Raportul prezentat în Parlament privind deschiderea noului an școlar. Ce măsuri are în vedere Guvernul

0

Premierul Ludovic Orban a prezentat, miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, un raport cu măsurile avute în vedere pentru deschiderea anului școlar 2020-2021. În documentul realizat de Guvern sunt prevăzute cele trei scenarii pentru reluarea cursurilor – verde, galben și roșu, menționându-se că, în urma inventarierii și analizei spaţiilor educaţionale existente, s-a luat decizia ca ”unităţile de învăţământ să poată decide autonom modul de reluare şi organizare a activităţii începând cu luna septembrie, în condiţii de siguranţă şi în limitele scenariilor stabilite la nivel naţional”.

  • În capitolul referitor la redeschiderea școlilor se arată că un grup de lucru tehnic alcătuit din experţi din cadrul Ministerului Sănătăţii, INSP şi Ministerului Educaţiei a fost constituit pentru a elabora un Ghid cu măsuri de funcționare a unităților de învățământ pe perioada pandemiei Covid-19: Acest ghid este aproape finalizat, fiind în faza stabilirii ultimelor detalii şi urmează a fi transpus într-un Ordin Comun MS-MEC, ce va fi publicat în transparenţă decizională conform Legii. Scopul acestui document este de a oferi recomandări clare şi care pot fi implementate în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a unităţilor de învăţământ în contextul prevenirii, depistării din timp şi a controlului COVID-19.
  • Documentul prezintă totodată cele ”3 scenarii aplicabile, în funcţie de situaţia epidemiologică de la nivelul fiecărei localităţi şi de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte”:
    • Scenariul 1: Revenirea zilnică a tuturor elevilor în şcoli, cu respectarea si aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid.
    • Scenariul 2: Revenirea zilnică a tuturor preşcolarilor, elevilor din clasele 0-IV, elevilor din clasa VIII-a si a XII-a cu respectarea şi aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid și Revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid.
    • Scenariul 3: Toţi elevii participă la lecţii online.
  • Criteriul epidemiologic în baza căruia şcolile vor urma unul dintre cele 3 scenarii este – se arată în raport – rata infectării la 14 zile din localitatea respectivă (numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la populaţie – 1000 locuitori).
  • ”La o rată a infectării peste limita de alertă de 3 cazuri /1000 locuitori, CJCCI va realiza o analiză riguroasă a situaţiei epidemiologice din localitate. În funcţie de existenţa transmiterii comunitare în localitate, de numărul de focare existente în şcolile din localitate, precum şi de alte criterii de risc, CJCCI poate impune închiderea temporară a şcolilor (scenariul 3), elevii desfăşurând cursuri online. În absenţa unei astfel de decizii, şcolile din localitate vor funcţiona în scenariul 2.”
  • ”În contextul confirmării unui caz/mai multor cazuri de COVID-19 la nivelul unei şcoli se vor aplica Criteriile de suspendare a cursurilor şcolare în unităţile de învăţământ (ce constituie un capitol aparte în ghid), clasa sau întreaga şcoală putând fi închise pentru 14 zile, elevii desfăşurând cursuri online.”
  • În document se mai precizează că, în această perioadă, este în derulare realizarea analizelor de risc de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ: ”Aceasta înseamnă modelarea scenariilor 1 şi 2 (verde şi galben), prin simularea condiţiilor de distanţare fizică – realizarea oglinzilor sălilor de clasă, prin respectarea distanţei de minimum 1 metru între elevi.
  • Raportul consemnează că, în luna iulie, MEC a realizat inventarierea şi analiza spaţiilor educaţionale existente, disponibile şi încadrarea lor în funcţie de: mediu: rural, rural izolat, urban mic, urban mare, Bucureşti; numărul total de elevi şi efectivele per clasă; numărul de schimburi. ”În urma acestei analize, s-a luat decizia ca unităţile de învăţământ să poată decide autonom modul de reluare şi organizare a activităţii începând cu luna septembrie, în condiţii de siguranţă şi în limitele scenariilor stabilite la nivel naţional.”
  • În premieră, mai prevede documentul, ”prin Consiliile de Administraţie ale fiecărei unităţi de învăţământ se poate modela felul în care activitatea şcolii va fi organizată, astfel încât să fie asigurată învăţarea în siguranţă”.
  • ”Decizia este descentralizată”, iar ”profesorii îşi vor putea organiza activitatea şi în altă structură de orar, în condiţiile respectării normei de predare”.
  • În raport se amintește că elevii din familii defavorizate vor primi tichete în valoare de 500 de lei pentru începutul de an şcolar.
  • În ceea ce privește Calendarul de realizare şi publicare a ghidurilor/reperelor metodologice necesare profesorilor, pentru anul şcolar 2020-2021, documentul menționează că pe 15 august este programată prezentarea formei finale a reperelor metodologice pentru 16 discipline, la care se va adaugă câte un material suport pentru învăţământul primar şi unul pentru învăţământul preşcolar.
  • În raport se mai arată că MEC se află în proces de semnare a unui protocol de colaborare cu Google România şi Microsoft România pentru asigurarea, în mod gratuit, în fiecare unitate de învăţământ, a platformelor educaţionale G Suite for Education şi Microsoft Office 365.

Raportul prezentat de premier privind începerea noului an școlar:

”Măsuri avute în vedere pentru deschiderea anului şcolar 2020-2021

Context

În cea mai mare criză sanitară globală, Guvernul PNL s-a mobilizat pentru gestionarea problemelor structurale din serviciile publice din România. Ministrul Educaţiei şi Cercetării a reacţionat în vederea reducerii riscurilor la care erau expuşi elevii, studenţii şi profesorii din România încă din data de 24 februarie, când a luat măsura de a limita sau suspenda toate activităţile care implicau deplasări în străinătate, precum şi organizarea oricăror manifestări colective şcolare sau extraşcolare care implicau un număr mare de participanţi. Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu ambasade şi consulate, a reuşit să readucă în ţară, de urgenţă, uneori cu eforturi de mobilizare impresionante, pe cei care erau plecaţi în deplasări la studii de scurtă şi lungă durată, în cadrul programelor de mobilităţi.

În ceea ce priveşte continuarea procesului de educaţie, deciziile luate au fost întotdeauna în concordanţă cu situaţia epidemiologică, pornind de la realităţile sistemului, un sistem care NU a fost pregătit pentru trecerea imediată la învăţarea online.

Ulterior suspendării cursurilor, în luna martie, a urmat o altă serie de măsuri menite să protejeze sănătatea elevilor şi a cadrelor didactice. Evaluările pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, olimpiadele şi concursurile şcolare, precum şi simulările pentru examenele naţionale au fost anulate.

Din primul moment s-a lucrat la elaborarea unor scenarii realiste privind continuarea procesului educaţional şi a susţinerii examenelor naţionale, într-un context cu foarte multe variabile.Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pornit întâi de toate cu recomandarea de a continua învăţarea de acasă, în primul rând ca un suport emoţional pentru elevi şi familiile lor, într-un efort de recunoaştere a impactului suspendării cursurilor din şcoli. Realităţile sistemului de educaţie au fost ajustate în doar câteva săptămâni, pentru a sprijini „şcoala de acasă”, prin implicarea tuturor celor dedicaţi educaţiei, profesorilor, părinţilor, voluntarilor din organizaţii şi companii.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat campania #ÎmiPASĂ #ŞcoaladeACASĂ. Aceasta s-a desfăşurat în perioada martie – aprilie 2020 şi a avut drept scop conştientizarea faptului că procesul de învăţare trebuie să continue cu #ŞcoaladeACASĂ prin intermediul soluţiilor alternative: cursuri suport online, lecţii TV etc. Totodată, prin intermediul acestei campanii au fost transmise elevilor, studenţilor şi părinţilor mesaje de susţinere şi de încurajare în acest sens şi sugestii de a se proteja de infectarea cu noul coronavirus. S-au alăturat acestei campanii următoarele persoane publice: Andreea Esca, Mihai Bobonete, Cătălin Striblea, Dan Negru, Virgil Ianţu, Horia Tecău, Marius Manole, Alexandru Papadopol, Nadia Comăneci, Medeea Marinescu, Crina Semciuc, Mihai Bendeac, Marian Drăgulescu, Denis Roabeş, Andreea Răducan, Mihai Petre, Radu Albu, Loredana Dinu, Mircea Popa (Mircea Bravo).

Procesul de învăţare a continuat online, atât în mediul preuniversitar, cât şi în cel universitar şi MEC s-a mobilizat pentru aprobarea cadrului legal care să reglementeze învăţarea online.

Având în vedere Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, prin care s-a instituit la art. 78 din anexa nr. 1 faptul că, „Pe durata stării de urgenţă, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează, în măsura posibilităţilor, desfăşurarea de activităţi din planurile de învăţământ, în format online. Derularea acestor activităţi, precum şi modul de recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi în ceea ce priveşte învăţământul universitar se statuează la art. 79 din anexa nr. 1 faptul că, „Pe durata stării de urgenţă, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic şi cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online”,

Guvernul României a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 58 din 23 aprilie 2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ, prin care desfăşurarea tuturor activităţilor de predare – învăţare – evaluare, aferente semestrului al II-lea al anului universitar 2019 – 2020, a examenelor de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2019 – 2020, se pot realiza şi în modul online, pentru formele de organizare a programelor de studii cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă. Activităţile didactice care impun interacţiunea „faţă în faţă” s-au putut recupera în sistem modular, intensiv, după încetarea stării de urgenţă.

Prin derogare de la prevederile anterioare ale Legii, pentru sesiunea 2020, s-a revizuit numărul de inspecţii la clasă necesare pentru evoluţia în carieră prin gradele didactice I şi II, iar pentru susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice s-a avut în vedere şi susţinerea în modul online, în faţa comisiei instituite.

Totodată, pentru a nu afecta drepturile cadrelor didactice titulare din sistemul de învăţământ preuniversitar supuse restrângerii de activitate au fost modificate condiţiile prin care acestea beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin repartizarea pe posturi/catedre vacante, la nivelul unităţii de învăţământ în care este încadrat şi doar pentru personalul didactic care nu era încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată în anul şcolar 2019/2020, la nivelul unităţii de învăţământ la care este arondat de către inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, iar metodologia necesară a fost elaborată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Prin ordinul de ministru nr. 4135/21.04.2020 privind instrucţiunile pentru crearea şi/sau întărirea capacităţii sistemului de învăţământ preuniversitar prin învăţare online au fost prezentate măsurile specifice pentru desfăşurarea procesului de învăţare online din învăţământul preuniversitar, modul de raportare a activităţii realizate în online de către profesori, modul de evaluare şi încheiere, în bune condiţii, a anului şcolar 2019/2020.

Subsecvent, la începutul lunii mai, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a emis Ordinul nr. 4206 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului superior din România, astfel încât pe perioada stării de alertă, precum şi pe tot parcursul anului universitar 2019 – 2020, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic, au utilizat metode didactice alternative de predare – învăţare – evaluare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a căutat permanent soluţii pentru a-i sprijini pe elevii care nu au avut, nu au acces la şcoala online şi încă din perioada stării de urgenţă, a început difuzarea emisiunilor de TeleŞcoală. Programul Teleşcoala a fost realizat în parteneriat cu Televiziunea Română şi a avut ca scop susţinerea pregătirii elevilor de clasa a VIII-a şi clasa a XII-a pentru susţinerea examenelor naţionale.

S-au realizat şi difuzat peste 400 de lecţii de pregătire la 12 discipline de examen, lecţii realizate atât în limba română, cât şi în limba maghiară. La realizarea acestui proiect au participat 120 de profesori voluntari.

Numărul mare de mesaje de mulţumire din partea elevilor care cu ajutorul acestui program au reuşit să îşi continue educaţia şi pregătirea pentru examenele naţionale a arătat succesul acestui proiect care va continua şi în anul şcolar 2020/2021.

În cadrul parteneriatului între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Proacta EDU, a fost lansată prima linie de consiliere psihologică pe tema COVID-19, pentru cadre didactice, elevi şi părinţi.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus la dispoziţia cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor o colecţie de resurse gratuite, necesare continuării învăţării în mediul online, pe Digital pe educred.ro. Portalul centralizează platforme de învăţare şi resurse educaţionale deschise, inclusiv tutoriale şi alte materiale de învăţare destinate formării şi susţinerii cadrelor didactice.

În contextul suspendării cursurilor, pentru pregătirea elevilor în vederea susţinerii examenelor naţionale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat săptămânal câte cinci teste de antrenament pentru elevii care urmau să susţină examenele naţionale, acestea fiind formulate în concordanţă cu noile programe. Totodată, în cadrul emisiunilor Teleşcoala au fost prezentate unele soluţii ale acestor teste de antrenament, cu explicaţiile necesare pentru a înţelege cât mai bine răspunsurile din baremele de evaluare şi de notare.

Şi formarea profesorilor a suferit modificări, astfel încât programele de formare continuă acreditate pentru forma de organizare de tip faţă-în-faţă, aflate în desfăşurare la data suspendării cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat/particular şi suspendate conform prevederilor legale în vigoare, au fost reorganizate şi s-au desfăşurat în mediul online. Luna iunie a marcat o premieră în procesul de formare, astfel că 199 de grupe de cadre didactice, din toate regiunile ţării – dintre care 84 din învăţământul primar şi 115 din învăţământul gimnazial – au început cursurile de formare continuă acreditate, nivel II, în cadrul CRED. Premiera a constituit-o faptul că toate aceste grupe, mai exact peste 4.500 de cadre didactice, au participat exclusiv online la cursurile CRED, în conformitate cu noile reglementări din sistemul educaţional românesc, adoptate în contextul pandemiei cauzate de noul coronavirus.

La propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în şedinţa de guvern din 7 mai, Guvernul României a adoptat o hotărâre privind suplimentarea bugetului ministerului cu suma de 150 de milioane de lei pentru anul 2020, sumă destinată achiziţiei de dispozitive electronice conectate la internet, necesare dotării unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, în vederea asigurării accesului la activităţile didactice la distanţă elevilor din medii defavorizate, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ preuniversitar. Prin programul naţional ,,Şcoala de acasă” sunt în curs de achiziţionare dispozitivele conectate la internet, pentru 250.000 de copii din mediile dezavantajate, dispozitive care sunt planificate să ajungă în şcoli până pe data de 14 septembrie.

La 15 iunie, a fost trimis spre publicare în Monitorul Oficial, ordinul comun între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, privind măsurile necesare în vederea redeschiderii creşelor, grădiniţelor, afterschool-urilor pentru prevenirea îmbolnăvirii cu SARS-CoV-2, astfel încât părinţii care au dorit să beneficieze de serviciile oferite de grădiniţele/unităţile de învăţământ preşcolar de stat, în perioada vacanţei de vară, au putut depune cereri în acest sens la unităţile de învăţământ pe care le-au frecventat copiii.

Pe data de 16 iunie, prin Hotărâre de Guvern, a fost repartizată suma de 31.269.000 de lei din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzută în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pe anul 2020, pentru lucrări de amenajare a grupurilor sanitare şi asigurarea cu utilităţi a acestora, în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, 17.000.000 de lei fiind alocate în vederea continuării lucrărilor de amenajare a grupurilor sanitare şi asigurării cu utilităţi a 272 de unităţi de învăţământ preuniversitar, lucrări începute şi finanţate parţial în anul 2019. Alte 14.269.000 de lei au fost destinate finanţării lucrărilor de amenajare a unor grupuri sanitare, precum şi asigurării cu utilităţi a acestora, în 103 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, care nu dispun de grupuri sanitare conforme.

În contextul parteneriatului dintre Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA), Ministrul Educaţiei şi Cercetării, a emis ordinul care reglementează acordarea locurilor distincte la admiterea în licee pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, proveniţi din şcolile gimnaziale speciale şi de masă. Este prima dată când pentru aceşti elevi se deschide poarta marilor colegii naţionale, precum şi rute alternative de învăţare şi calificare.

Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, a pregătit sistemul educaţional pentru ca elevii din anii terminali să poată reveni în luna iunie în şcoli şi licee, să se pregătească pentru examenele naţionale, pe care să le poată susţine în condiţii de siguranţă. A fost un efort responsabil de modificare a tuturor metodologiilor şi procedurilor de înscriere şi organizare a acestor examene. S-a introdus procedura de înscriere online, atât pentru susţinerea examenelor de final, cât şi pentru admiterea/înscrierea în forma de învăţământ pentru care elevul/studentul a optat în continuare. Inclusiv transmiterea contestaţiilor la rezultatele examenelor s-a putut realiza şi prin mijloace electronice.

Pentru admiterea la liceele vocaţionale, la şcolile profesionale şi cele în sistem dual, probele de competenţă şi de aptitudini au fost înlocuite cu echivalări de note din gimnaziu, prezentarea unor portofolii sau susţinerea unor probe, interviuri online.

Prin elaborarea ordinului de revizuire a programelor de examen pentru Evaluarea Naţională a absolvenţilor de clasa a VIII-a şi examenul naţional de Bacalaureat şi eliminarea conţinutului aferent semestrului al II-lea al anului şcolar în curs, s-a asigurat egalitatea de şanse pentru toţi elevii care au absolvit învăţământul gimnazial, respectiv liceal. S-a asigurat astfel o bază de evaluare obiectivă, la nivel naţional, a competenţelor specifice formate/dezvoltate, dar şi a conţinuturilor corespunzătoare parcurse de elevi pe parcursul învăţământului gimnazial/liceal, respectiv în clasa a VIII-a/a XII-a până la finalizarea semestrului I al anului şcolar 2019-2020.

Potrivit ordonanţei de urgenţă privind reglementarea unor măsuri în domeniul educaţiei, pentru anul şcolar 2019-2020, ca măsură de limitare a riscurilor de infecţie cu noul coronavirus, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi probele de evaluare a competenţelor digitale s-au echivalat/recunoscut în baza mediilor obţinute sau a certificărilor echivalente, fără să fie nevoie ca elevii să susţină probe în faţa comisiilor de examen.

Atât pentru examenul de evaluare naţională, cât şi pentru cel de bacalaureat s-au organizat etape speciale. Astfel, elevii aflaţi în izolare/confirmaţi pozitiv cu noul coronavirus au putut susţine probele examenului de evaluare naţională conform unei proceduri speciale, în perioada 22 iunie-4 iulie. Şi absolvenţilor de liceu li s-a oferit această şansă, etapa specială a examenului de bacalaureat începând cu data de 6 iulie. Aceste etape speciale s-au adresat doar absolvenţilor care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină, au afecţiuni cronice care pot creşte receptivitatea sau severitatea afecţiunii în contextul pandemiei sau au fost spitalizaţi/internaţi în prima etapă a examenelor naţionale, pentru diverse afecţiuni. Calendarele de examen au oferit şanse egale elevilor participanţi la sesiunile speciale, atât pentru admiterea la liceu, cât şi pentru concursurile de admitere în învăţământul universitar.

Guvernul României, alături de autorităţile publice locale, a sprijinit implementarea de măsuri de siguranţă sanitară atât în perioada celor două săptămâni de pregătire pentru examen, cât şi pe parcursul susţinerii examenelor naţionale. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin inspectoratele şcolare, a verificat fizic, în teren, modul în care şcolile şi liceele, au respectat aceste măsuri.

Fiecare şcoală şi liceu, fiecare centru de examen, a dispus de echipamente şi materiale de protecţie (covoraşe dezinfectante, măşti de protecţie, substanţe dezinfectante pentru mâini) şi s-a asigurat respectarea distanţării fizice.

Aşa cum am precizat şi mai sus, o preocupare a fost asigurarea condiţiilor astfel încât calendarul de mobilitate a cadrelor didactice să poată fi respectat. Ca urmare a modificării în Parlament a reglementărilor aferente instituirii stării de alertă, acest calendar a fost suspendat şi examenul naţional de titularizare a fost amânat, din 15 în 29 iulie.

Pentru anul şcolar 2019-2020, cadrelor didactice care au susţinut examenul pentru definitivare în învăţământ li s-a recunoscut nota obţinută la ultima inspecţie la clasă, susţinută în calitate de cadru didactic calificat. Ca urmare a faptului că Parlamentul României a reuşit, într-un final, să revină asupra restricţiei de organizare a examenelor naţionale, examenul de definitivat s-a organizat în bune condiţii, la data de 22 iulie.

Examenele susţinute de studenţi – licenţă, disertaţie, doctorat/ Admitere facultate

Măsurile specifice (inclusiv sesiuni de examene online, finalizare de studii online, admitere online etc.) au fost adoptate şi implementate de fiecare instituţie de învăţământ superior, fiind elaborate metodologii proprii de organizare a examenelor de admitere, respectiv de finalizare a studiilor universitare, în conformitate cu Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, respectiv cu Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat, adaptate condiţiilor specifice generate de COVID-19.

În plus, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a permis universităţilor româneşti accesul la Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) pentru a facilita procesul de admitere în sistem online în instituţiile de învăţământ superior, având acces la informaţii oficiale privind parcursul educaţional al elevilor.

În baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice, fiecare instituţie de învăţământ superior şi-a stabilit condiţiile specifice de organizare a examenelor (modalităţile de susţinere), inclusiv calendarul de desfăşurare a acestora. În acest context, sesiunile privind concursul de admitere la cele trei cicluri de studii universitare (licenţă, master, doctorat) nu sunt finalizate la toate universităţile. (…)

De exemplu:

* UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI a organizat examenele de finalizare a studiilor universitare de licenţă astfel: pentru Facultatea de Medicină 2 probe, atât fizic (proba scrisă 100%) cât şi online (susţinerea lucrării în procent de 100%); pentru Facultatea de Medicină Dentară, Farmacie şi FMAM 3 probe, atât fizic (proba scrisă 100%) cât şi on line (2 probe 100%)

* UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI: La examenele de finalizare a studiilor universitare de licenţă, pe lângă examenul online (proba scrisă) a fost prevăzută proba practică şi s-a desfăşurat la sediul Facultăţii de Medicină Veterinară.

* UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI: La examenele de finalizare a studiilor universitare, studentul/doctorandul s-a deplasat la sediul UNMB pentru a realiza o transmisiune live streaming, având la dispoziţie instrumentele, aparatura de înregistrare şi personalul tehnic al instituţiei; transmisiunea a putut fi urmărită de către membrii comisiei atât online, cât şi direct, de la sediul instituţiei.

În ceea ce priveşte examenele de admitere la instituţiile de învăţământ superior, universităţile din domeniul ştiinţelor medicale au organizat în mod fizic (on site) admiterea la studii universitare de licenţă, cu participarea unui număr total de 11.340 candidaţi, fiecare universitate prezentând următoarea situaţie cu privire la numărul de candidaţi:

Nr. Universitate / Nr. candidaţi

1. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI – 3326
2. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA – 1830
3. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA – 1730
4. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRIGORE T. POPA” DIN IAŞI – 2336
5. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE „GEORGE EMIL PALADE” DIN TÂRGU MUREŞ – 1016
6. UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA – 1102

Stadiul implementării planului de măsuri privind deschiderea anului şcolar/universitar 2020-2021

În lunile septembrie, respectiv octombrie, va începe un an şcolar/universitar – test de responsabilitate şi solidaritate de sprijinire a preşcolarilor, elevilor, studenţilor şi profesorilor pentru adaptarea la noile condiţii de predare-învăţare-evaluare, dar şi de prezenţă şi relaţionare, impuse de contextul generat de epidemia COVID-19.

Guvernul şi-a asumat la baza acestui efort un set de principii fundamentale care vor fi urmărite în fiecare dintre acţiunile planificate:

  • Prioritizarea sănătăţii şi siguranţei – este o criză în primul rând sanitară, ce nu trebuie agravată;
  • Susţinerea echilibrului emoţional – al elevilor şi studenţilor, al profesorilor, al familiilor acestora;
  • Oferirea oportunităţilor de învăţare predictibile, cu instrucţiuni clare – scenariile avute în vedere vor fi detaliate astfel încât directorii de şcoli, profesorii, elevii şi părinţii să îşi poată planifica activităţile cu responsabilitate şi profesionalism;
  • Întreţinerea conexiunilor cu profesorii şi colegii – în această criză este nevoie de toţi, împreună, pentru a reuşi să fim bine şi să nu pierdem ani, elevi, timp de învăţare şi dezvoltare;
  • Asigurarea echităţii accesului la educaţie – există deja măsuri luate, ele vor fi completate în următoarele săptămâni. Suntem conştienţi că fiecare elev contează. De exemplu, elevii din familii defavorizate vor primi tichete în valoare de 500 de lei pentru începutul de an şcolar;
  • Luarea în considerare a nevoilor profesorilor, elevilor şi părinţilor – procese ample de consultare a actorilor implicaţi au fost deja derulate, aceştia participă la decizii. În premieră, prin Consiliile de Administraţie ale fiecărei unităţi de învăţământ se poate modela felul în care activitatea şcolii va fi organizată, astfel încât să fie asigurată învăţarea în siguranţă;
  • Decizia este descentralizată, ceea ce înseamnă adaptabilitate şi flexibilitate – fiecare localitate va putea organiza activitatea în funcţie de situaţia epidemiologică şi infrastructura disponibilă. Profesorii îşi vor putea organiza activitatea şi în altă structură de orar, în condiţiile respectării normei de predare;
  • Fezabilitate financiară şi sustenabilitate – fonduri publice naţionale, fonduri publice europene, fonduri ale administraţiei publice locale au fost identificate şi sunt puse la dispoziţie pentru ca şcolile şi universităţile să se deschidă pentru copii şi studenţi.
    Grupul interministerial şi Preşedinţia României au întâlniri constante şi invită la aceste reuniuni asociaţiile de elevi, părinţi, profesori, şcoli private şi de stat, societatea civilă pentru a găsi soluţii optime în vederea începerii anului şcolar.

De asemenea, la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-a creat un Grup de Lucru cu atribuţii în ceea ce priveşte pregătirea sistemului de învăţământ pentru deschiderea anului şcolar/ universitar în condiţii optime, în contextul pandemiei de COVID-19. În cadrul Grupului de lucru s-a proiectat un plan de măsuri care a vizat analiza şi dezvoltarea a trei componente majore: infrastructură, curriculum şi resurse.

Pentru prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor în unităţile / instituţiile de învăţământ, s-a constituit un grup de lucru interministerial, aprobat prin OMEC/OMS. Acesta a elaborat Ghidul de sănătate şi protecţie pentru unităţile / instituţiile de învăţământ, care prevede:

– Reguli de igienă pentru elevi şi personal;
– Măsuri de curăţenie şi dezinfecţie a spaţiilor;
– Reguli privind limitarea contactului între elevi, cadre didactice, personal;
– Criterii de organizare a spaţiilor în care se desfăşoară procesul educaţional;
– Modalităţi de organizare a programului şcolar;
– Protocoale pentru organizarea activităţilor în cantine şi cămine (internate şcolare);
– Protocoale de transport;
– Protocoale de triaj epidemiologic;
– Criterii de suspendare a cursurilor şcolare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a realizat în luna iulie inventarierea şi analiza spaţiilor educaţionale existente, disponibile şi încadrarea lor în funcţie de:

– mediu: rural, rural izolat, urban mic, urban mare, Bucureşti;
– numărul total de elevi şi efectivele per clasă;
– numărul de schimburi.

În urma acestei analize, s-a luat decizia ca unităţile de învăţământ să poată decide autonom modul de reluare şi organizare a activităţii începând cu luna septembrie, în condiţii de siguranţă şi în limitele scenariilor stabilite la nivel naţional.

La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost realizată o hartă interactivă a structurii educaţionale (http://sig.forhe.ro) – instrument dezvoltat în cadrul unui proiect cu asistenţă tehnică de la Banca Mondială. În acest moment, sunt în curs de actualizare informaţiile privind resursele materiale la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Scopul acestui instrument este acela de a pune la dispoziţia factorilor decidenţi atât la nivel central, cât şi local (MEC, ISJ, UAT, Unităţile de învăţământ), informaţiile necesare pentru optimizarea şi descentralizarea deciziilor în ceea ce priveşte procesul de educaţie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

Ulterior, pe baza informaţiilor actualizate, vor putea fi făcute intervenţii de sprijin, inclusiv alocate finanţări din fonduri naţionale sau fonduri europene.

În această perioadă, este în derulare realizarea analizelor de risc de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Aceasta înseamnă modelarea scenariilor 1 şi 2 (verde şi galben), prin simularea condiţiilor de distanţare fizică – realizarea oglinzilor sălilor de clasă, prin respectarea distanţei de minimum 1 metru între elevi.

Rezultatele simulărilor de organizare a spaţiilor educaţionale din această perioadă vor fi:

– Stabilirea necesarului de suplimentare a spaţiilor educaţionale;
– Stabilirea necesarului de cadre didactice (norme);
– Stabilirea necesarului de personal nedidactic şi personal medical.

Asigurarea materialelor şi echipamentelor necesare prevenţiei infecţiei cu SARS-CoV-2

Având în vedere că responsabilitatea şi alocările bugetare pentru „bunuri şi servicii” aparţin Autorităţilor Publice Locale, la iniţiativa Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-a constituit un grup de lucru comun cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. Obiectivul Grupului de Lucru este acela de a identifica soluţii pentru pregătirea unităţilor de învăţământ şi din acest punct de vedere. Grupul va formula propuneri după ce va avea la dispoziţie forma finală a Ghidului elaborat de Ministerul Sănătăţii.

Evaluarea situaţiei privind asigurarea cu personal medical, autorizaţii sanitare şi avize ISU

Din analiza informaţiilor deţinute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării privind asigurarea cu personal medical, autorizaţii sanitare şi avize ISU din sistemul de învăţământ, au rezultat următoarele situaţii:

– există 2.723 cabinete medicale prevăzute cu 1.653 medici şi 3.036 asistenţi, iar la acestea sunt arondate 2.770 unităţi de învăţământ.

– 80,2% din unităţile de învăţământ au autorizaţii sanitare de funcţionare, 2,3% sunt în curs de autorizare, iar 17,4% nu au.

– 21% din unităţile de învăţământ au autorizaţii ISU, 14% sunt în curs de obţinere, 19% nu au, iar 46% nu necesită.

În ceea ce priveşte evaluarea stadiului de amenajare a grupurilor sanitare, Guvernul României a decis ca, separat de Hotărârea de Guvern care prevede pentru anul 2020 transferuri către autorităţi publice locale în valoare de 31,3 mil lei, investiţii pentru 376 unităţi de învăţământ să direcţioneze pentru sprijin de către Compania Naţională de Investiţii a încă 347 unităţi de învăţământ.

Resurse de tehnologie pentru elevi şi profesori

În conformitate cu prevederile HG nr. 370/2020, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a demarat, prin ONAC, achiziţia a 250.000 de dispozitive electronice pentru elevii proveniţi din medii defavorizate, achiziţie finanţată de la bugetul de stat. Ofertele au fost transmise până la data de 30 iulie şi se află în evaluare.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării a transmis către ministrul finanţelor publice o solicitare de rectificare pozitivă a liniei de buget prin care se finanţează Proiectul ROSE (Romanian Secondary Education). În valoare de aproximativ 40.000.000 Euro, alocarea este necesară pentru a acoperi necesarul de resurse şi pentru învăţământul liceal. Resursele financiare vor putea fi folosite pentru achiziţia a 75.000 de laptopuri, camere web şi echipamente de suport pentru învăţarea la distanţă, de care vor beneficia liceeni din cele 1143 licee eligibile în cadrul proiectului.

În această perioadă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a propus, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, un proiect de ordonanţă care să permită contractarea unui proiect în valoare de aproximativ 45 mil euro, proiect dedicat achiziţiei a încă aproximativ 200.000 de dispozitive electronice, destinate elevilor din ciclul gimnazial. Proiectul va fi finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Au fost accelerate procedurile pentru implementarea proiectului finanţat din fondul de contrapartidă al Guvernului Japoniei, prin care se înfiinţează şi dotează 60 de centre de excelenţă în tehnologia informaţiei, unul sau două în fiecare judeţ. Totalul de dotări înseamnă 1560 de computere de tip desktop şi 60 de table smart. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 1 800 000 Euro, iar centrele înfiinţate vor fi în colaborare cu Casele Corpului Didactic, ca resursă de sprijin pentru învăţarea digitală atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.

Resurse suport pentru învăţarea online

În luna iulie, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a realizat evaluarea capacităţii sistemului de educaţie de conectare la reţelele de internet. Dintr-un număr de 22.660 de clădiri cu săli de curs şi laboratoare, 16.424 clădiri au conexiune la internet, adică 72,5%.

Raportat la unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, procentul celor care raportează conectare la internet este de aproximativ 80% unităţi.

Separat, a fost analizat stadiul de implementare a proiectului strategic „Platformă Naţională Integrată – WIRELESS CAMPUS” care are ca obiectiv crearea unor infrastructuri de comunicaţii WiFi în 4.600 de şcoli gimnaziale. Proiectul este implementat de Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru educaţie şi Cercetare (ARNIEC), structură în subordinea Ministerulului Educaţiei şi Cercetării. Graficul de desfăşurare prevede ca în septembrie 2020, 1600 de unităţi de învăţământ să aibă infrastructura funcţională.

Asigurarea platformelor educaţionale de învăţare pentru toate unităţile de învăţământ

O activitate importantă a Planului de acţiuni pentru pregătirea anului şcolar 2020-2021 o reprezintă asigurarea de resurse digitale pentru derularea activităţilor educaţionale în mediul online.

În acest context, experţii e-learning locali şi regionali din cadrul proiectului „Curriculum relevant educaţie deschisă pentru toţi”- CRED, cu sprijinul Inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, au întreprins un demers naţional privind identificarea, în unităţile de învăţământ preuniversitar cu nivel de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, a unei platforme de învăţare, platforma utilizată în activităţile de învăţare în mediul online, a numărului cadrelor didactice din fiecare şcoală care utilizează platforme de învăţare şi stabilirea măsurilor necesare pentru a sprijini şcolile în vederea activării unei platforme de învăţare.

Astfel, începând cu data de 23 iulie a început această acţiune amplă de diagnoză a existenţei şi utilizării platformelor de învăţare în 5387 unităţi de învăţământ de stat, cu personalitate juridică.

Până la data de 3 august 2020 au fost primite răspunsuri de la 4910 unităţi de învăţământ, ceea ce reprezintă 91,15% din total. 2998 de unităţi de învăţământ au confirmat că deţin platforme on-line, pentru 1.912 urmează a fi acordat sprijinul pentru accesul la platforme on-line până la începerea anului şcolar. Vor fi asigurate consiliere şi suport de către experţii elearning din Casele Corpului Didactic. Unităţile de învăţământ vor desemna o persoană responsabilă de administrarea platformei.

MEC se află în proces de semnare a unui protocol de colaborare cu Google România şi Microsoft România pentru asigurarea, în mod gratuit, în fiecare unitate de învăţământ, a platformelor educaţionale G Suite for Education şi Microsoft Office 365.

Asigurarea unei biblioteci de instrumente şi resurse educaţionale

Planul de acţiuni pentru pregătirea anului şcolar 2020-2021, care are ca scop asigurarea de resurse digitale pentru derularea activităţilor educaţionale în mediul online se implementează potrivit următorului calendar:

  • digital.educred.ro este portalul dezvoltat de MEC, o colecţie de instrumente şi resurse educaţionale puse la dispoziţia cadrelor didactice pentru sprijinirea învăţării online, încă din primele luni ale anului 2020;
  • la data de 17 iulie a fost demarat procesul de colectare a resurselor educaţionale deschise existente în sistemul de educaţie şi de organizare a acestora în digital.educred.ro. În procesul de colectare a resurselor au fost implicate toate inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
  • promovarea acţiunii de colectare şi validare a resurselor educaţionale se face în mediile sociale CRED şi pe site-ul edu.ro în perioada iulie – august.
  • săptămânal sunt transmise informări de presă.

Formarea cadrelor didactice

La nivelul caselor corpului didactic au fost organizate, în format „blended learning” sau exclusiv online, în perioada martie – iunie, cursuri/activităţi de formare, avizate şi/sau acreditate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, destinate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, în vederea integrării instrumentelor online în predarea, învăţarea şi evaluarea disciplinelor în învăţământul preuniversitar.

Profesorii au fost implicaţi în activităţi de formare care au inclus formarea de competenţe pentru învăţarea de tip hibrid, prin programe ale CCD, furnizorilor privaţi, organizaţiilor neguvernamentale şi în cadrul proiectului CRED.

Au fost modificate procedurile legale de acreditare a cursurilor de formare pentru a permite acreditarea programelor care se derulează în format blended learning şi/sau integral online. Cadre didactice participante la programe avizate, organizate şi desfăşurate de către CCD, la nivel regional/local (pe niveluri de învăţământ): 8.737 preşcolar, 11.721 primar, 17.055 gimnazial, 11.695 liceal.

Sunt planificate deja grupe de formare pentru încă 20.500 cadre didactice, cursurile urmând să fie finalizate până la 15 septembrie.

13.859 de cadre didactice (până la 31 iulie), respectic 7.645 de cadre didactice (până la 15 septembrie) au participat la formare prin programe acreditate, furnizate de universităţi/ONG/parteneri sociali.

În cadrul proiectul CRED – Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi, au fost realizate şi finalizate programele de formare pentru 11.634 de cadre didactice până la 31 iulie şi sunt planificate grupe noi pentru 4.549 de cadre didactice, care vor finaliza formarea până la 15 septembrie.

5.500 de cadre didactice au fost formate pentru utilizarea manualelor 3D de către Editura Didactică şi Pedagogică, până la 31 iulie şi 6.600 de cadre didactice vor participa la Programe speciale, naţionale sau internaţionale, pentru care se aplică proceduri specifice de recunoaştere şi echivalare a competenţelor dobândite în credite profesionale transferabile (1- 10 septembrie).

Tuturor programelor de mai sus li se adaugă formări din surse alternative, resurse deschise, cursuri de tip MOOC, activităţi care să vină în sprijinul pregătirii cadrelor didactice pentru scenariul de reluare a cursurilor în format hibrid sau exclusive online, planificate în perioada 24 august -14 septembrie:

  • Difuzarea de cursuri pentru cadrele didactice de utilizare a platformelor educaţionale, cursuri video realizate în parteneriat cu TVR şi difuzate prin programul Teleşcoală;
  • Realizare de webinarii dedicate cadrelor didactice, organizate pe discipline, în cadrul cărora vor fi prezentate exemple de bune practici cu caracter aplicativ;
  • Realizarea de webinarii dedicate cadrelor didactice, organizate pe discipline, în cadrul cărora vor fi prezentate ghidurile metodologice pe discipline.

Adaptarea curriculară la cerinţele art. 66 din LEN

Încă de la începutul anului 2020, Ministerul Educaţiei Şi Cercetării şi-a organizat activităţile de redesign curricular pentru a putea formula o propunere nouă de curriculum care să asigure respectarea art. 66 din LEN, respectiv un număr mediu de ore al fiecărui elev pe săptămână, per ciclu şcolar (20/25/30):

  • S-au constituit comisia de elaborare şi comisia de validare a planurilor-cadru pentru învăţământ primar, gimnazial, liceal şi profesional, OMEN nr. 3453/2020;
  • A fost realizată analiza de impact a modificărilor planurilor-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial;
  • Au fost elaborate proiectele de planuri-cadru, lunile martie-iulie 2020;
  • Au fost analizate proiectele de planuri-cadru în concordanţă cu prevederile art. 66, alin. 1 şi cu profilul absolventului la sfârşitul fiecărui ciclu de învăţământ, în mai multe şedinţe ale comisiilor de elaborare. Proiectele de planuri cadru au fost prezentate membrilor Comisiei de validare în perioada 20 – 24 iulie.
  • A fost cules şi integrat feedback de la membrii Comisiei de validare – până la 30 iulie;
  • Este planificată lansarea în consultare publică a proiectelor de planuri-cadru.

Asigurarea de repere metodologice profesorilor, pentru începutul anului şcolar 2020-2021. Repere metodologice pentru consolidarea achiziţiilor din anul şcolar 2019-2020

Sunt în curs de redactare formele finale ale materialelor de suport pentru profesori, ca răspuns la nevoia generată de suspendarea cursurilor în spaţiul şcolilor începând cu 11 martie 2020. Acestea au scopul de a recomanda modalităţi prin care profesorii pot realiza, în anul şcolar 2020-2021, reducerea decalajelor între curriculumul scris (materializat în programe şcolare) şi cel implementat (aplicarea propriu-zisă a programelor şcolare), având în vedere consecinţele directe ale acestor decalaje asupra curriculumului realizat (achiziţiile elevilor).

Astfel, în mod concret, reperele au în vedere trei dimensiuni specifice:

  • sprijinul acordat profesorilor pentru a înţelege şi a se raporta critic la ce s-a întâmplat în perioada de pandemie din perspectiva predării/ învăţării/evaluării;
  • sprijinul acordat profesorilor pentru a identifica, înregistra, cuantifica ceea ce, la sfârşitul anului şcolar, a fost considerat în risc din perspectiva asigurării continuităţii în învăţare;
  • sprijinul acordat profesorilor pentru a lua cele mai eficiente şi eficace măsuri pentru minimizarea efectelor negative (recuperarea „pierderilor” în învăţare).

Acestea nu vor reprezenta o abordare exhaustivă sau prescriptivă (obligatorie). Echipa CNPEE şi profesorii implicaţi consideră necesar şi util ca fiecare profesor să reflecteze asupra propriului demers, în corelare cu profilul elevilor pe care îi are la clasă, în vederea stabilirii acţiunilor necesare pentru planificarea, proiectarea şi desfăşurarea procesului didactic în anul şcolar 2020 – 2021.

Drept urmare, secvenţele acestor materiale suport sunt următoarele:

a. Repere pentru estimarea nivelului achiziţiilor învăţării la finele anului şcolar 2019-2020 în vederea realizării planificării calendaristice pentru 2020-2021;

În scopul realizării planificării calendaristice pentru anul şcolar 2020-2021, profesorul va ţine seama de următoarele: aprecierea unor eventuale probleme de învăţare în contextul întreruperii cursurilor faţă în faţă în martie 2020; consultarea planificării calendaristice anterioare şi sesizarea elementelor insuficient structurate în perioada de cursuri online sau neconsolidate după martie 2020; realizarea de conexiuni între componentele estimate a fi insuficient asimilate şi programa aferentă pentru anul şcolar 2020-2021

b. Evaluarea gradului de achiziţie a competenţelor din anul anterior;

Această secţiune are rolul de a sprijini profesorii cu repere pentru elaborarea unor seturi de sarcini de evaluare adaptate, cu rol de a identifica măsura în care s-au dezvoltat competenţele specifice ale programei din anul şcolar 2019-2020. Vor fi puse la dispoziţie sarcini de evaluare, pe niveluri, care vizează competenţele specifice şi care vor fundamenta construirea activităţilor de învăţare viitoare, contextualizate şi centrate pe competenţe.

c. Recomandări pentru construirea noilor achiziţii. Exemple de activităţi de învăţare cu valorificarea experienţelor pozitive utilizate în învăţarea la distanţă;

Rezultatele evaluărilor vor sta la baza proiectării demersurilor didactice ulterioare. În plus, reperele metodologice vor prezenta exemple care să faciliteze utilizarea în predare-învăţare-evaluare a instrumentarului noilor tehnologii.

d. Adaptarea la particularităţile/categoriile de elevi în risc (inclusiv din perspectiva învăţării la distanţă/online). Exemple de activităţi de învăţare.

Această secţiune va fi special dedicată elevilor din medii şi grupuri dezavantajate, elevi cu statut socio-economic scăzut, nivel educaţional al părinţilor scăzut etc. care nu au fost beneficiarii învăţării la distanţă.

Calendarul de realizare şi publicare a ghidurilor/reperelor metodologice necesare profesorilor, pentru anul şcolar 2020-2021:

  • 18 iunie: prezentarea cadrului general care defineşte întreaga abordare & agrearea acestuia la nivelul conducerii ministerului;
  • 18 iunie – prezent: Constituirea grupurilor de lucru pe discipline/grupuri de discipline;
  • 23 iunie – prezent: Webinarii de prezentare/familiarizare cu demersul incluzând clarificări conceptuale şi webinarii pentru activităţi în colaborare;
  • 15 iulie: prezentarea în primă lectură a propunerilor de repere pentru fiecare disciplină, învăţământ primar şi învăţământ preşcolar;
  • 15 august: prezentarea formei finale a reperelor metodologice pentru 16 discipline, la care se va adaugă câte un material suport pentru învăţământul primar şi unul pentru învăţământul preşcolar.

Activităţile sunt organizate în grupuri de lucru în care sunt implicate peste 220 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar si universitar, experţi în evaluare şi cercetători şi au termen de finalizare data de 15 august 2020.

Ghid pentru profesorii consilieri şcolari – Programe şi activităţi de consiliere pentru dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale elevilor:

Ghidul conţine programe şi activităţi de consiliere, pentru toate nivelurile de învăţământ: primar, gimnazial, liceal/ profesional. Programele şi activităţile de consiliere vor putea fi realizate faţă în faţă, online, faţă în faţă şi online, atât de către consilierii şcolari din CJRAE/CMBRAE cât şi de către echipe formate din consilier şcolar şi profesori/alţi colaboratori.

Ghidul vine în întâmpinarea nevoii profesorilor consilieri de a-şi dezvolta competenţele digitale, prin exemplificarea modului de utilizare a tehnologiilor informatice şi de comunicare (TIC) în cadrul activităţilor de consiliere, pentru dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale ale elevilor, în manieră online şi blended (atât faţă în faţă, cât şi online).

De asemenea, ghidul exemplifică modul de colaborare eficientă cu alţi profesori, lucrul în echipe alcătuite din profesori consilieri şi alţi profesori, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale (unele programe şi activităţi) şi abordează tematici importante pentru acompanierea socio-emoţională a elevilor, în contextul crizei COVID-19: gestionarea emoţiilor (ex. autocontrolul emoţiilor, gestionarea frustrării, a furiei, dezvoltare emoţională, controlul fricii), dezvoltare personală generală (ex. autocunoaştere, încredere în sine, descoperirea valorilor personale etc.; rezilienţă şi criză: ex. gestionarea stărilor de criză, creşterea rezilienţei în situaţii de criză etc.; gestionarea stresului: ex. organizare, planificare, managementul timpului, multitasking, managementul timpului liber; relaţionare / comunicare: relaţia profesori-elevi, relaţionarea în lipsa contactului fizic, tehnici de comunicare eficientă etc. Termen stabilit pentru finalizare – 15 august 2020.

Pentru toate instrumentele, materialele şi resursele dezvoltate în cadrul activităţii de asigurare a reperelor metodologice este avută în vedere organizarea de webinarii destinate cadrelor didactice, managerilor de şcoli, în perioada 1 – 14 septembrie 2020.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării va realiza un instrument / portal unic de comunicare a măsurilor pentru deschiderea anului şcolar 2020-2021, construit ca subdomeniu alocat (.edu.ro): educaţiacontinua.edu.ro

Redeschiderea instituţilor de învăţământ superior în anul universitar 2020-2021

Pentru redeschiderea instituţiilor de învăţământ superior în anul universitar 2020-2021 au fost elaborate următoarele documente:

1. Plan de măsuri privind începerea şi derularea anului universitar 2020-2021 în raport cu evoluţia epidemiei de COVID-19, – repere orientative – document transmis pentru observaţii către Federaţia Sindicatelor „Alma Mater”, Asociaţiile Studenţeşti din România, Consiliul Naţional al Rectorilor

2. Ghid privind începerea şi derularea anului universitar 2020-2021 în raport cu evoluţia epidemiei de COVID-19;

3. Participarea la elaborarea Ordonanţei de urgenţă care va stabili cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii educaţionale pe parcursul anului şcolar/universitar 2020-2021.

Urmează să fie definitivate documentele menţionate la punctul 1 şi 2 după întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Măsuri sanitare pentru deschiderea noului an şcolar/universitar 2020-2021

Ministerul Sănătăţii a făcut parte din „Grupul de lucru interministerial pentru pregătirea redeschiderii şcolilor”, coordonat de Vicepremierul Raluca Turcan, participând activ la întâlnirile cu sindicatele din educaţie, asociaţiile de părinţi, asociaţiile de elevi şi studenţi, precum şi cu membrii asociaţiilor autorităţilor publice locale.

Totodată, a fost creat un grup de lucru tehnic alcătuit din experţi din cadrul Ministerului sănătăţii (Direcţia de asistenţă medicală şi sănătate publică, Comisia de medicină şcolară), INSP şi Ministerului Educaţiei, cu scopul elaborării unui ghid cu MĂSURI DE FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PE PERIOADA PANDEMIEI COVID-19.

Acest ghid este aproape finalizat, fiind în faza stabilirii ultimelor detalii şi urmează a fi transpus într-un Ordin Comun MS-MEC, ce va fi publicat în transparenţă decizională conform Legii.

Scopul acestui document este de a oferi recomandări clare şi care pot fi implementate în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a unităţilor de învăţământ în contextul prevenirii, depistării din timp şi a controlului COVID-19. Este nevoie de măsuri de precauţie pentru a preveni şi diminua răspândirea potenţială a infecţiei SARS-CoV-2 în instituţiile de învăţământ. Prin acest ghid, ne dorim să oferim încredere părinţilor în a-şi trimite copiii la şcoală şi profesorilor în a se întoarce la catedră, în contextul pandemiei.

Au fost stabilite 3 scenarii aplicabile, în funcţie de situaţia epidemiologică de la nivelul fiecărei localităţi şi de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte.

Scenariul 1

  • Revenirea zilnică a tuturor elevilor în şcoli, cu respectarea si aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid

Scenariul 2

  • Revenirea zilnica a tuturor preşcolarilor, elevilor din clasele 0-IV, elevilor din clasa VIII-a si a XII-a cu respectarea şi aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid

şi

  • Revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor măsurilor de protecţie din ghid

Scenariul 3

  • Toţi elevii participă la lecţii online

Criteriul epidemiologic în baza căruia şcolile vor urma unul dintre cele 3 scenarii este rata infectării la 14 zile din localitatea respectivă (numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la populaţie – 1000 locuitori). Dacă o şcoală deserveşte mai multe localităţi (sate, comune), se va lua în calcul întreaga populaţie deservită.

A fost propus următorul raţionament:

1. Dacă rata infectării este sub 1 caz/1000 locuitori – se va aplica scenariul 1;

2. Dacă rată infectării este între 1-3 cazuri/1000 locuitori – se va aplica scenariul 2;

3. La o rată a infectării peste limita de alertă de 3 cazuri /1000 locuitori, CJCCI va realiza o analiza riguroasă a situaţiei epidemiologice din localitate. În funcţie de existenţa transmiterii comunitare în localitate, de numărul de focare existente în şcolile din localitate, precum şi de alte criterii de risc, CJCCI poate impune închiderea temporară a şcolilor (scenariul 3), elevii desfăşurând cursuri online. În absenţa unei astfel de decizii, şcolile din localitate vor funcţiona în scenariul 2.;

4. În contextul confirmării unui caz/mai multor cazuri de COVID-19 la nivelul unei şcoli se vor aplica Criteriile de suspendare a cursurilor şcolare în unităţile de învăţământ (ce constituie un capitol aparte în ghid), clasa sau întreaga şcoală putând fi închise pentru 14 zile, elevii desfăşurând cursuri online.

S-a hotărât ca decizia să fie DESCENTRALIZATĂ – Centrul Judeţean de conducere şi coordonare a intervenţiei – C.J.C.C.I. va centraliza în timp real date privind situaţia epidemiologică la nivelul fiecărei localităţi şi împreună cu Inspectoratele şcolare judeţene, DSP şi conducerile unităţilor de învăţământ aprobă scenariul în care va funcţiona fiecare unitate de învăţământ în parte.

Ghidul este un document exhaustiv ce prevede împărţirea responsabilităţilor, colaborarea interinstituţională pentru implementarea acţiunilor, precum şi un plan de activităţi pentru pregătirea unităţilor de învăţământ, înainte de deschidere.

Răspunderile partajate sunt următoarele:

– Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii prin departamentele şi instituţiile abilitate stabilesc principiile, elaborează ghidurile, planurile şi măsurile care vor fi implementate;

– Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti supraveghează implementarea şi aplicarea lor corectă şi intervin ori de cate ori exista cazuri de infecţie in unitatea de învăţământ;

– Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti diseminează ghidurile şi metodologiile şi supraveghează implementarea şi aplicarea lor corectă;

– Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia asigurării resurselor umane (personal medico-sanitar pentru şcolile şi grădiniţele care nu au cabinete medicale şcolare), conform legii şi sprijină material acţiunile întreprinse de unităţile de învăţământ în contextul combaterii răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.

– Fiecare unitate de învăţământ va elabora o procedură în care vor fi precizate măsurile stabilite de ghid, ţinând seama de infrastructura şi resursele proprii;

– Cadrele didactice efectuează şi aplică activităţile care le revin din planul de măsuri adoptat de unitatea de învăţământ;

– Personalul medico-sanitar din cabinetele medicale şcolare, acolo unde există, supraveghează respectarea de către unităţile de învăţământ a măsurilor stabilite în prezentul document şi efectuează activităţile care îi revin din planul de măsuri adoptat.
Ghidul cuprinde o serie de capitole şi protocoale ce acoperă întreaga paletă de măsuri de igienă şi de protecţie ce trebuie implementate pentru diminuarea semnificativă a riscului de infecţie cu SARS-CoV-2 pentru elevi şi personalul didactic şi auxiliar.”

Textul integral al raportului îl găsiți AICI.

Citește și: Ludovic Orban: Școala se va deschide în mod diferențiat. Acolo unde începe activitatea normal, elevii și profesorii vor purta măști

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.