Raportul final ”România Educată”: Elevii care au dat examen la liceu și au fost admiși pot opta să nu participe la Evaluarea Națională

0

Administraţia Prezidenţială a publicat, miercuri, raportul proiectului „România Educată”, un document de 137 de pagini, structurat pe șapte capitole. Unul dintre ele vizează structura sistemului de educație, în care se regăsește și propunerea organizării examenului de admitere de către liceele care doresc acest lucru.  Printre țintele din proiect: până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar și va fi aplicat sistemul portofoliilor educaționale. 

Structura sistemului de educație

Schema structurii sistemului de învățământ, prevăzută în proiectul ”România Educată”:

Care sunt principalele prevederi cu privire la structura sistemului de învățământ:

Educația preșcolară se adresează copiilor cu vârste între trei și șase ani.

  • Se desfășoară în grădinițe, care urmăresc dezvoltarea motrică, emoțională, verbală și socială a copilului, precum și crearea contextului pentru joc/joacă cu caracter aplicat.
  • Se face o evaluare de parcurs a dezvoltării copilului și se comunică cu părinții pe marginea rezultatelor acestora. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional.

Învățământul primar este o formă de educație teoretică, cu trimitere la elemente din practică, desfășurată sub îndrumarea unui învățător, pentru fiecare clasă, și cu profesori pentru anumite discipline.

  • Abordările educaționale au un caracter integrat, fiind bazate pe observație, pe explorarea în detaliu a mediului înconjurător și pe activități specifice obiectivelor educaționale subsumate profilului absolventului de ciclu primar.
  • În procesul educațional, accentul cade pe dezvoltarea capacității de a lucra, singur sau în echipă, pentru executarea de sarcini școlare simple, a competenței de a citi și de a înțelege texte simple, a competenței de a funcționa autonom acasă sau la școală și de a înțelege anumite concepte de bază importante pentru funcționarea în societate (respectul, toleranța, drepturile de bază etc.)
  • În procesul de evaluare, sunt utilizate testările pe bază de calificative, cu ajutorul cărora, se evaluează dezvoltarea elevului, cu informarea părinților despre progresele realizate, dar și despre aspectele pentru care este nevoie de colaborarea școlii cu familia, pentru a remedia eventualele decalaje.
  • La finalul clasei a II-a are loc o evaluare de parcurs a competențelor fundamentale ale elevilor (scris, citit, matematică), ale cărei rezultate sprijină cadrele didactice în realizarea planurilor individualizate de învățare și în remedierea eventualelor carențe, până la finalul ciclului primar. La nivel național, rezultatele evaluării vor fundamenta o diagnoză a sistemului de învățământ privind achizițiile fundamentale ale elevilor, la finalul clasei a II-a.
  • Tranziția spre educația secundară inferioară este neselectivă, dar însoțită de o evaluare a progresului elevului în raport cu obiectivele de învățare stabilite, inclusiv a competențelor fundamentale, după modelul testărilor internaționale. Această evaluare, la finalul clasei a IV-a, va oferi reperele necesare cadrelor didactice din ciclul următor, inclusiv pentru a remedia eventualele carențe. Rezultatele nu vor fi utilizate în repartizarea copiilor sau în gruparea lor în ciclul următor.
  • La sfârșitul ciclului primar, elevul este capabil să desfășoare activități concrete, observă, recunoaște, explorează și verbalizează procese naturale și sociale simple, sentimente, emoții. Elevul este alfabetizat lingvistic, matematic, științific și digital, manifestă un interes pentru lectură, învățare prin diverse moduri practice, cultură, știință și activități fizice. Elevul rezolvă probleme simple și utilizează achiziții din diverse domenii, inclusiv matematică și științe, precum și instrumente digitale, pentru rezolvarea unei sarcini. Exprimă cu claritate, atât în scris, cât și oral, în limba maternă, puncte de vedere personale, aplică norme, valori și modele de comportament, are atitudini în acord cu acestea, relaționează adecvat și onest cu cei din jur, își asumă roluri în grup. Aplică rutina zilnică de învățare, inclusiv folosind instrumente digitale în contextul învățării, formulează intuitiv obiective personale de învățare, manifestă disponibilitate pentru efort și interes față de nou, este capabil să își concentreze atenția și să persevereze în lucrul la o sarcină până la finalizarea acesteia.

Învățământul secundar inferior sau gimnazial este tot o formă de educație teoretică și include patru ani de studiu (clasele V-VIII).

  • Evaluarea se realizează prin notarea clasică. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional, alături de mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație nonformală sau informală și de observațiile consilierilor școlari.
  • Portofoliul educațional va cuprinde, de asemenea, planurile individualizate de învăţare, eventuale diplome şi certificate obţinute de elevi, care dovedesc aptitudinile sau performanţele speciale ale acestora.
  • La finalul clasei a VI-a, se derulează evaluarea elevilor prin două probe: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru: elaborarea planurilor individualizate de învăţare, preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu și realizarea unei diagnoze la nivel de sistem, inclusiv comparativ cu rezultatele obținute de aceeași cohortă de elevi la evaluările de la finalul claselor a II-a și a IV-a.

Admiterea la liceu

Tranziția spre ciclul secundar superior se desfășoară, la finalizarea clasei a VIII-a, după cum urmează:

    • Consilierul școlar va face o recomandare, pentru fiecare elev în parte, de încadrare în educația secundară superioară, în baza unei evaluări specifice. Ea se comunică elevului și părinților. Această recomandare are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul educațional. Decizia finală aparține elevului și familiei.
    • Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va avea forma unui test standardizat național, evaluând competențelecheie ale elevilor. Rezultatele obținute la această evaluare sunt incluse în portofoliul educațional al elevului.
    • După finalizarea testului, elevii se pot înscrie la o instituție de învățământ secundar superior, menționând, totodată, și variantele de rezervă, în ordinea preferințelor. Aceștia sunt admiși, de regulă, în instituția din prima opțiune, dacă cererea nu depășește capacitatea de școlarizare a unității.
    • Repartizarea are loc pornind de la media evaluării naționale, pe locurile rămase libere după derularea examenelor de admitere și confirmarea ocupării locurilor de către elevii selectați.

Examen de admitere la liceu

  • Atât liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației. Conținutul acestor examene va reflecta specificul educațional al fiecărei instituții și poate include probe vocaționale sau practice, iar, în cazul liceelor profesionale duale, probele pot fi organizate de către partenerul din mediul privat.
  • Elevii care doresc înscrierea la liceele care organizează examen de admitere o pot face la o singură instituție. Ulterior, în funcție de rezultate, pot opta pentru ocuparea locului unde au fost admiși sau pentru participarea la Evaluarea Națională și repartizarea computerizată ulterioară.
  • La Evaluarea Națională au dreptul de a participa toți absolvenții clasei a VIII-a. Cei care au dat admitere la liceu și au obținut o ofertă de studii își pot ocupa locul confirmat și pot opta pentru a nu participa la Evaluarea Națională. Cei care nu au dat admitere la un liceu vor fi repartizați, în ordinea mediilor de la Evaluare și în funcție de opțiunile exprimate.

Învățământul secundar superior sau liceal se poate derula în licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX-XII.

  • Există trei rute distincte: teoretică, vocațională (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) și profesională. Fiecare rută are multiple specializări și se derulează în contexte de învățare diverse, care să stimuleze creativitatea, spiritul critic și dorința de explorare/investigare a elevului. Se pune accent pe aplicații practice, proiecte și activități derulate în echipă.
  • Transferul între cele trei filiere ale învățământului secundar superior se poate face anual, în baza unor examene competitive, în funcție de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacității maxime de școlarizare.

Examenul de Bacalaureat

  • Tranziția către învățământul superior este condiționată de promovarea unui bacalaureat unitar care este condiție de acces și conferă tuturor celor care îl promovează nivelul 4 de calificare. Acesta măsoară competențele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice și alte competențe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic.

Învățământul terțiar este construit, din punctul de vedere al structurii, în baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna și a elementelor proprii statelor din Spațiul European al Învățământului Superior. Accesul în oricare formă de studiu de licență se face în baza bacalaureatului, cu posibilitatea organizării de testări suplimentare de către universități pentru admitere.

Deziderate cuprinse în proiect

  • Educație de calitate pentru toți: Statul oferă programe naționale de sprijin pentru elevii și pentru studenții din medii dezavantajate, iar școlile care deservesc preponderent comunități sărace au acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal de sprijin și pentru activități de implicare a comunității în viața școlii. Sunt reduse la minimum pierderile din sistem (abandon școlar, părăsire timpurie a școlii, absenteism). În acest scop, se identifică din timp situațiile de risc și sunt identificate instrumente flexibile pentru corectarea acestora.
  • Educație individualizată – diversitate: Consilierea școlară, serviciile educaționale de sprijin de tipul „școală după școală”, portofoliul educațional și curriculumul din oferta școlii aflat la decizia elevului capătă o importanță mult mai mare în formarea, în evaluarea și în definirea parcursului școlar/universitar. Tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a disciplinelor, activitățile extracurriculare și alte forme de educație complementare utile. În urma consilierii, aceștia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaționale, profesionale sau teoretice, în funcție de domeniul spre care au înclinație, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice, în accesul către un ciclu superior de educație sau către un alt traseu.
  • Autonomie și gândire critică: Sistemul românesc de educație formează tineri alfabetizați funcțional, tineri creativi, cu o gândire critică dezvoltată, capabili să coreleze informațiile teoretice cu experiențele practice. Copiii și tinerii înțeleg rostul școlii în formarea lor, valorizează lectura și au capacitatea de a Toți elevii au capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației secundare. Absolvenții acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta și de a selecta informațiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii și a Comunicării (TIC). Au capacitatea de a utiliza informațiile în siguranță, precum și de a se orienta în privința dezvoltării și educației lor ulterioare, optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită.
  • Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogic: Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație. Societatea recunoaște rolul și importanța profesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Cadrele didactice, indiferent de ciclul de studiu la care predau, sunt absolvenți de studii universitare. Formarea inițială a cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum șase luni și un proces riguros de selecție. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuția/ajutorul unor specialiști (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor lor și ale comunității educaționale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică și să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în școală și comunitate. Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice. Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performanțe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carențe în activitate sunt ajutate și trec printr-o etapă intermediară, de sprijin didactic, pentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul, soluții individuale, onorabile, de reorientare profesională sau de ieșire din sistem.
  • Școli sigure și sănătoase: Siguranța fiecărui copil, tânăr sau profesor din școli sau din universități este o cerință sine qua non pentru un sistem de învățământ modern. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educațională, conform standardelor naționale de igienă, siguranță la incendiu, reducere a riscului seismic etc. Extinderea infrastructurii se va face cu prioritate către acele zone în care cea existentă este insuficientă, neadecvată sau nesigură. Infrastructura educațională este adecvată, spațiile educaționale sunt dimensionate și dotate, astfel încât profesorii să poată acorda atenția necesară fiecărui elev sau student, oferindu-i contexte semnificative și motivante de învățare, oportunități de învățare experiențială și lucru în echipă.

Țintele pentru educație, prevăzute în proiect

Educație timpurie:

  • Până în 2025, există un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie;
  • Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta de până la 3 ani participă la o formă de educație antepreșcolară;
  • Până în 2030, cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă într-o formă de educație timpurie.

Învățământ preuniversitar:

  • Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
  • Până în 2025, va fi implementat și aplicat sistemul portofoliilor educaționale, care să permită o mai bună monitorizare a evoluției copilului pe durata școlarizării. Acesta include, printre altele, catalogul electronic, observațiile consilierilor școlari, evaluări de profil și recomandări de recuperare etc.;
  • Până în 2030, vor fi dezvoltate servicii de consiliere pentru elevi, cu rolul de a facilita tranziția spre învățământul secundar superior, reducerea abandonului școlar și promovarea stării de bine în comunitățile de educație. Astfel, va fi asigurat minimum un consilier la fiecare 500 de elevi;
  • Până în 2030, rata de părăsire timpurie a școlii va scădea, până la un nivel de cel mult 10%;
  • Reducerea ratei analfabetismului funcțional cu 50% (până la un nivel de cel mult 20%) până în 2030;
  • Până în 2030, proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;
  • Până în 2030, proporția elevilor de clasa a VIII-a cu competențe scăzute în domeniul informatic va scădea, ajungând sub 15%;
  • Până în 2030, vor fi formate 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competențe;
  • Până în 2025, există un profil de competențe ale profesorilor, elaborat pe niveluri de învățământ și pe etape de carieră didactică, cu rol de a asigura abordarea unitară în formarea inițială și continuă, precum și pentru a oferi un cadru pentru avansarea în carieră;
  • Creșterea ratei de angajare a absolvenților de învățământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;
  • Până în 2030, toți profesorii vor avea competențe digitale și de predare prin instrumente digitale (digital literacy);
  • Creșterea finanțării educației, pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE.

Învățământ superior:

    • Până în 2030, 20% dintre absolvenții primelor două cicluri de învățământ superior (licență și master) vor participa la programe de mobilitate externă;
    • Până în 2030, cel puțin 40% dintre tinerii de 30-34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
    • În 2030, în România, studiază cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați);
    • În 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale, oferind studenților posibilitatea de a își particulariza și adapta formarea la complexitățile în creștere ale pieței muncii.

Obiective privind curriculumul

  • Promovarea unui model de proiectare curriculară pentru învățământul preuniversitar bazat pe competențe, care să țină seama de trei dimensiuni fundamentale: abordarea incluzivă și orientată către viitor, abordarea constructivistă a învățării și flexibilizarea curriculumului (creșterea atribuțiilor locale ale școlii, ale societății civile și ale autorităților locale, în decizia asupra unei părți a curriculumului, corelativ cu  responsabilitatea acestora pentru rezultatele educației și libertatea de a decide asupra unor discipline la nivelul școlii.)
  • Asigurarea flexibilității curriculare, astfel încât fiecare elev să poată studia și aprofunda ariile și disciplinele față de care manifestă apetență și potențial.
    • Va crește ponderea curriculumului la decizia școlii (CDȘ) în planurile-cadru de învățământ și va fi dezvoltat, astfel încât decizia elevului să fie luată în seamă, în consonanță cu atributele a ceea ce am putea denumi curriculum la decizia elevului, din oferta școlii. Aplicând prevederile LEN, coroborate cu Legea 211/2019, numărul de ore de CDȘ ar trebui să fie:
      • 4 ore pentru clasele pregătitoare – a IV-a;
      • 5 ore pentru clasele de gimnaziu;
      • 6 ore pentru cls. a IX-a și a X-a;
      • 9 ore pentru cls. a XI-a și a XII-a.

Schimbări la nivelul inspectoratelor școlare județene

  • Atribuțiile de asigurare a calității și inspecție școlară sunt preluate de către ARACIP, care va avea, la nivel județean, structuri deconcentrate denumite Direcții de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (DACIS).
  • Actualele Inspectorate Școlare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Ele vor asigura, printre altele, definirea obiectivelor județene pentru educație, subsidiare obiectivelor naționale și vor monitoriza îndeplinirea acestora la nivelul unităților de învățământ. Denumirea acestor
    structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP).
  • Casele Corpului Didactic devin veritabile Centre Județene de Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (CJFCARE), sub coordonarea directă a Ministerului Educației, printr-o structură dedicată. Rolul lor crește semnificativ, în sensul în care, pe lângă formarea continuă pentru toate categoriile de personal din sistemul de educație, ele capătă atribuții pe zona resurselor educaționale deschise și a platformelor educaționale on-line, a accesării și implementării de proiecte (inclusiv din fonduri europene).
  • Tot la nivel județean, se constituie Consiliul consultativ pentru învățământ preuniversitar, format din DACIS, CJ-IP, CJ-FCARE și reprezentanți ai Consiliului Județean, ai autorităților publice locale (APL) și ai instituției prefectului. Cu rol de observator, participă reprezentanți ai sindicatelor cadrelor didactice, ai elevilor și ai părinților, precum și agenți economici din județ cu o activitate deosebită în zona educației.

Consultați Raportul integral privind proiectul „România Educată” AICI.

Citește și: Memorandumul pentru proiectul ”România Educată”, aprobat de Guvern. Iohannis: ”Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here