educației.
• Absolvenții clasei a VIII-a vor putea fi înscriși în clasa a  IX-a, fără susținerea evaluării naționale sau a concursului de admitere la colegiul național și peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formațiune/clasă, dacă au obținut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației.
• Elevii cu performanțe deosebite la olimpiadele naționale sau la competițiile internaționale vor putea fi înscriși la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale. Lista privind corespondența specificului olimpiadei naționale/competiției internaționale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educației.

Examenul național de Bacalaureat

• Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificat de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal sau pe piața muncii. Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență,  respectiv clasa  a XIII-a de liceu – frecvență redusă pot susține examenul național de bacalaureat. Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior, în condițiile legii.
• Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
  • A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
  • B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;

• • C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;
  • D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
  • E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
    • a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
    • b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
    • c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
    • d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
    • e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
    • f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
•  Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
  • a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională  și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
  • b) au susţinut  proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
  • c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
•  În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.  Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba de  de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională  și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise și practice.
• Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării  nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat. Absolvenţilor de liceu care au susţinut proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţe specifice profilului sau specializării corespunzător probei susținute.
• În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul național de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
• Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.

Portofoliul educațional

• Se reglementează profilul de formare a absolventului la sfârșitul învățământului primar, secundar inferior și al celui liceal ca fiind o componentă reglatoare a Curriculumului național, prin raportare la criteriile stabilite prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. Profilul conține descriptorii realizărilor elevilor  la sfârșitul unui ciclu de învățămant și este parte componentă a portofoliului personal educațional.
• Portofoliul personal educaţional cuprinde catalogul electronic, evaluări de profil și recomandări de recuperare,  diplomele,  certificatele sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
• Portofoliul personal educațional este elementul central al evaluării învățării și  va permite monitorizarea evoluției elevului, prin înregistrarea, în cuprinsul acestuia:
  • a) a evaluării profilului elevului, prin observarea parcursului acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei;
  • b) a progresului școlar urmărit prin forme de evaluare continuă, care monitorizează atingerea obiectivelor învățării;
  • c) a evaluărilor profilului preșcolarului/elevului, realizate diferențiat, în funcție de nivelul de învățământ.
•  Utilizarea Portofoliului educațional va deveni funcțional începând cu  grupa mijlocie din grădiniță şi este obligatorie pe tot parcursul învățământului preuniversitar.

Orientarea școlară la finalul clasei a VIII-a

• Cu privire la orientarea școlară, la finalizarea clasei a  VIII-a, consilierul școlar și dirigintele  va avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte.
• Recomandarea va fi emisă în baza unei evaluări specifice, care se va comunica și elevului și părinților acestuia. La elaborarea recomandării, vor fi consultate și cadrele didactice de la clasă. Recomandarea are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional.

Curriculumul la decizia școlii

• La învățământul primar, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 2-4 ore pe săptămână. La învățământul secundar inferior, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 3-5 ore pe săptămână. La învățământul liceal, elevul va opta în cadrul curriculumului la decizia școlii pentru 6-8 ore pe săptămână.
• Curriculumul la decizia școlii se va constitui atât din pachete de discipline opționale ofertate la nivel național, regional şi local, cât şi din pachete de discipline opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.
• Pentru învăţământul profesional şi tehnic, curriculumul la decizia  şcolii va fi elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii.
• Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile, va stabili curriculumul la decizia şcolii.
• La disciplinele din curriculumul la decizia școlii, grupele de studiu se pot constitui cu minimum 7 elevi. În planurile-cadru pentru învățământul liceal, ponderea disciplinelor din trunchiul comun tuturor filierelor este de minimum 50%, ponderea disciplinelor specifice profilului/culturii de specialitate este de minimum 20%, iar ponderea celor din curriculumul la decizia școlii este de maximum 30%.

Bursele elevilor

• Prin prezentul proiect de lege se reglementează și cuantumul minim al burselor astfel:
  • a) bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna; bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna;
  • b) bursă de performanță școlară – 500 lei/luna;
  • c) bursă profesională – 300 lei/luna;
  • d) bursă socială – 300 lei/luna.
• De aceste burse vor beneficia elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, iar de bursele de  excelență olimpică vor beneficia și elevii din învățământul preuniversitar particular acreditat.
• Fondul pentru burse se alocă unităților de învățământ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, în funcţie de numărul de elevi de la învăţământul cu frecvenţă. Fondul pentru burse nu poate fi folosit cu altă destinatie. Autoritățile publice locale pot suplimenta fondul de burse al școlii.

Cariera personalului didactic. Debutul în stagiatura didactică

• Prin noua Lege a învățământului preuniversitar se înființează Centrul Național pentru Formarea și Dezvoltarea Carierei Didactice, ca instituție publică de interes național cu atribuții în realizarea cartografierii nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor și corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile și politicile naționale și cu nevoile specifice comunităților educaționale.
• Prezentul proiect de lege schimbă fundamental accesul la carieră didactică: se introduce instituția juridică a „debutului în stagiatura didactică” și se introduce examenul de licențiere pentru cariera didactică, conform Proiectului România Educată, fiind reglementate obligațiile de stabilirea a  unui profil de competențe definit unitar, făcând astfel legătura  între cele două examene ale candidatului la cariera didactică – absolvirea programului de formare inițială și cel de licențiere în cariera didactică.
• Debutul în stagiatura didactică va avea loc după parcurgerea formării inițiale: masteratul didactic, dubla specializare sau practica pedagogică, cei trei piloni de formare inițială din Proiectul România educată. În același timp se va asigura și flexibilitatea la accesul în cariera didactică pentru absolvenții învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială de specialitate, dar ulterior stagiaturii didactice sub îndrumarea unui mentor susțin la examenul de licențiere în cariera didactică o probă scrisă suplimentară din pedagogie.
• La finalizarea programului de formare inițială, absolventul va susține un examen de certificare, în urma promovării acestuia dobândind calitatea de profesor/cadru didactic stagiar. Pe parcursul perioadei de stagiatură didactică se pune accent pe practica didactică la clasă și pe analiza rezultatelor învățării la elevi. Accent pe intarirea institutiei mentoratului.
• Debutul în profesie se va realiza după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia profesorul/cadrul didactic stagiar va susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, care cuprinde două componente de evaluare sumativă:  raportul de evaluare a stagiului practic și un examen scris. Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
• Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de profesor/cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar. Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar, realizată într-o unitate de învăţământ. Pot fi titulari cei care au promovat examenul de licențiere în învăţământ, au promovat concursul unic la nivel național (examenul de titularizare promovat cu nota 7) și  au ocupat un post didactic vacant publicat pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concursul unic la nivel național. Noua lege stabilește faptul că un post didactic este constituit din cel puțin o jumătate de normă didactică.
• Prezentul proiect de lege aduce schimbări importante în ceea ce privește salarizarea cadrelor didactice. În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar și debutant din sectorul educației se realizează în raport cu complexitatea, responsabilitatea și nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.

Conducerea unităților de învățământ

• Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică vor fi conduse de: consiliile de administraţie; directori, directori adjuncţi și directori administrativi.
• Se instituie, pentru prima dată obligativitatea parcurgerii unui program de formare inițială de către managerul școlar, în prima săptămână de la preluarea mandatului educational, indiferent dacă acesta a mai exercitat anterior alte mandate educaționale/ contracte de management. Managerul școlar care exercită primul mandat management este consiliat în activitate de un mentor pentru management educațional.
• Se înființează Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educational, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației.
• Scopul acestui Corp este acela de a dezvolta politicile publice din educație, derularea activități de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și de a asiguta monitorizarea, evaluarea și respectarea principiilor etice și a conduitei deontologice în managementul școlar. Corelat cu aceste măsuri, Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în  Cariera Didactică va înființa un Program Național de formare a mentorilor educaționali. Selecția persoanelor care vor face parte din Corpul Managerilor Educaționali se realizează prin concurs public.
• Schimbarea procedurii de  recrutare a directorilor, directorilor adjuncți și directorilor administrativi, bazată pe un proces complex de selecție și cuprinde următoarele etape: evaluare motivațională în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului; evaluarea motivațională se realizează de comisia de concurs împreună cu specialiști în psihometrie; probă scrisă; interviu.
• Recrutarea pentru ocuparea funcțiilor de  director şi de director adjunct se realizează prin concurs public, național, organizat prin direcțiile județene de învățământ preuniversitar, sub coordonarea Ministerului Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management educațional cu directorul general al direcției județene de învățământ preuniversitar, al cărui continut este aprobat prin ordin al ministrului educației.

Alte prevederi din proiectul de lege:

Numărul de copii/elevi într-o grupă/clasă

În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

• a) educaţia antepreşcolară:
  • (i) grupa mică cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
  • (ii) grupa mijlocie cuprinde în medie 10 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12,
  • (iii) grupa mare cuprinde în medie 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 16.
• b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20;
• c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 16 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
• d) învăţământul secundar inferior: clasa cuprinde în medie 18 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26;
• e) învăţământul de artă: clasa cuprinde în medie 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24 şi pot fi constituite din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
• f) învăţământul liceal: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 28;
• g) învăţământul dual: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 28;
• h) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
• i) clasele din învăţământul dual pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
• j) învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 28;
• k) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6.

 Curriculumul național

• Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar. Planurile-cadru ale învăţământului primar, secundar inferior, liceal includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părinților/reprezentantului legal pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părinților/reprezentantului legal pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie.
• Planurile–cadru ale învățământului primar, secundar inferior și liceal includ „Educația pentru viață” ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun, având incluse module, adaptate vârstei și nivelului educațional, în concordanță cu profilul absolventului.
• Disciplina „Educația pentru viață” va include module de educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, educație interculturală și educație pentru cetățenie democratică, egalitate de gen, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă și alte module care pot fi stabilite prin ordin al ministrului educației.
• Rezultatele evaluării pentru fiecare modul din cadrul disciplinei școlare ,,Educație pentru viață” se exprimă prin calificative de tip ,,Admis”/ ,,Respins”.
• Planurile-cadru ale învăţământului liceal includ „Istoria Evreilor. Holocaustul” ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.
• Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi secundar inferior se axează pe 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
  • a) competențe de literație;
  • b) competențe de multilingvism ;
  • c) competențe în domeniul matematicii, științei, tehnologiei și ingineriei;
  • d) competențe digitale;
  • e) competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;
  • f) competențe civice, inclusiv de protejare a mediului;
  • g) competențe antreprenoriale;
  • h) competențe de sensibilizare și expresie culturală.

• Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor-cadru.

Rezultatele evaluării

• Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
  • a) în învăţământul primar, prin calificative anuale unice pe arii curriculare, cu excepția clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative;
  • b) în învăţământul secundar inferior, prin note de la 1 la 10;
  • c) în învăţământul secundar superior și în învăţământul terţiar nonuniversitar, prin note de la 1 la 10;
  • d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
  • e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
  • f) la disciplinele care fac parte din ariile curriculare ,, Arte” și ,, Educație fizică și sport” și la alte discipline stabilite prin ordin al ministrului educației, se acordă calificative de tip ,, Admis ”/ ,, Respins”, cu excepția învățământului vocațional, la care rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 pentru profilul corespondent fiecărei arii curriculare.
• Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real elevilor, rezultatele acesteia au scop formativ și stau la baza planurilor individuale de învăţare realizate de profesorul de la clasă. În acest scop, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare organizează Banca de instrumente de evaluare având funcţie orientativă pentru evaluare. Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare răspunde de menținerea și actualizarea permanentă a Băncii de instrumente de evaluare.
• Ministerul Educației elaborează metodologiile și standardele naționale de evaluare pentru fiecare nivel de învățământ și fiecare arie curriculară sau disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educației.
• Ministerul Educației, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, asigură cadrul legal pentru generalizarea și standardizarea evaluării, astfel încât începând cu anul școlar 2027-2028, toate evaluările și examenele naționale să fie în integralitate standardizate și administrate în format digital.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara marți că proiectele devor rămâne în dezbatere publică timp de 35 de zile. ”După cele 35 de zile de consultare publică, vom avea o scurtă perioadă de câteva zile pentru integrarea propunerilor care vor rezulta în perioada de consultare. Începând cu data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate în Guvern în forma îmbunătăţită, ele vor fi transmise Parlamentului care îşi va începe parcursul normal pentru orice adoptare a oricărei legi. (…)

Legile vor putea să intre în vigoare la 30 de zile după promulgare şi publicare în Monitorul Oficial, după care urmează o perioadă de opt luni pentru elaborarea legislaţiei subsecvente. Este vorba despre hotărâri de Guvern şi ordine de ministru. În același timp, va trebui pregătită arhitectura de sistem (…) în așa fel încât în septembrie 2023 să putem avea această reformă resimțită în fiecare școală din România, de către fiecare elev, de către fiecare profesor, resimțită în sensul transpunerii în realitate a prevederilor acestor proiecte de lege”, preciza Sorin Cîmpeanu.

Citește și:

• Noua lege a educației – proiect: Fără note la Arte și Sport, examen de admitere la colegii, un nou tip de Bacalaureat/ Media din gimnaziu nu va mai conta la intrarea la liceu
• A fost publicat în Monitorul Oficial noul Regulament de funcționare a școlilor/ La fiecare disciplină se va încheia anual o singură medie – document