Memorandumul pentru proiectul ”România Educată”, aprobat de Guvern. Iohannis: ”Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia”

Guvernul a aprobat, miercuri, memorandumul pentru proiectul „România Educată”, într-o şedinţă prezidată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit calendarului prevăzut în document, până la data de 1 octombrie 2021 ar urma să fie elaborat pachetul legislativ care să asigure implementarea proiectului. ”Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia”, iar reforma sistemului de învățământ este obligatorie, a spus șeful statului, la începutul ședinței de la Palatul Victoria.

Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis membrilor Guvernului că „românii aşteaptă un plan coerent de implementare, cu responsabili şi cu termene realiste, care să pună sistemul de educaţie pe făgaşul necesar: unul al coerenţei, al responsabilităţii, al stabilităţii şi al profesionalismului”.

„Singurul tren către un viitor mai bun este educaţia. Doar astfel putem oferi copiilor şi tinerilor din România şansa de a profita pe deplin de oportunităţile pe care le oferă o economie modernă şi o societate democratică. România se confruntă cu un declin demografic accentuat. Nu avem timp să irosim potenţialul tinerilor noştri. Nu ne permitem să îi pregătim cu instrumente din trecut pentru nevoile viitorului. Nu avem voie să lăsăm niciun copil în urmă! Trebuie să acţionăm acum! (…)

O ţară pe deplin dezvoltată şi cu o democraţie consolidată are o populaţie educată şi corect informată. Nu putem continua cu rate atât de mari de abandon, analfabetism funcţional şi ştiinţific. În faţa acestor probleme, ‘România Educată’ propune soluţii concrete, obiective, măsuri şi ţinte ambiţioase, dar realiste”, a spus Iohannis, citat de Agerpres.

„Trebuie să reducem abandonul şcolar, să reducem inechităţile, să ne adaptăm inovării, tehnologiei, să investim în învăţământul dual. În acest sens, vreau să salut obiectivele şi ţintele asumate de acest proiect şi am să enumăr doar câteva dintre ele: scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea cu minim 50% a prezenţei ratei de analfabetism funcţional, astfel încât, la orizontul anului 2030, să ajungă la cel mult 20%. Până în 2030 toţi profesorii să aibă competenţe digitale de bază şi cel puţin 85% dintre elevi”, a spus și premierul Florin Cîţu.

Şeful Executivului a precizat că, pe lângă cele 3,6 miliarde de euro alocate prin PNRR pentru „România Educată”, prin alte fonduri europene Guvernul va finanţa cu 400 de milioane de euro renovarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi construcţia de şcoli şi creşe noi.

Premierul s-a angajat în faţa şefului statului că din poziţia pe care o ocupă va fi un partener al acestuia pentru a transforma proiectul în realitate şi a anunţat etapele de implementare ulterioare aprobării memorandumului în Guvern:

„După aprobarea acestui memorandum vom trece la următoarele etape: constituirea unui grup de lucru interministerial, coordonat de premier, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării proiectului ‘România Educată’, termen – 1 august 2021; adoptarea unei hotărâri de guvern privind aprobarea Planului de acţiune cu termene şi responsabilităţi pentru implementare, termen – 10 septembrie 2021; elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului ‘România educată’, termen – 1 octombrie 2021; organizarea de consultări cu partenerii sociali, reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi, ai mediului economic şi al organizaţiilor neguvernamentale pentru definitivarea pachetului legislativ, octombrie-noiembrie 2021, termen de implementare.”

Ce prevede Memorandumul (proiect)

Obiective și ținte strategice:

• Asigurarea calității educației timpurii prin: dezvoltarea unei rețele de creșe, grădinițe și alte servicii de educație timpurie antepreșcolară și preșcolară; dezvoltarea/actualizarea standardelor ocupaționale necesare formării inițiale și continue adecvate a personalului didactic și de îngrijire; revizuirea/adaptarea permanentă a curriculumului și utilizarea celor mai moderne abordări pedagogice folosite în educația timpurie la nivel global, în scopul asigurării condițiilor pentru generalizarea treptată a cuprinderii cât mai multor copii în învățământul antepreșcolar și preșcolar din România;
• Creșterea calității învățământului preuniversitar din România prin: îmbunătățirea infrastructurii școlare; adecvarea curriculumului centrat pe competențe la nevoile pieței muncii; implementarea unor măsuri integrate pentru reducerea abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii; formarea cadrelor didactice pentru centrarea procesului de predare-evaluare pe nevoile elevului; îmbunătățirea rezultatelor la examene, concursuri, competiții naționale și internaționale și la testările internaționale standardizate, în condițiile digitalizării procesului de educație la toate nivelurile
• Asigurarea calității educației universitare prin: creșterea autonomiei și responsabilității universitare în condiții de transparență, etică și integritate academică și prin sprijinirea accesului echitabil al tuturor studenților la programe de studiu de calitate, corelate cu nevoile pieței muncii.

Domenii prioritare de acțiune:

• 1. Cariera didactică;
• 2. Management și guvernanță;
• 3. Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar;
• 4. Infrastructura sistemului de educație;
• 5. Curriculum și evaluare centrate pe rezultate;
• 6. Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii;
• 7. Alfabetizarea funcțională;
• 8. Promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and
  mathematics);
• 9. Digitalizare;
• 10. Reziliență.

Ținte pe termen lung:

1. Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:

• Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
• Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
• Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

2. Creșterea participării și calității educației timpurii:

• Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
• Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
• Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.

3. Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar
superior:

• Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
• Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
• Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
• Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat
  pe competențe.

4. Sporirea calității și atractivității învățământului superior:

• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
• Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
• Până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
• În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).

Propuneri:

• 1. Constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de Primul Ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării Proiectului „România Educată” – termen 1 august 2021;
• 2. Adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea Planului de acțiune, cu termene și responsabilități, pentru implementarea Proiectului „România Educată” – termen 10 septembrie 2021;
• 3. Elaborarea Pachetului legislativ care să asigure implementarea Proiectului „România Educată” – termen 1 octombrie 2021;
• 4. Organizarea de consultări cu partenerii sociali, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, ai mediului economic și organizațiilor neguvernamentale, ai comunităților locale, ai altor autorități/ entități publice, elevi, studenți, profesori, experți, pentru definitivarea Pachetului legislativ – octombrie – noiembrie 2021.

Documentul integral poate fi consultat aici.