O școală mai veselă, cu clase în aer liber, la Bucșoaia. Locul în care schimbarea se face ”împreună”, iar elevii învață matematică aplicată

0

La începutul lunii septembrie, când nu se știa clar cum va începe școala, Simona Covrig, directorul Școlii Gimnaziale Bucșoaia, căuta soluții pentru a crea un mediu sigur de învățare. Pentru că spațiul din jurul școlii este unul generos, a decis amenajarea unor săli de clasă în aer liber. Așa au apărut la școala din localitatea suceveană un foișor și o clasă-amfiteatru. Simona Covrig a ținut acolo ore de matematică aplicată și, deși vremea devine tot mai rece, copiii nu ar renunța la lecțiile de afară. De când este director, școala din Bucșoaia, o unitate cu mai multe structuri, a fost o provocare pentru Simona Covrig. Multe spații necesitau reparații, iar o parte dintre ele au putut fi rezolvate cu ajutorul comunității. ”Împreună facem o școală mai bună” este proiectul în jurul căruia Simona Covrig a adunat părinți, voluntari profesioniști, ONG-uri, după ce, anul trecut, un alt proiect i-a implicat pe elevi în transformarea spațiilor din școală.

”Clasa din curtea școlii” este unul dintre visurile devenite realitate, spune Simona Covrig (foto), profesoară de matematică. Lucrările de amenajare au fost demarate la începutul lunii septembrie, după ce școala a aplicat și a fost selectată într-un proiect lansat de Asociația ”Life Education for All”, în parteneriat cu Asociația ”Zi de Bine”. Materialele au fost trimise de cele două organizații, iar cu ajutorul unui arhitect voluntar au fost create primele clase în aer liber pentru copiii din Bucșoaia.

S-au implicat părinți, voluntari, profesori, angajați ai școlii, autorități locale, astfel încât, la finalul lunii septembrie, lucrările au fost finalizate. Un foișor cu pufuri și cu o tablă unde profesorul poate preda lecțiile și o clasă cu bănci colorate, realizate din paleți, sunt cele două spații de învățare outdoor, folosite deja de profesori și elevi.

”Copiii sunt foarte încântați. Le-a plăcut, dar ce nu le place este că nu pot stai ei singuri în curtea școlii. Fiind perioada aceasta de pandemie, sunt supravegheați tot timpul. Mereu mă întreabă când mai mergem în foișor. Le place să schimbe, le place să facă altfel”, spune Simona Covrig, care se gândește deja la o izolare a foișorului pentru a putea fi desfășurate activități afară și în timpul sezonului mai rece.

Matematică aplicată, în aer liber

Directorul școlii se numără printre profesorii care au desfășurat ore în aer liber. Predă două opționale, unul la clasa a VI-a, Matematică aplicată, în care copiii învață despre aplicarea matematicii în viața reală și în meserii și un altul la clasa a V-a, ”A fi sau a nu fi talentat la Matematică”, unde sunt demolate miturile conform cărora numai anumiți copii pot să învețe matematică sau numai anumiți oameni au abilități pentru matematică.

Matematica aplicată este un opțional gândit de profesoară pentru a da răspunsuri la întrebări de genul ”Dar la ce ne trebuie asta? De ce trebuie să știm radicali?” Îi ajută pe copii să se apropie de ideea că matematica este utilă, explică Simona Covrig.

”De exemplu, am avut matematica și meseria de croitor. Cum ar fi să aibă de executat o comandă de 100 de măști și ce noțiuni matematice ar presupune o astfel de comandă (de la proiectarea obiectelor respective, la estimarea de material, gândindu-ne în același timp să implice costuri minime). Am încercat să îi fac să înțeleagă că, la fiecare pas, întâlnesc noțiuni care fac parte din matematică, din geometrie, din aritmetică. Este matematică elementară, dar cu trimitere către orice meserie. Nu trebuie să fii neapărat inginer sau informatician ca să știi matematică, chiar o meserie obișnuită presupune noțiuni de matematică. E o provocare și pentru mine, pentru că uneori sunt lucruri legate de anumite meserii pe care nu le cunosc și ne informăm de la cei care știu, de la părinți, de la apropiați…”, povestește profesoara.

O școală mai bună

”Clasa din curtea școlii” face parte dintr-un proiect mai amplu, ”Împreună facem o școală mai bună”, inițiat de directoare pe fondul lipsurilor materiale cu care se confruntă școala. Unitatea de învățământ are în subordine mai multe structuri: trei școli – Școala Gimnazială Bucșoaia, Școala Gimnazială Frasin și Școala Gimnazială „Nicolae Ignat” – Doroteia, plus cinci grădinițe, care numără în total 560 de copii. Două dintre școli funcționează în prezent în aceeași clădire, una fiind în renovare, iar elevii din a treia școală au fost și ei relocați temporar într-o clădire mai veche până ce școala va fi reabilitată.

”Nu este deloc ușor, dar m-am ambiționat să fac mai mult decât <să sting incendii>, să supraviețuim în situația aceasta de criză. Cum a pornit proiectul? La un moment dat, o doamnă din comunitate, care a plecat între timp din localitate, s-a oferit să ajute la repararea unui spațiu. Am zis atunci să facem un proiect: noi spunem de ce ar avea nevoie școala și nu reușim să acoperim, iar cei care vor să ajute să o facă fie cu materiale, fie cu mână de lucru, pentru că nu avem o asociație a părinților prin care să se facă donații. Așa am reparat una dintre grădinițele cu materialele donate de această doamnă, iar inițiativa prinde contur. De curând, tot cu sprijinul comunității, am făcut o reparație la o altă grădiniță. Fiecare membru al comunității contribuie cu ce poate: dacă poate să lucreze, dacă poate să doneze bunuri etc.”, precizează directorul școlii.

Proiectul ”Școala veselă”

Anul trecut, școala din Bucșoaia a trecut prin alte transformări, autorii fiind de această dată copiii. În cadrul orelor de arhitectură, un opțional desfășurat în parteneriat cu asociația ”De-a Arhitectura”, holul de la parterul școlii a fost desenat de elevi, sub îndrumarea arhitectului voluntar Iulia Coșovanu (cea care a venit cu sugestii și la amenajarea claselor în aer liber) și cu contribuția artistului plastic Raluca Ioniță.

Simona Covrig spune că acesta a fost proiectul său ”de suflet”: ”Mie îmi place să meșteresc, îmi place să desenez și m-am gândit și la copii, să se implice, să aibă acea bucurie că acel lucru este munca lor. Prin programul <De-a arhitectura în școala mea> a fost finanțată executarea lucrării pentru <Școala Veselă> și am amenajat holul de la parterul clădirii. Etajul nu a fost prins în proiectul inițial, așa că am solicitat sprijinul voluntarilor noștri care ne-au ajutat cu proiectarea și desenul, iar materialele necesare au fost donate o parte de persoane particulare, o parte asigurate din resurse proprii. Mai avem doar de finalizat băncile de pe coridor și… avem <Școala veselă și la etaj>.”

Ideea de ”împreună” se regăsește în tot ceea ce ne spune directorul școlii din Bucșoaia. Crede că acest ”împreună” poate produce și acea schimbare așteptată în școala românească. ”Pentru a face o școală mai bună trebuie să fim împreună, acesta este primul pas. Fiecare actor din procesul educațional trebuie să își asume propria responsabilitate: profesorii pe partea lor, să vadă ce nu funcționează și să corecteze, părinții pe partea lor, autoritățile, conducerea de la centru… Fiecare să fie atent la celălalt și la nevoile celuilalt. O mai bună comunicare ne-ar ajuta pe toți”, spune Simona Covrig.

Schimbarea în școală

Toate acestea presupun o schimbare de mentalitate, iar experiența din comunitățile din care face parte i-a demonstrat profesoarei din Bucșoaia că acest lucru este posibil.

”În cadrul comunităților în care sunt implicată, SuperTeach, Academia de Leadership și Management Școlar, sunt profesori și directori care vor să schimbe și chiar reușesc să schimbe și să aibă impact. Sunt oameni care cred că lucrurile pot fi schimbate în învățământ. Ce-i drept, când nu mai sunt înconjurată doar de acești oameni, este un pic mai greu. Aș minți să spun că nu este așa. Puțină lume are încrederea pe care o am eu că, da, uite, există o șansă pentru copiii noștri, pentru noi ca societate. Se spune că masa critică este de 10%, apoi lucrurile merg de la sine. Trebuie să tragem până ajungem la acel 10%, cumva să poți să influențezi… Eu, fiind și director de școală, sunt frustrată că nu pot să trag după mine mai mulți profesori care să aibă încredere că se poate”, mărturisește Simona Covrig.

În opinia directorului de școală, un profesor bun este cel atent la nevoile elevilor. Lumea s-a schimbat, școala nu va mai fi niciodată așa cum a fost cândva, pentru că lumea nu mai este cum a fost cândva, iar profesorii trebuie să se adapteze.

Despre schimbările pe care Simona Covrig le-a făcut ca profesor, la orele de matematică, primul lucru a vizat relația cu elevii: ”Am fost mai atentă la feedback-ul pe care îl dau copiii. Îi provoc să vorbească pe fiecare dintre ei, încerc să clădesc ora pe întrebări și răspunsuri de la ei, cumva să nu vină totul de la mine. La acel opțional, toate orele se desfășoară așa: le dau o provocare, ei fac un proiect și fiecare vine cu o idee de acasă. Am încercat să îi las pe ei să aibă mai multă voce, să se facă auzită părerea lor.”

Provocarea online

Școala din Bucșoaia se află acum în scenariul galben și unul dintre ”incendiile” ce trebuie stinse, despre care vorbea mai devreme Simona Covrig, este problema accesului copiilor la școala online. Încă din luna martie, marea provocare a fost că elevii nu au device-uri, iar acest lucru nu s-a schimbat nici până în ziua de astăzi.

Doar 5% dintre elevii școlii au tablete sau laptopuri, restul lucrând de pe telefoane mobile, și acelea multe ale părinților. ”Mai avem 1-2 cazuri la clasă care nu au nimic și sperăm, dacă nu primim cele promise de la minister, să îi ajutăm noi pe acești copii. Nu-i bine că fac lecții pe telefon, dar acestea sunt condițiile. Totuși este bine că deocamdată ei pot veni la școală. Noi reluăm mult din ceea ce predăm, pentru că cei de acasă se plâng că nu au înțeles prea bine”, precizează Simona Covrig.

Cu toate acestea, adeptă a principiului ”se poate”, directoarea și-a încurajat tot timpul colegii să predea online. În martie, cursurile au fost desfășurate pe platforma Kinderpedia și tot aici s-a continuat din septembrie. Activitățile sunt toate planificate pe această platformă, copiii primesc teme, note, iar majoritatea profesorilor predau lecțiile live.

Școala așteaptă tabletele promise de la inspectoratul școlar, încă nu are vești când se va întâmpla acest lucru și până atunci se descurcă cum poate. ”Facem așa, pe telefon. Este greu, dar nu imposibil. Copiii participă la ore, își fac temele. Trimitem fișe celor care nu au chiar nicio posibilitate de conectare. Sperăm să rezolvăm punctual aceste situații pe care le considerăm acum prioritare”, încheie, optimistă, Simona Covrig.

Citește și:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.